Bancile ar putea sa isi recupereze pierderile intr-un orizont de timp foarte mare, de 37 de ani, daca se aplica Ordonanta 114 in forma actuala, cu taxa pe activele bancare timp de cinci ani, a declarat, joi, Dorian Farkas, senior manager pentru Management Consulting al companiei PricewaterhouseCoopers (PwC).
"Daca vom cauta cauzele si descresterea acestei intermedieri financiare, una dintre aceste cauze o reprezinta impredictibilitatea mediului legislativ, Ordonanta pe care o discutam astazi fiind una din legile care cresc perceptia riscului, atat din partea bancilor cat si din partea investitorilor. Pe forma actuala a ordonantei, noi am facut un calcul si am aratat ca daca s-ar aplica actualele prevederi, 1,2 % pe an, avand in vedere evolutia ROBOR in 2018, bancile ar putea sa isi recupereze pierderile suferite intr-un orizont de timp foarte mare. Cresterea este chiar exponentiala, spre exemplu daca taxa s-ar aplica pe o perioada de 1 an, bancile si-ar recupera pierderea in 5 ani, daca s-ar aplica pe 3 ani, si-ar recupera pierderea in 16, iar daca s-ar aplica pe 5 ani, atunci bancile si-ar recupera pierderea intr-un orizont de 37 de ani, un orizont de timp foarte mare", a spus Farkas.
Acesta a adaugat ca Romania se situeaza pe ultimul loc in Europa privind intermedierea financiara si explicat cauzele dintre impredictibilitatea legislativa si nivelul bunastarii unei tari.
"Romania se situeaza pe ultimul loc in Europa privind intermedierea financiara, pe care o... mai mult
Joi, 28 Martie 2019, ora 16:46
Liviu Dragnea a declarat ca o ultima discutie referitoare la OUG 114 va avea loc saptamana viitoare cu reprezentantii companiilor din energie si celor din comunicatii. Liderul PSD a precizata ca asteapta ca premierul sa revina in tara pentru a-i prezenta articolele de modificare a actului normativ.
"Am spus ca in aceasta saptamana vom finaliza discutiile despre sistemul bancar si despre Pilonul II pensii in cadrul Ordonantei 114 si aseara le-am finalizat. Asteptam ca doamna premier sa se intoarca si sa ii prezentam textul articolului, urmand ca saptamana viitoare sa avem o ultima discutie pe energie si telefonie mobila. Suntem in grafic", a declarat Liviu Dragnea.
Despre reprezentantii din domeniul bancar, liderul PSD sustine ca acestia ar trebui sa fie putin mai rezervati si ca va fi gasita o solutie in privinta OUG 114 agreata de toti actorii implicati.
"Eu m-as bucura, cu tot respectul pe care il port acestei bresle (bancilor - n.red.), sa fie, dupa parerea mea, putin mai rezervati. Nu-mi permit sa le spun altceva. Stiu ca ministrul de Finante a avut intalniri cu Asociatia Romana Bancilor, domnul Tariceanu, care nu era in greva atunci, a avut intalnire cu Asociatia Romana a Bancilor, eu am avut intalniri de lucru cu colegi din Guvern, cu doamna prim-ministru, cu vicepresedintele BNR Florin Georgescu, pentru a gasi cea mai buna forma care sa ne pastreze nealterate obiectivele pe care le-am avut in vedere. Si anume, creditarea sa mearga in economia reala si sa... mai mult
Vineri, 15 Martie 2019, ora 17:40
Decizia alegatorilor britanici de a parasi Uniunea Europeana loveste fara mila in marile banci.
Actiunile Barclays au scazut cu 30% pe bursa din Londra, in primele ore ale zilei, RBS a pierdut 34%, Lloyds Bank a scazut cu 28%, iar actiunile Deutsche Bank au scazut cu 16%, potrivit CNN Money.
Cutremurul s-a simtit si pe bursele din Asia, unde HSBC, cea mai mare banca britanica, a pierdut 9%, iar Standard Chartered, specializata pe piata Asiatica, a pierdut 11% pe bursa din Hong Kong.
Industria financiara din Regatul Unit are o pondere importanta in economia tarii, contand in proportie de 8% in PIB al Marii Britanii si avand o influenta de 4% pe piata muncii din tara, cu aproape 1,2 milioane de slujbe oferite insularilor.
Multe dintre acestea sunt puse in pericol insa, ca urmare a regandirii strategiei unor institutii de credit de a-si reconsiderea expunerea pe piata britanica.
Inca de la sfarsitul anului trecut, HSBC si Deutsche Bank au analizat posibilitatea inchiderii sucursalelor din regat si, chiar daca HSBC a renuntat la aceasta idee, grupul bancar german este asteptat inca sa ia o decizie in aceasta privinta.
Chiar si fara inchiderea centrului operational din Londra, HSBC ar putea, totusi, sa mute o parte din operatiuni catre sucursala pariziana.
