Uniunea Europeana redacteaza noi reguli pentru salvarea bancilor, care mentioneaza ca tarile care se confrunta cu posibile falimente bancare vor trebui sa aiba in continuare o contributie substantiala la salvarea bancilor cu probleme.
Propunerea oficialilor UE ar forta tarile cu probleme ori sa investeasca in banci alaturi de Mecanismul European de Stabilitate (MES), ori sa ofere garantii acestuia in cazul unor eventuale pierderi, scrie
Financial Times.
O astfel de masura ar ridica intrebari pe pietele financiare in legatura cu angajamentul liderilor UE de a rupe cercul vicios intre criza bancilor si cea a datoriilor suverane.
In Irlanda, Cipru si Spania, milioanele de euro din bugetele nationale necesare pentru salvarea bancilor au dus la o crestere exploziva a datoriilor suverane, rezultand in nevoia acestor state de a solicita o salvare europeana sau ajutoare externe.
Aceasta propunere la care au avut acces ziaristii FT contrazice speranta ca noul Mecanism European de Stabilitate va schimba radical situatia actuala, printr-o recapitalizare directa a bancilor fara a impune presiuni financiare asupra natiunilor suverane.
In schimb, documentul oficial ar forta statele fie sa investeasca banii proprii in bancile cu probleme inainte de interventia MES, fie ca, in cazul in care nu ar avea suficiente fonduri, sa garanteze MES returnarea imprumutului.
Oficialii europeni nu au dorit sa comenteze, precizand doar ca proiectul final urmeaza sa fie realizat... mai mult
Luni, 14 Ianuarie 2013, ora 12:25
Ministrii din zona euro si-au dat acordul final asupra pachetului de salvare destinat bancilor spaniole pentru suma de 100 miliarde de euro.
Decizia de azi, luata in urma unei intruniri realizate prin video-conferinta, este prima in care Fondul European de Stabilitate Financiara va juca rolul principal. FESF poate acum sa stranga 30 de miliarde de euro, inclusiv 10 miliarde de rezerva pe care sa ii tina in cufere pentru situatii de urgenta, conform intelegerii de vineri, scrie Bloomberg.
Bancile spaniole vor primi banii odata ce vor realiza o serie de planuri de restructurare pentru care au nevoie de acordul UE.
Costul salvarii bancilor Spaniole
Salvarea bancilor este un element cheie in eforturile Spaniei de a-si mentine accesul catre pietele fiannciare si sa limiteze contagiunea crizei datoriilor suverane. Premierul Mariano Rajoy a inceput deja sa schiteze planul economic al Spaniei pentru urmatoarele 18 luni pe masura ce se confrunta cu presiuni din partea poporului, dar si din partea investitorilor, care au impins costul de creditare al Spaniei la peste 7 procente.
"Daca programul de salvare pentru Spania va ajuta la calmarea pietelor si la reducerea costului de finantare a datoriei inca nu se stie", a scris economistul sef al Barclays Capital pentru Europa de Sud, Antonio Garcia Pascual.
Programul de salvare a bancilor spaniole va incepe prin intermediul FESF care mai are 240 de miliarde de euro in cont, pe masura ce Mecanismul de Stabilitate... mai mult
Vineri, 20 Iulie 2012, ora 16:15
Premierul finlandez, Jyrki Katainen, a dat asigurari ca deputatii vor adopta vineri proiectul de lege referitor la acordul privind garantiile si planul european de salvare a bancilor spaniole.
"Sunt sigur ca va fi adoptat in Parlament", a declarat Katainen pentru AFP, care l-a intrebat despre sansele acestui proiect de lege.
Helsinki a anuntat marti ca a ajuns la un acord cu Madridul privind garantiile in schimbul participarii Finlandei la planul european de salvare a bancilor spaniole.
Garantiile trebuie varsate in lichiditati in contul de garantii al Finlandei, pe masura ce imprumuturile vor fi acordate Spaniei. Helsinki n-a cerut deci parti din bancile spaniole viabile in schimbul ajutorului sau, asa cum anuntase in iunie.
Varsamintele de lichiditati sunt "cea mai buna maniera de a organiza colateralul de aceasta data", a indicat premierul pentru AFP, adaugand: "Aceasta este probabil mai clar decat alte tipuri de colateral si este si mai sigur pentru noi".
In caz de incapacitate de plata a bancilor spaniole, Finlanda nu va percepe garantiile decat atunci cand imprumuturile Fondului european de stabilitate financiara vor ajunge la scadenta, respectiv in 12 ani sau 12 ani si jumatate, a precizat Katainen.
Garantiile acopera 40% din participarea Finlandei la planul european de salvare pentru bancile spaniole, respectiv 769,9 milioane de euro. Suma totala a participarii Finlandei la planul de salvare se ridica la 1,9 miliarde de euro.
