Brambureala fiscala din ultimul an este efectul unei strategii politice populiste: promitem mariri de salarii, obtinem victoria si pe urma mai vedem, eventual marim salariile celor care ne intereseaza electoral, ciupind in schimb bani de la toti romanii, pentru ca se stie, oamenii nu fac legatura intre masurile luate de Guvern si costurile platite din propriul buzunar, explica Bogdan Glavan.
Revolutia fiscala dureaza de ceva vreme, iar masurile economice luate de guvernele PSD-ALDE au generat numeroase probleme si erori.
Tragand linie, este momentul sa ne intrebam: De ce s-au intamplat toate astea? A fost vorba despre incompetenta, despre o "grea mostenire", au intervenit factori externi obiectivi? Cine e de vina pentru toate aceste balbaieli care cutremura economia?
Bogdan Glavan, profesor universitar de economie si director al Centrului de Economie Politica si Afaceri "Murray Rothbard" din cadrul Universitatii Romano-Americane (Bucuresti), spune ca este vorba despre o strategie politica simpla si veche de cand lumea.
"Promiti niste beneficii concentrate pe electoratul tau distribuind apoi costurile masurilor la maximum, inclusiv asupra electoratului tau (...) Iar miza intregii strategii este ca lumea nu o sa-si dea seama de ce se intampla. Si, din pacate, asa si e - lumea chiar nu isi da seama ce se intampla", explica Bogdan Glavan intr-un interviu acordat Ziare.com.
De ce am asistat in ultimul an la atatea masuri, declaratii si efecte contradictorii pe... mai mult
Luni, 12 Februarie 2018, ora 07:55
Presedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, a declarat sambata, ca va sustine in Parlament ca administratia locala sa aiba o abordare separata la legea salarizarii unitare.
Cresterile salariale nu se mai opresc: PSD, ALDE si UDMR propun majorarea cu 30% pentru administratia locala
"Din punctul nostru de vedere, mai ales in ultima perioada, cand multi alesi locali se plang ca au crescut foarte mult salariile functionarilor - dupa o interpretare, corecta, dupa altii, gresita, a unei decizii a Curtii Constitutionale - punctul meu de vedere, pe care-l voi sustine in Parlament, este ca la legea salarizarii unitare administratia locala trebuie sa aiba o abordare separata, o anexa separata, in asa fel incat sa le prevedem un nivel minim de salarizare, dar la maxim sa hotarasca fiecare", a afirmat Liviu Dragnea, intr-o conferinta de presa la Timisoara.
FMI critica Guvernul Grindeanu, dupa taierile de taxe si cresterile de salarii. Deficitul va fi mult mai mare
In opinia sa, pe principiul autonomiei, pe care si el il sustine, fiecare autoritate locala ar urma "sa hotarasca cati angajati pastreaza, cat le da salarii, daca vor sa dea toti banii pe salarii si sa faca mai putine investitii, trebuie sa fie o decizie a lor".
Liviu Dragnea a afirmat in conferinta de presa ca la intalnirea cu primarii din judetul Timis s-a discutat si despre legea preventiei, care trebuie sa cuprinda si un capitol pentru autoritatile locale.
Si premierul Sorin Grindeanu a declarat,... mai mult
Sambata, 18 Martie 2017, ora 19:01
Politica fiscala din Romania nu este adaptata realitatii. Este o politica destul de gresita si cu un sistem al bugetului consolitat depasit, potrivit analistului economic Mircea Cosea, care a declarat pentru Business24 ca sistemul de taxe si impozite trebuie separat de contributiile sociale.
Politica fiscala merge "pe contrasens" si are mai multe efecte negative, care se vor vedea intr-un timp destul de scurt, crede analistul, prin blocarea crearii locurilor de munca si slabirea capacitatii puterii de cumparare a populatiei.
"In pofida unei cresteri economice in acest an intre 1,5% si 2%, pe care o pun pe seama exporturilor si a agriculturii, populatia nu va avea nimic de castigat pentru ca in contrabalans este aceasta fiscalitate", sustine Cosea.
Trei masuri cu efete negative asupra tarii
In ultima perioada au fost luate trei masuri care, dupa parerea analistului economic Mircea Cosea, au efecte negative mult mai importante decat cele pozitive si care se vor rasfrange in timp asupra situatiei generale a tarii.
Codul rutier: "Pe langa o seama intreaga de lucruri pe care nu le putem intelege, aproape de o imoralitate clara, cere conducatorului auto sa intre intr-un regim de siguranta pe care infrastructura nu-l asigura" sustine analistul. Aceasta prima masura ridica problema nivelului amenzilor.
