Tarile din regiunea Europei de Sud-Est (ESE) prezinta mai multe avantaje in fata crizei economice viitoare, arata o analiza a platformei de afaceri SeeNews, care releva ca Albania are cea mai performanta economie din Europa de Sud-Est, in timp ce Romania este printre acele tari care nu vor fi capabile sa-si redreseze total nivelul PIB-ului in 2021.
Analiza a urmarit sa afle care este impactul crizei Covid-19 asupra sistemelor de sanatate si economiilor din cele 11 tari din sud-estul Europei si care sunt perspectivele de revenire ale acestora.
Raportul "Covid-19 si Europa de Sud-Est (ESE): Perspectivele initiale de combatere a crizei" acopera Albania, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Romania, Serbia si Slovenia. Analiza se bazeaza pe 11 indicatori cheie: masuri de oprire a evolutiei, masuri economice, recuperare a PIB-ului, risc de expunere la datorii, productie industriala, ratinguri de credit, risc sectorial, stimulare a valorii adaugate brute, piata muncii, risc fiscal si risc la export.
"Avand in vedere mediul imprevizibil si in continua schimbare, analiza este, in prezent, o radiografie a situatiei si ofera o prognoza bazata pe masurile de recuperare luate pana acum in cele 11 tari. Datele arata ca tarile din regiunea Europei de Sud-Est (ESE) prezinta mai multe avantaje in fata crizei economice viitoare. In primul rand, majoritatea tarilor aveau un nivel scazut al datoriei publice in momentul anuntarii... mai mult
Marti, 11 August 2020, ora 14:41
Dupa revolutia din 1989, economiile din est intra intr-o nesistematizabila tranzitie catre economia de piata.
Efecte?! Inflatie, privatizari, restructurari, tensiuni sociale, instabilitate guvernamentala. Intr-un final vointa de aderare la spatiul comunitar.
Agitatii ani '90 sunt in cele din urma depasiti si economiile central si est europene traiesc experienta cresterii.
Proximitatea fata de UE a inca excentricelor economii estice trezeste interesul companiilor multinationale. Aderarea acestora la UE conduce la decizia conglomeratelor globale sa investeasca in tarile acestei regiuni datorita predictibilitatii "castigate", costului scazut si nivelului de pregatire tehnica ridicata a fortei de munca.
Cresterea investitiilor straine a condus la o acumulare de capital, concomitent cu fasonarea competentelor, transferul de tehnologie si alte beneficii. De asemenea a permis cresterea productivitatii si recuperarea decalajelor fata de economiile avansate.
Capcana veniturilor medii limiteaza cresterea
Criza din 2008-2010 a temperat elanul de crestere al acestora. Investitiile straine au scazut, iar productivitatea si-a moderat cresterea. Majorarea salariilor, absenta unor produse si servicii cu valoare adaugata au afectat exporturile si au condus la un deficit de competitivitate.
Capcana veniturilor medii, asa cum este cunoscut fenomenul descris, arata limitele acestei cresteri. Modelul transformarilor structurale si cresterii capitalului investit per angajat... mai mult
Marti, 11 Decembrie 2018, ora 12:35
Guvernul austriac de coalitie a anuntat luni ca va interzice valul islamic complet si ca va restrictiona accesul muncitorilor est-europeni pe piata muncii, in cadrul unui pachet de politici menit sa contracareze ascensiunea Partidului Libertatii, de extrema-dreapta.
Partidul Libertatii (FPO), antiislam, conduce in sondajele de opinie de luni de zile, pe fondul nemultumirii publice fata de cei peste un milion de migranti care au intrat in Europa in ultimii doi ani si a temerilor privind impactul lor asupra locurilor de munca si securitatii.
Luna trecuta, candidatul FPO a fost pe punctul de a castiga alegerile prezidentiale din Austria.
In conditiile in care anul viitor vor avea loc alegeri parlamentare, cancelarul Christian Kern, din Partidul Social-Democrat (SPO), spera ca pachetul va ajuta coalitia creata in urma cu opt luni si perceputa in mare parte ca ineficienta.
Anterior, luna aceasta, Kern a propus intoarcerea la un sistem care le da angajatilor localnici prioritate la locurile de munca din sectoarele unde lucreaza multe persoane din statele membre UE mai sarace, din estul Europei. Sistemul a fost aplicat temporar, in perioada 2004-2011, dupa ce statele foste comuniste au aderat la blocul comunitar.
Acordul prezentat luni prevede ca Guvernul sa exercite presiuni asupra Comisiei Europene pentru a permite un sistem similar, sustinand o "reducere si limitare a fortei de munca straine".
Este insa putin probabil ca Bruxellesul sa accepte un astfel de... mai mult
Luni, 30 Ianuarie 2017, ora 22:47
Multinationalele care deschid operatiuni pe pietele din Europa Centrala si de Est (CEE) se confrunta cu o problema neasteptata: lipsa fortei de munca.
Fenomenul migrationist a afectat atat de tare piata muncii din regiune, incat pana si McDonalds a trebuit sa adauge diverse beneficii in pachetul salarial al angajatilor din Ungaria, cum ar fi asigurarea locuintei pentru acestia, relateaza Bloomberg.
Disparuti fara urma
Este un gest rar facut de lantul fast-food, care opereaza in mai mult de 100 de tari, dar nu este singurul pe care retailerii si companiile din diverse alte sectoare economice se vad nevoite sa il faca pentru a atrage forta de munca.
Masuri similare au fost adoptate de Lidl pentru casierii care lucreaza in magazinele deschise in Praga si la fel sunt momiti si dezvoltatorii de programe din Bucuresti.