Alte banci, precum JP Morgan si Citibank au mentionat posibilitatea inchiderii unor sucursale din Marea Britanie, cu urmare a eventualelor modificari in reglementarea sistemului financiar din tara dupa... mai mult
Vineri, 24 Iunie 2016, ora 11:29
Banca Nationala a Elvetiei (SNB) a confirmat vineri ca a inregistrat anul trecut pierderi de 23,3 miliarde de franci (23,45 miliarde de dolari), in principal din cauza fluctuatiilor valutare, dar cu toate acestea institutia va distribui dividende in valoare de un miliard de franci catre autoritatile federale si cantoanele elvetiene.
Aprecierea monedei elvetiene a provocat SNB pierderi de 19,9 miliarde de franci in urma scaderii valorii rezervelor sale valutare, transmite Reuters.
La inceputul lui 2015, Banca Nationala a Elvetiei a luat prin surprindere pietele financiare, dupa ce a abandonat pragul minim de 1,20 franci pentru un euro. Imediat dupa aceasta decizie, francul s-a apreciat cu 40%, iar moneda euro a atins un minim record de 0,8500 franci.
Elvetienii, chemati sa decida prin referendum daca bancile comerciale vor mai putea ...citeste mai departe despre "Criza francilor: Banca Nationala a Elvetiei a raportat pierderi record in 2015" pe Ziare.com mai mult
Vineri, 04 Martie 2016, ora 16:43
Consiliul pentru Stabilitate Financiara din Basel-Elvetia schimba regulile jocului in sectorul bancar.
Un nou pachet de reguli destinate bancilor care se cred prea mari pentru a se confrunta cu riscul prabusirii tinteste sa schimbe modul in care acestea se finanteaza.
Noile cerinte impuse de organismul cu rol regulator in piata bancara internationala ar putea forta 30 dintre maile banci internationale sa creasca capitalul propriu cu o suma totala ce depaseste 1000 de miliarde de dolari sau sa reduca profitul raportat, anunta Market Watch.
Dupa experienta din 2008, cand contribuabilii au trebuit sa suporte costurile de redresare a unui sistem bancar amenintat de colaps, Consiliul pentru Stabilitate Financiara a decis sa impuna noi reguli pentru institutiile de credit.
Noul plan prevede ca bancile internationale mari sa prezinte rezerve financiare indeajuns de mari pentru a absorbi socul pierderilor in cazul unei noi crize financiare de proportii.
Noua legislatie prevede si ca pierderile din sistemul bancar sa fie suportate de acum de catre investitori si nu de contribuabili.
Masurile vizeaza 30 de banci internationale printre care se numara si HSBC, JP Morgan sau Deutsche Bank, institutii catalogate de organismul de control de la Basel drept "de o importanta sistemica".
Aceasta se refera la riscurile pe care prabusirea unei astfel de institutii de credit le reprezinta pentru economia unei regiuni sau pentru cea globala.
Incepand cu 01 ianuarie 2019,... mai mult
Luni, 09 Noiembrie 2015, ora 16:36
Banca Comerciala Carpatica (BCC) a incheiat primul trimestru cu o pierdere neta de circa 905.000 lei, fata de un profit de 14,92 milioane lei in perioada corespunzatoare a anului trecut, dupa scaderea cu 39% a venitului total, la 36,8 milioane lei, potrivit rezultatelor publicate miercuri de banca.
Banca Carpatica avea la finele lunii martie active totale de 4,08 miliarde lei (920 milioane euro), in urcare usoara, cu 0,5%, fata de nivelul raportat la finele anului trecut. Comparativ cu sfarsitul lunii martie a anului trecut, activele bancii au urcat cu 11,1%.
Veniturile totale ale institutiei au fost afectate in principal de declinul venitului net din active financiare disponibile in vederea vanzarii, care a coborat la 3,4 milioane lei, fata de 25,3 milioane lei in primul trimestru al anului trecut.
Venitul net din comisioane a coborat cu 23,8%, la 6,15 milioane lei, fata de 8,08 milioane lei cu 12 luni in urma, in timp ce venitul net din tranzactionare a scazut de la 7 milioane lei la 2,7 milioane lei.
Venitul net din dobanzi a crescut cu 13,4%
Declinul veniturilor a fost temperat de incasarile din dobanzi. Astfel, venitul net din dobanzi a crescut cu 13,4%, la 20,83 milioane lei, fata de 18,37 milioane lei in primele trei luni ale anului trecut.
Cheltuielile operationale ale Bancii Carpatica s-au redus cu 18,6% in perioada analizata, la 35,9 milioane lei, fata de 44,1 milioane lei in primul trimestru din 2013.
