Principalele banci de pe piata internationala ar trebui sa detina un fond-tampon de obligatiuni necesar pentru a depasi colapsul, astfel incat sa poata fi evitate planurile guvernamentale de salvare, a propus o autoritate mondiala de reglementare din piata bancara.
Acest proiect este ultima parte majora a planului de reforme bancare sustinut de principalele economii mondiale, dupa ce criza financiara din perioada 2007-2009 a fortat platitorii de taxe sa contribuie la recapitalizarea creditorilor afectati, scrie Reuters.
Consiliul pentru Stabilitate Financiara (FSB), format din autoritatile de reglementare din Grupul celor 20 de economii (G20), a anuntat ca bancile globale, precum Goldman Sachs si HSBC, ar trebui sa detina un fond-tampon de obligatiuni sau capitaluri proprii, echivalent cu 16-20% din activele lor ponderate in functie de risc din ianuarie 2019.
Obligatiunile vor putea fi convertite in actiuni pentru "recapitalizare" de catre bancile afectate. Tamponul va include si capitalul minim de baza pe care bancile sunt obligate deja sa-l detina. Propunerea urmeaza sa fie aprobata de liderii G20 la intalnirea din cursul acestei saptamani din Australia si va fi supus consultarii publice pana pe 2 februarie.
Acordurile vor contribui la rezolvarea problemelor bancilor importante
Mark Carney, presedintele FSB si guvernatorul Bancii Angliei, a declarat ca aceasta reglementare va fi finalizata anul viitor si va marca un moment de cotitura in problemele... mai mult
Luni, 10 Noiembrie 2014, ora 14:15
Acordul statelor Uniunii Europene (UE) de a infiinta un fond de 55 de miliarde de euro pentru a sprijini bancile cu probleme financiare incalca legislatia UE, potrivit Parlamentului European (PE).
Membrii PE au transmis o scrisoare presedintiei UE in care afirma ca acordul interguvernamental privind fondul este ilegal, intrucat trece peste procedura legislativa a uniunii, scrie cotidianul britanic Financial Times.
Frontul comun al parlamentarilor impotriva pactului promovat de Germania evidentiaza dificultatile statelor UE in a ajunge la un acord de compromis asupra formei acordului pana in primavara, cand PE va intrerupe lucrarile, in contextul alegerilor.
Ministrii de Finante ai UE au avizat, la sfarsitul lunii deccembrie, un acord privind un fond comun si procedurile de urmat pentru lichidarea sau restructurarea bancilor cu probleme financiare. Fondul reprezinta piesa lipsa a uinei uniuni bancare prin care liderii europeni vor sa sustina increderea in sectorul finaniar european.
Planul a fost insa criticat pentru nivelul redus al fondurilor si dificultatea utilizarii acestora
"Nu credem ca are resurse suficiente. Nu credem ca este destul de rapid", a declaratr secretarul Trezoreriei SUA, Jack Lew.
Planul are nevoie de acordul PE pentru a fi transpus in legislatia UE, insa parlamentarii vor sa se renunte la concesii oferite Germaniei, astfel incat fondul sa fie activ mai devreme decat se anticipa initial, sa aiba acces la o linie de credit si sa fie... mai mult
Vineri, 17 Ianuarie 2014, ora 12:15
Partidele politice din Cipru si banca centrala vor discuta un Plan B, dupa respingerea in Parlament a taxei pe depozitele bancare, iar acesta ar putea implica rezervele financiare ale fondurilor de asigurari sociale, dar si un eventual sprijin din partea Bisericii.
Taxa pe depozite a fost ceruta de statele zonei euro pentru sprijinirea Ciprului cu imprumuturi externe de 10 miliarde de euro.
Guvernul de la Nicosia ar fi trebuit sa obtina din taxarea banilor din conturile bancare 5,8 miliarde de euro, intrucat imprumuturile externe acopera doar o parte a necesarului financiar al statului, iar tarile euro au refuzat sa acorde imprumuturi
mai mari, pentru a nu ridica indatorarea tarii la un nivel considerat nesustenabil.
Presedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, s-a intalnit miercuri cu liderii partidelor pentru a analiza pasii urmatori dupa decizia Parlamentului, potivit cotidianului elen Kathimerini. Partidele vor forma echipe de experti care sa discute un Planul B cu banca centrala.
Printre optiunile discutate se numara utilizarea unor rezerve de circa 5 miliarde de euro detinute de fondurile de asigurari sociale ale Ciprului, precum si o oferta catre deponenti pentru acceptarea voluntara a unui schimb cu obligatiuni legate de veniturile pe care statul ar urma sa le obtina din exploatarea resurselor de gaze naturale.
Arhiepiscopul Ciprului: Intreaga avere a Bisericii este la dispozitia tarii
Biserica Ortodoxa din Cipru a anuntat, de asemenea, ca este... mai mult
Miercuri, 20 Martie 2013, ora 15:09
Gigantul rus de gaze Gazprom a facut autoritatilor cipriote o propunere privind oferirea unui sprijin financiar sectorului bancar al tarii in schimbul dreptului de a extrage gaze naturale in zona economica exclusiva a Ciprului.