"Este greu de inteles cum se poate ca amenzile sa depaseasca, la un anumit nivel al lor, salariul mediu pe economie. Este greu de inteles cum isi inchipuie cei... mai mult
Luni, 14 Octombrie 2013, ora 08:20
Managerii unui numar de patru companii de stat au castigat, in primul trimestru al acestui an, peste 10.000 de euro, pe primul loc in top aflandu-se seful de la TAROM, cu o indemnizatie medie lunara de 73.394 lei (16.622 euro, la un curs de 4,4154 lei/euro), conform datelor transmise vineri de Ministerul Finantelor Publice.
Acesta este urmat de managerii de la CFR SA - 64.333 lei/luna in medie (14.570 euro), Posta Romana - 56.666 lei/luna (12.834 euro) si Romatsa - 53.333 lei/luna (12.079 euro).
La polul opus, cu cele mai mici indemnizatii lunare medii, de sub 1.000 de euro, se situeaza directorul general de la Aeroportul International Mihail Kogalniceanu si directorul general al Administratiei Porturilor Dunarii Maritime Galati - 4.000 lei/luna (906 euro).
Presedintele Consiliului de Administratie al Tarom a avut si anul trecut cea mai mare indemnizatie medie lunara, de 70.906 lei (16.011 euro, la un curs de 4,4287 lei/euro). In schimb, indemnizatia managerului de la CFR SA era de 15 ori mai mica - 4.166 lei/luna (941 euro), a celui de la Posta Romana de cinci ori mai mica - 10.667 lei/luna (2.409 euro) si a managerului de la Romatsa de 5,7 ori, si anume 9.333 lei/luna (2.107 euro).
Potrivit MFP, pentru implementarea OUG 109/2011 toate companiile de stat trebuie sa introduca managementul privat. Acest proces a inceput in 2012, a continuat in prima parte a anului 2013 si se deruleaza in continuare.
Pana la implementarea OUG 109/2011 salariile managerilor... mai mult
Vineri, 31 Mai 2013, ora 17:35
Camera superioara a Parlamentului german, Bundesratul, a aprobat vineri introducerea unui salariu minim general in Germania, cu plata a 8,5 euro pe ora de lucru, desi propunerea ar putea fi respinsa in Bundestag, camera inferioara a Parlamentului.
Initiativa a avut sprijinul landurilor controlate de social-democrati, verzi si stanga, toti in opozitie la nivel national, care inca detin o majoritate suficienta in camera superioara germana.
Propunerii i s-a alaturat si landul Saarland, care este guvernat de Uniunea Crestin-Democrata, a cancelarului Angela Merkel, in coalitie cu Partidul Social-Democrat.
Totusi, partidele Uniunii (crestin-democratii si crestin-socialii) si Partidul Liber-Democrat (FDP), care formeaza coalitia guvernamentala la Berlin, anuntasera ca initiativa privind introducerea salariului minim va fi respinsa de Bundestag, asupra caruia detin controlul.
In Germania nu exista un salariu minim general stabilit si se lasa la latitudinea patronatului si a sindicatelor, in diversele sectoare de munca, stabilirea prin acord a remuneratiilor angajatilor. mai mult
Vineri, 01 Martie 2013, ora 17:43
Bancile comerciale au avut o putere limitata in a tempera creditarea, inclusiv cea in valuta, iar parghii mai importante ar fi avut politicile fiscale si de salarizare, a declarat, joi, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, potrivivt Mediafax."Alternativele de care dispun bancile dupa liberalizarea contului de capital ofera politici prudentiale, o putere limitata in raport cu politicile fiscale si de salarii. Masurile prudentiale si-au pierdut din eficacitate, mai ales dupa aderarea la Uniunea Europeana", a spus Georgescu.
El a aratat ca in ciuda deciziilor prudentiale si de politica monetara, adoptate inainte de criza de catre banca centrala, bancile au gasit modalitati de a evita restrictiile, prin schimbari de produse cu extinderea maturitatilor si oferte promotionale pentru ca clientii sa se poata incadra in gradele de indatorare.
"Unii agenti economici, din pacate, pe perioade scurte, au crescut veniturile salariatilor, pentru a falsifica realitatea si a permite acestora sa se incadreze la accesarea unui credit", a spus Georgescu.
Oficialul BNR a adaugat ca pentru a eluda masurile restrictive ale BNR, bancile au gasit solutii prin externalizarea portofoliilor, functionarea ca agent pentru banca-mama si majorarea liniilor de imprumut si capitalizari.