"Trebuie sa... mai mult
Joi, 19 Iulie 2012, ora 12:58
Seful Bancii Mondiale, americanul Robert Zoellick, a afirmat duminica dupa-amiaza ca planul de salvare a sistemului bancar spaniol a fost "prost executat" si a reprezentat o ocazie pierduta pentru a pune capat crizei europene a datoriilor.
Adresandu-se liderilor din mediul de afaceri, in ajunul summitului G20 ce va avea loc luni si marti in Mexic, Zoellick a atras atentia ca Europa trebuie sa-si amelioreze raspunsul institutional pentru a linisti pietele.
"Oricine stie ca aceasta reuniune intervine intr-un moment extrem de critic si ca asteptam de la Europa sa ne spuna ce va face", a mentionat el in prezenta liderilor din lumea afacerilor convocati intr-un "B20" (B de la Business), in localitatea Los Cobos din Mexic.
"Pietele stiu sa gestioneze riscurile pe care le cunosc. Dar riscul pe care il cream este acela ca modelul deciziilor noastre politice sporeste incertitudinea si face ca pietele sa fie mai nervoase, fapt cu consecinte negative", a subliniat el.
Citand ca exemplu planul de salvare a bancilor spaniole, Zoellick a apreciat ca "executia acestuia a fost foarte proasta". In opinia sa, pietele nu au inteles bine "rolul jucat de diferitele mecanisme de stabilitate din zona euro, fondurile de salvare si banca centrala".
"Au utilizat munitie grea si le-au distrus", a afirmat seful Bancii Mondiale.
Tarile din zona euro au decis saptamana trecuta sa ajute Spania cu un plan de salvare a bancilor bazat pe imprumuturi de pana la 100 de miliarde de euro, dar... mai mult
Luni, 18 Iunie 2012, ora 09:31
Dupa o revenire spectaculoasa a burselor si o apreciere generoasa a monedei euro ca reactie la stirea privind pachetul de 100 miliarde de euro destinat salvarii bancilor spaniole, castigurile au inceput sa se tempereze.
Planurile de salvare a tarilor care se confrunta cu o accentuata criza a datoriilor suverane au oferit liniste si incredere investitorilor pentru perioade scurte de timp. Situatia insa s-a schimbat in scurt timp din cauza cercului vicios de cresteri economice incete sau inexistente si a cresterii datoriillor. Astfel, cea mai recenta masura de salvare a sistemului bancar spaniol a oferit cea mai scurta perioada de relaxare, scrie Reuters.
Primul pachet de salvare a Greciei din 2010 a cauzat o revenire a indicelui Standard & Poor's 500 cu 1,3% in a doua zi, dar ajutoarele ulterioare au avut reactii mai timide.
Reactia de dupa salvarea sistemului bancar spaniol a fost cea mai temperata dintre toate, mai ales daca luam in considerare marimea ajutorului. Actiunile americane au inregistrat pierderi dupa prima ora de tranzactionare si au continuat sa scada.
"Chiar si cei mai critici analisti au fost surprinsi de cat de repede au refuzat investitorii sa isi arate indiferenta fata de acest plan de salvare", a spus un analist de curs valutar al Westpac Securities. Richard Franulovich.
Indicele SPX a pierdut 1,3%, iar euro s-a depreciat cu 0,2%, in timp ce indicii europeni STOXX 50 si IBEX 35 au avut de asemenea de suferit.
Pachetele de salvare... mai mult
Marti, 12 Iunie 2012, ora 12:49
Planul de 125 miliarde de dolari pentru salvarea bancilor spaniole nu va rezolva criza datoriilor din Europa si nu va atenua povara ratei somajului de 10% de pe continent, transmite AP.
Dar acordul va calma probabil pietele financiare si va "cumpara" timp pentru liderii europeni pentru a gestiona problemele altor economii slabe care ameninta stabilitatea zonei euro, se arata in analiza AP.
Sambata, zona euro a anuntat ca este pregatita "sa raspunda favorabil solicitarii de ajutor" venite din partea Spaniei pentru sustinerea sectorului sau bancar si sa-i acorde un imprumut in valoarea de pana la 100 de miliarde de euro.
Europa are inca dificultati in rezolvarea problemelor cu care se confrunta alte trei state care au primit asistenta financiara: Grecia, Portugalia si Irlanda. In Grecia, votantii ar putea alege saptamana viitoare un guvern care va refuza sa indeplineasca conditiile impuse in schimbul pachetelor de asistenta financiara de 170 miliarde de dolari. Portugalia se confrunta cu o combinatie toxica a datoriei ridicate si a ratei somajului, de 15%. Irlanda trebuie sa rezolve problemele cu care se confrunta sectorul bancar, asemanatoare cu ale Spaniei. Apoi Italia, a treia mare economie a zonei euro, unde datoria creste in timp ce economia stagneaza.