Conducerea Gazprom a trimis deja o scrisoare in acest sens presedintelui Ciprului, Nicos Anastasiades, relateaza luni canalul de televiziune cipriot Sigma TV, preluat de presa economica din Rusia.
Gazprom este dispus sa finanteze restructurarea sistemului bancar din Cipru in schimbul controlului asupra unui numar semnificativ de rezerve de gaze naturale cipriote. In schimb, Ciprul nu va mai trebui sa accepte conditiile stricte ale creditorilor internationali.
Potrivit unor surse ale postului de televiziune mentionat, presedintele cipriot Nicos Anastasiades a respins deja oferta Gazprom, exprimandu-se in favoarea taxei exceptionale la depozitele bancare.
In ajun, presa britanica estimase la 2 miliarde de euro pierderile pe care le-ar putea suferi cetatenii rusi si ucraineni, care isi pastreaza banii in bancile din Cipru, in urma impozitarii suplimentare cerute autoritatilor cipriote de catre creditorii internationali in cadrul planului de asistenta financiara in valoare de 10 miliarde de dolari.
Zvonurile privind introducerea unei taxe exceptionale la depozitele bancare circula de la sfarsitul lunii februarie si de atunci zilnic din Cipru au migrat 100-150 milioane de euro.
La 15 martie, oficiali ai UE au amenintat Cipru ca nu va... mai mult
Luni, 18 Martie 2013, ora 11:14
Uniunea Europeana redacteaza noi reguli pentru salvarea bancilor, care mentioneaza ca tarile care se confrunta cu posibile falimente bancare vor trebui sa aiba in continuare o contributie substantiala la salvarea bancilor cu probleme.
Propunerea oficialilor UE ar forta tarile cu probleme ori sa investeasca in banci alaturi de Mecanismul European de Stabilitate (MES), ori sa ofere garantii acestuia in cazul unor eventuale pierderi, scrie
Financial Times.
O astfel de masura ar ridica intrebari pe pietele financiare in legatura cu angajamentul liderilor UE de a rupe cercul vicios intre criza bancilor si cea a datoriilor suverane.
In Irlanda, Cipru si Spania, milioanele de euro din bugetele nationale necesare pentru salvarea bancilor au dus la o crestere exploziva a datoriilor suverane, rezultand in nevoia acestor state de a solicita o salvare europeana sau ajutoare externe.
Aceasta propunere la care au avut acces ziaristii FT contrazice speranta ca noul Mecanism European de Stabilitate va schimba radical situatia actuala, printr-o recapitalizare directa a bancilor fara a impune presiuni financiare asupra natiunilor suverane.
In schimb, documentul oficial ar forta statele fie sa investeasca banii proprii in bancile cu probleme inainte de interventia MES, fie ca, in cazul in care nu ar avea suficiente fonduri, sa garanteze MES returnarea imprumutului.
Oficialii europeni nu au dorit sa comenteze, precizand doar ca proiectul final urmeaza sa fie realizat... mai mult
Luni, 14 Ianuarie 2013, ora 12:25
Premierul finlandez, Jyrki Katainen, a dat asigurari ca deputatii vor adopta vineri proiectul de lege referitor la acordul privind garantiile si planul european de salvare a bancilor spaniole.
"Sunt sigur ca va fi adoptat in Parlament", a declarat Katainen pentru AFP, care l-a intrebat despre sansele acestui proiect de lege.
Helsinki a anuntat marti ca a ajuns la un acord cu Madridul privind garantiile in schimbul participarii Finlandei la planul european de salvare a bancilor spaniole.
Garantiile trebuie varsate in lichiditati in contul de garantii al Finlandei, pe masura ce imprumuturile vor fi acordate Spaniei. Helsinki n-a cerut deci parti din bancile spaniole viabile in schimbul ajutorului sau, asa cum anuntase in iunie.
Varsamintele de lichiditati sunt "cea mai buna maniera de a organiza colateralul de aceasta data", a indicat premierul pentru AFP, adaugand: "Aceasta este probabil mai clar decat alte tipuri de colateral si este si mai sigur pentru noi".
In caz de incapacitate de plata a bancilor spaniole, Finlanda nu va percepe garantiile decat atunci cand imprumuturile Fondului european de stabilitate financiara vor ajunge la scadenta, respectiv in 12 ani sau 12 ani si jumatate, a precizat Katainen.
Garantiile acopera 40% din participarea Finlandei la planul european de salvare pentru bancile spaniole, respectiv 769,9 milioane de euro. Suma totala a participarii Finlandei la planul de salvare se ridica la 1,9 miliarde de euro.