Georgescu a punctat ca, pe perioade scurte, dupa deciziile prudentiale si monetare de restrictionare a creditarii in valuta au existat perioade de cateva luni in care ritmurile se temperau, dar ulterior bancile... mai mult
Joi, 27 Mai 2010, ora 12:02
Incertitudinea politica actuala nu a influentat pana in prezent evolutiile economice incurajatoare, precum perspectivele de stabilizare a PIB-ului in semestrul al doilea, reducerea tensiunilor financiare si imbunatatirea balantei de plati, considera Nicolae Idu, seful reprezentantei CE in Romania."Evolutiile recente sunt incurajtoare. Indicatorii de mare frecventa sugereaza ca PIB-ul s-ar putea stabiliza in a doua parte a anului, aducand contractia economica la 8% pentru intreg anul. Pentru 2010, se estimeaza o crestere economica de 0,5%.
Tensiunile financiare s-au redus semnificativ de la inceperea programului. Pana in prezent, sectorul bancar pare relativ neinfluentat de criza, dar riscurile nu au disparut, in special din cauza procentului in crestere de imprumuturi neperformante. Situatia balantei de plati s-a imbunatatit, deficitul de cont curent s-a reuds, iar fluxurile de capital au fost mai bune decat se astepta.
Incertitudinea politica actuala nu a influentat, pana in prezent, aceste evolutii", a afirmat Idu, la o conferinta organizata de Institutul European din Romania si Comisia Europeana, relateaza Mediafax.
El a precizat ca Romania a inregistrat progrese importante si in ceea ce priveste reformele structurale si ale administratiei fiscale, in special prin intermediul adoptarii legii de unificare a sistemelor publice de salarizare, a elaborarii proiectului de lege despre responsabilitatea fiscala si a celui despre reformarea sistemului de pensii.
"Sunt necesare... mai mult
Joi, 19 Noiembrie 2009, ora 14:08
Amiralii, generalii si chestorii generali de politie au fost coborati, in grila unica de salarizare, de la un coeficient de 9,4 la 9, in timp ce prim-adjunctul directorului SRI si SIE urca la 11 salarii minime pe economie, de la 10, 35, potrivit ultimei variante a Legii unice obtinuta de NewsIn.Astfel, seful Statului Major General, directorul STS, directorul SPP ar urma sa castige 11 salarii minime pe economie, mai mult decat parlamentarii, care au un coeficient de 9,6 in grila trimisa joi seara sindicatelor.
Salariile directorilor SRI si SIE nu apar evidentiate in proiectul Legii unice de salarizare.
Soldatii ar urma sa castige, pe de alta parte, 1,5 salarii minime pe economie, iar un agent de politie cu grad de sergent major 1,7.
Un maistru militar principal cu studii superioare va castiga, potrivit acestei variante de lege, 2,55 salarii minime pe economie, ca si in vechea varianta de proiect. mai mult
Vineri, 04 Septembrie 2009, ora 09:29
Actionarii Royal Bank of Scotland (RBS) au votat impotriva politicii de salarizare si pensii a bancii, in cadrul intrunirii anuale din Edinburgh, RBS nefiind obligata sa accepte cererile acestora, relateaza BBC News.
Acestia au actionat ca urmare a criticilor aduse fostului director executiv al bancii, Fred Goodwin, a carui pensie anuala se ridica la 703.000 lire sterline (1 milion de dolari).
In acelasi timp, Goodwin a respins alte cereri ale presedintelui RBS de a renunta voluntar la o parte din pensie. Surse apropiate situatiei au declarat pentru BBC ca Goodwin crede ca si-a respectat contractul cu banca si se asteapta ca si RBS sa respecte termenii contractului.
"Goodwin are o pensie foarte frumoasa. Si noi suntem pensionari, ne-am dori aceeasi suma, dar nu am avea curaj sa acceptam, nu dupa ceea ce a facut fostul director" a declarat un actionar.
Goodwin a renuntat la postul sau in octombrie, dupa ce RBS a primit o injectie de capital din partea guvernului britanic. Banca a anuntat deja 2.700 de disponibilizari in Marea Britanie.
Banca a anuntat vineri ca va mari numarul concedierilor, in contextul in care vrea sa taie costurile cu 3,7 miliarde dolari, in urmatorii trei ani.
In februarie, RBS a raportat pierderi de 24,1 miliarde lire sterline in 2008, cele mai mari din istoria corporatista britanica.
mai mult
Sambata, 04 Aprilie 2009, ora 09:50