Activul total al bancii a crescut in... mai mult
Joi, 15 Mai 2014, ora 08:39
Sistemul bancar nu da semne de reluare a activitatii de creditare, iar restructurarea unui credit la care clientii intampina probleme de rambursare este o alternativa luata in seama de catre banci in vederea reducerii pierderilor. Insa, nu intotdeauna un credit restructurat inseamna o pierdere mai mica pentru banca, avertizeaza BNR.
Spre exeplu, odata cu reclasificarea unor credite restructurate, sistemul bancar a inregistrat o pierdere de 61 de milioane lei(13,5 milioane euro) in luna septembrie, care au dus la un plus de provizioane de 612 milioane lei(137,5 milioane euro).
"Un credit care este reclasificat si nu mai este considerat in termeni normal, trebuie automat sa fie declarat un credit cu probleme pentru care exista obligatia de constituire de provizioane. Provizioanele pentru banci sunt ca niste cheltuieli care le diminueaza profiturile", a declarat pentru Business24 analistul economic Aurelian Dochia.
Obligatia bancilor este, din punct de vedere al reglementarilor, ca toate creditele care au probleme sa fie provizionate, adica sa se puna de o parte o rezerva de bani care sa acopere eventuala pierdere a acestui credit. Aceasta rezerva de bani pe care banca este obligata sa o puna deoparte se inscrie in cheltuieli, iar pentru banca acest lucru inseamna ca profitul este diminuat.
"Acesta este motivul pentru care de cativa ani de zile bancile au probleme si au inregistrat pierderi. Acestea sunt datorita provizioanelor" sustine Dochia.
Daca Banca... mai mult
Luni, 11 Noiembrie 2013, ora 19:00
Bancile din Spania, Italia si Portugalia ar putea inregistra in urmatorii doi ani pierderi de 250 miliarde de euro din portofoliile de credite acordate companiilor, a avertizat, miercuri, Fondul Monetar International (FMI).
Aproximativ 20% din soldul total al creditelor corporate risca sa intre in default in cele trei tari, pentru care Fondul prognozeaza in acest an recesiune economica, potrivit raportului semestrial al FMI referitor la stabilitatea financiara mondiala, informeaza Bloomberg.
Astfel, bancile din Spania s-ar confrunta cu pierderi 104 miliarde de dolari, suma acoperita de priovizioanele existente. Pentru Italia, pierderile s-ar ridica la 125 miliarde de euro, cu 53 miliarde de euro peste nivelul provizionat, in timp ce in cazul Portugaliei institutiile de credit ar avea pierderi de 20 de miliarde de euro, cu 8 miliarde de euro neacoperite de provizioane.
Profitul operational ar urma, totusi, sa acopere pierderile
Sectoarele bancare din cele doua tari vor putea insa suporta costurile din profiturile operationale, fara sa fie nevoite sa foloseasca rezervele de capital, estimeaza FMI.
"Unele banci din economiile cu probleme ar putea fi nevoite sa creasca in continuare provizioanele pentru a face fata posibilei deteriorari a calitatii activelor detinute, ceea ce ar putea utiliza o mare parte din profiturile bancilor", se arata in raport.
Fondul a folosit concluziile raportului pentru a cere Bancii Centrale Europene sa fie atenta la creditele... mai mult
Joi, 10 Octombrie 2013, ora 08:29
Credit Suisse Group AG si alte banci elvetiene ar putea pierde aproape toti cei 500 milioane de franci elvetieni (522 milioane de dolari) reprezentand platile garantate pe care le-au achitat Guvernului Marii Britanii ca parte a acordului de combatere a evaziunii fiscale incheiat intre cele doua tari, a anuntat vineri Asociatia bancherilor elvetieni.
Plata, facuta in urma incheierii acordului dintre Elvetia si Marea Britanie in octombrie 2011, acopera esecul clientilor bancilor de a anunta sumele de bani nedeclarate in trecut. Avand mai putine active britanice netaxate in Elvetia decat s-au asteptat, bancile ar putea sa nu fie despagubite de clientii lor din Marea Britanie, apreciaza Asociatia bancherilor elvetieni, transmit Bloomberg si Reuters.
Elvetia si Marea Britanie au ajuns la un acord de combatere a evaziunii fiscale, in octombrie 2011, prin care economiile nedeclarate ale cetatenilor britanici bogati detinute in bancile elvetiene vor fi taxate cu 21% si viitoarele castiguri de capital cu 41%, in schimbul prezervarii anonimatului lor. Ca parte a acordului, bancile din Elvetia au facut o plata initiala de 500 milioane de franci elvetieni.
Asociatia bancherilor elvetieni a explicat ca unele banci elvetiene au aratat ca exista mai putine active britanice netaxate in Elvetia decat s-au asteptat iar multi clienti britanici nu se supun reglementarilor din regatul Unit deoarece sunt rezidenti in Elvetia.
Multi clienti au optat pentru publicarea voluntara a... mai mult
Vineri, 05 Iulie 2013, ora 12:54