Daca in urma cu un deceniu forta de munca ieftina era o caracteristica a zonei CEE, mai nou acest lucru pare a nu mai fi valabil, cauzele regasindu-se in exodul muncitorilor in tarile europene dezvoltate si in imbatranirea populatiei.
Salariile au crescut treptat, iar o parte dintre investitori se gandesc daca mai merita sa ramana cantonati in zona, profitul diminuandu-se de la an la an.
"Lipsa fortei de munca la da insomnii angajatorilor din Europa de Est. Prima intrebare pe care si-o pune un investitor este daca va gasi personalul necesar pentru a pune in functiune afacerea sa", explica seful echipei de consultanta pe Resurse Umane din... mai mult
Marti, 06 Septembrie 2016, ora 13:10
2La mai bine de 17 ani de la primul summit pe tema locurilor de munca, peisajul pietei de munca din Europa este inca unul dezolant. 20% dintre tinerii din statele UE sunt in continuare someri, in timp ce variantele luate in calcul de liderii europeni pentru reducerea somajului adancesc si mai mult prapastia creata intre acestia.
Astazi, la Milano, o noua discutie pe tema dezvoltarii locurilor de munca in Europa scoate in evidenta disensiunile existente intre liderii celor mai puternice economii de pe continent.
Gazda, prim-ministrul Matteo Renzi, va insista pe noul set legislativ privind concedierea mai rapida si acordarea unor ajutoare de somaj consistente pentru cei concediati, iar presedintele Frantei, Francois Hollande, este pregatit sa isi sustina ideea cheltuirii unor sume suplimentare pentru stimularea infiintarii de noi locuri de munca pentru tineri. Cancelarul german Angela Merkel vine pregatita sa blocheze orice astfel de initiativa, in timp ce premierul britanic David Cameron a ales sa absenteze, anunta publicatia Bloomberg.
Sacrificiu pe perioada nedeterminata
Mentinerea unei cote ridicate de somaj in randul tinerilor tinde sa aiba efecte dezastruoase asupra productivitatii economice pe termen lung, sustin analistii.
"O intreaga generatie este sacrificata in tari precum Spania. Acest fenomen va avea un impact pe termen lung asupra economiei din zona iberica", a declarat intr-un interviu Ludovic Subran, economist-sef in cadrul societatii e... mai mult
Miercuri, 08 Octombrie 2014, ora 13:38
In articolul "Marea diversiune bancara" de saptamana trecuta, am pus in relatie numeroasele si aparent fara legatura evenimente recente din sistemul bancar din Romania - de la retragerile din retail ale unor banci cu nume sonore pana la scandalurile unor fraude bancare - cu schimbarea dramatica a strategiei bancare occidentale fata de Europa de Est.
Si spuneam ca noile cerinte puse de catre aceasta schimbare in fata bancilor occidentale cu prezente pe pietele estice fac pur si simplu tandari mitul contributiei bancare vestice la dezvoltarea Estului.
O rememorare chiar si succinta a strategiei initiale din anii 2000 a Vestului pentru expansiunea in Europa de Est intregeste tabloul, fiind de natura sa puna in lumina schimbarile de strategie intervenite in contextul crizei si aplicate articulat din actualul deceniu.
Strategia pentru Europa de Est
Dupa ce a obtinut Europa de Est la impartirea transatlantica a sferelor de influenta exact la sfarsitul anilor '90, Europa de Vest, in frunte cu Uniunea Europeana, a pornit la cucerirea restului Europei in ceea ce s-a numit "extinderea spre Est". Nu s-a folosit strategia clasica: investitii, creare de locuri de munca si piata in Est pentru produsele din Vest si astfel conditionare pe termen lung a Estului, avand in vedere diferentele nete de dimensiune de la pornire.
Probabil s-a considerat aceasta strategie ca dand rezultate pe termen prea lung. S-a adoptat o alta strategie, de tip short-termist, cea financiara! Au... mai mult
Vineri, 18 Ianuarie 2013, ora 15:45
Oricat de mult rau ar fi facut criza financiara, se pare ca ea a ajutat, de fapt, tarile din Europa de Est sa isi imbunatateasca imaginea si le-a oferit ocazia sa demonstreze ca sunt guvernate la fel de bine ca si Occidentul.Cu mici exceptii, printre care se afla insa si Romania, multe tari din regiune s-au dezvoltat atat de mult incat se pot desprinde acum din categoria tarilor est-europene, care are pentru toata lumea numai conotatii negative.Potrivit The Economist, ideea unei categorii est-europene nu a fost niciodata prea coerenta pentru ca nu este corecta nici macar din punct de vedere geografic. In conceptia traditionala, Europa de Est include Cehia (care se afla de fapt in centrul continentului), dar Grecia si Ciprul (aflate la extremitatea din sud-est) sunt considerate occidentale.Argumentul influentei Uniunii Sovietice nu este nici el potrivit, deoarece unele tari, precum Ucraina, au facut parte din imperiul sovietic mai multe decenii, in timp ce altele abia l-au simtit, acesta fiind cazul Albaniei.Nici regimul din cele aproape 30 de state care au facut parte din blocul comunist pana in 1989 nu a fost identic. Unele au avut o economie puternic planificata, in timp ce altele si-au facut propriile versiuni, cum ar fi comunismul de tip gulas din Ungaria sau cel auto-gestionat din Iugoslavia. Acum sunt si mai multe diferente intre ele, dar denumirea "est-european" inseamna, in conceptia tuturor, guvernare proasta si probleme economice.Tarile "est-europene" au iesit... mai mult
Luni, 11 Ianuarie 2010, ora 23:29