"Inca mai sunt de rezolvat unele probleme fundamentale. Avem nevoie de solutii mai radicale decat aceasta", a declarat Nicolas Veron, senior fellow la Breugel Economic Research Institute din Bruxelles.... mai mult
Luni, 11 Iunie 2012, ora 15:26
Ministrii de Finante din zona euro vor organiza o conferinta pentru a discuta despre planul de salvare al bancilor spaniole.
Madrid ar putea cere oficial ajutor si asistenta financiara pentru a rezolva problemele din sistemul bancar, sustin surse oficiale UE, citate de bbc.com.
Pana acum Spania a negat zvonurile legate de un plan de salvare european pentru recapitalizarea bancilor spaniole.
Fondul Monetar International (FMI) a estimat vineri ca bancile din Spania au nevoie de o injectie de lichiditati de cel putin 40 miliarde euro.
FMI a anuntat vineri ca testul de stres a aratat ca sectorul financiar spaniol este bine gestionat, dar vulnerabil.
Autoritatile UE au minimalizat declaratiile potrivit carora Spania ar putea cauta ajutori incepand cu acest weekend. Pe de alta parte, intr-un interviu acordat unui post de radio portughez, vicepresedintele Bancii Centrale Europene, Vitor Constancio, a apreciat ca un ajutor va fi cerut in scurt timp.
"Se asteapta ca Spania sa formuleze o cerere de ajutor exclusiv pentru recapitalizarea bancilor", a spus Constancio. mai mult
Sambata, 09 Iunie 2012, ora 16:33
Guvernatorul bancii centrale a Spaniei, Miguel Angel Fernandez Ordonez, va demisiona pe 10 iunie, cu o luna inainte de expirarea mandatului, in timp ce autoritatile de la Madrid incearca sa restaureze credibilitatea institutiei pe fondul celei mai grave crize bancare din istoria tarii.
Reputatia Bancii Spaniei a fost distrusa de criza din sectorul bancar spaniol, sufocat de credite neperformante dupa prabusirea pietei imobiliare. Criza din banci ameninta sa impinga Spania catre un acord de finantare externa de o anvergura fara precedent, care ar pune sub semnul intrebarii supravietuirea monedei euro.
Cea mai recenta umilire a bancii centrale de la Madrid a avut loc saptamana trecuta, cand guvernul spaniol a cedat presiunilor europene si a contractat auditori independenti pentru a examina situatia bancilor din tara, sub premisa lipsei de incredere in evaluarile "autohtone" efectuate de Banca Spaniei.
Politicienii puterii si ministrii cabinetului Rajoy au dat vina "pentru toate relele" pe Ordonez, al carui mandat de sase ani ar fi trebuit sa se incheie la 12 iulie.
Atacurile politice la adresa bancii centrale au subminat credibilitatea Spaniei pe pietele internationale, intr-o perioada in care costurile de finantare erau oricum aproape de niveluri nesustenabile tocmai din cauza riscurilor din sectorul bancar.
Ordonez a cerut sa-si apere prestatia in fata parlamentului, insa partidul de guvernare i-a blocat solicitarea. Politicienii l-au criticat pentru... mai mult
Miercuri, 30 Mai 2012, ora 11:52
Guvernul socialist spaniol este pe cale sa pregateasca un plan de salvare a bancilor ce se confrunta cu dificultati, care prevede mai ales intrarea statului in capitalul unor institutii de creditare, potrivit ziarului spaniol ABC, citat joi de AFP.
Agentia de presa franceza relateaza, in continuare, ca nici reprezentanti ai ministerului economiei, nici ai guvernului sau ai bancii centrale nu au putut fi contactati pentru a comenta informatiile, in conditiile in care joi este zi libera in Spania.
ABC scrie ca, in contextul dificultatilor cu care se confrunta o serie de institutii, mai ales casele de economii nationale, guvernul prevede o divizare in trei grupe a institutiilor financiare spaniole.
In prima grupa ar fi situate institutiile cele mai solide care nu au nevoie de ajutor, cum ar fi Santander si BBVA, primele doua banci din Spania, sau casa de economii La Caixa.
In a doua categorie ar urma sa se afle institutiile ce au nevoie de ajutor prin fonduri de garantare de la stat, create deja pentru necesarul de finantare al acestora, sau prin preluare de participatii, potrivit publicatiei citate.
In a treia grupa ar urma sa fie situate bancile care nu pot fi salvate si ar putea fi lichidate de banca centrala a Spaniei.
Pana in prezent, bancile spaniole au traversat fara prea multe dificultati criza financiara internationala.
Niciuna nu a avut nevoie de recapitalizare, iar ajutoarele publice au fost limitate la garantii sau la achizitia de active imobiliare pentru... mai mult
Joi, 19 Martie 2009, ora 15:34