"Trebuie sa... mai mult
Joi, 19 Iulie 2012, ora 12:58
Seful Bancii Mondiale, americanul Robert Zoellick, a afirmat duminica dupa-amiaza ca planul de salvare a sistemului bancar spaniol a fost "prost executat" si a reprezentat o ocazie pierduta pentru a pune capat crizei europene a datoriilor.
Adresandu-se liderilor din mediul de afaceri, in ajunul summitului G20 ce va avea loc luni si marti in Mexic, Zoellick a atras atentia ca Europa trebuie sa-si amelioreze raspunsul institutional pentru a linisti pietele.
"Oricine stie ca aceasta reuniune intervine intr-un moment extrem de critic si ca asteptam de la Europa sa ne spuna ce va face", a mentionat el in prezenta liderilor din lumea afacerilor convocati intr-un "B20" (B de la Business), in localitatea Los Cobos din Mexic.
"Pietele stiu sa gestioneze riscurile pe care le cunosc. Dar riscul pe care il cream este acela ca modelul deciziilor noastre politice sporeste incertitudinea si face ca pietele sa fie mai nervoase, fapt cu consecinte negative", a subliniat el.
Citand ca exemplu planul de salvare a bancilor spaniole, Zoellick a apreciat ca "executia acestuia a fost foarte proasta". In opinia sa, pietele nu au inteles bine "rolul jucat de diferitele mecanisme de stabilitate din zona euro, fondurile de salvare si banca centrala".
"Au utilizat munitie grea si le-au distrus", a afirmat seful Bancii Mondiale.
Tarile din zona euro au decis saptamana trecuta sa ajute Spania cu un plan de salvare a bancilor bazat pe imprumuturi de pana la 100 de miliarde de euro, dar... mai mult
Luni, 18 Iunie 2012, ora 09:31
Planul de garantii paneuropene pentru banci si publicarea detaliilor privind recapitalizarea bancilor a fost amanat, din cauza tensiunilor cauzate de inghetarea creditarii in Europa.
Miercuri, ministrii ar fi trebuit sa ajunga la un acord privind detaliile planului de 106 miliarde de euro de recapitalizare a bancilor, menit sa restabileasca increderea investitorilor.
Dar ultimele evolutii din statele afectate de criza au sporit temerile privind realizarea acestui plan.
Tarile ca Italia, care nu se mai pot imprumuta de pe piete decat la costuri extrem de ridicate si nu au cei 15 milioane de euro necesari recapitalizarii sistemului sau bancar sunt cele care ingrijoreaza investitorii, conform datelor Autoritatea Bancara Europeana (EBA).
In 27 octombrie, Autoritatea Bancara Europeana a anuntat ca bancile din Uniunea Europeana trebuie sa-si majoreze capitalul cu 106 miliarde de euro pana la sfarsitul lunii iunie 2012, intr-o incercare de a restabili increderea investitorilor intr-un sector afectat de criza datoriilor din zona euro.
Giuseppe Vegas, seful Comisiei Nationale pentru Societati si Bursa (Consob) din Italia, s-a intrebat cum a calculat Autoritatea Bancara Europeana capitalul de care au nevoie institutiile de creditare italiene si a afirmat ca efortul de a-si majora capitalul risca sa exacerbeze criza creditarii.
Giuseppe Vegas a declarat pentru ziarul italian 'La Repubblica' ca Banca Italiei si Consob discuta reevaluarea acestor reglementari.... mai mult
Joi, 01 Decembrie 2011, ora 15:41
Guvernul socialist spaniol este pe cale sa pregateasca un plan de salvare a bancilor ce se confrunta cu dificultati, care prevede mai ales intrarea statului in capitalul unor institutii de creditare, potrivit ziarului spaniol ABC, citat joi de AFP.
Agentia de presa franceza relateaza, in continuare, ca nici reprezentanti ai ministerului economiei, nici ai guvernului sau ai bancii centrale nu au putut fi contactati pentru a comenta informatiile, in conditiile in care joi este zi libera in Spania.
ABC scrie ca, in contextul dificultatilor cu care se confrunta o serie de institutii, mai ales casele de economii nationale, guvernul prevede o divizare in trei grupe a institutiilor financiare spaniole.
In prima grupa ar fi situate institutiile cele mai solide care nu au nevoie de ajutor, cum ar fi Santander si BBVA, primele doua banci din Spania, sau casa de economii La Caixa.
In a doua categorie ar urma sa se afle institutiile ce au nevoie de ajutor prin fonduri de garantare de la stat, create deja pentru necesarul de finantare al acestora, sau prin preluare de participatii, potrivit publicatiei citate.
In a treia grupa ar urma sa fie situate bancile care nu pot fi salvate si ar putea fi lichidate de banca centrala a Spaniei.
Pana in prezent, bancile spaniole au traversat fara prea multe dificultati criza financiara internationala.
Niciuna nu a avut nevoie de recapitalizare, iar ajutoarele publice au fost limitate la garantii sau la achizitia de active imobiliare pentru... mai mult
Joi, 19 Martie 2009, ora 15:34