Grecia si creditorii sai internationali par sa se afle intr-un nou impas in privinta implementarii masurilor stabilite in cel de-al treilea acord bailout semnat intre cele doua parti, semnaleaza premierul Alexis Tsipras.
In cadrul unei intalniri cu reprezentantii partidului Syriza, premierul elen a mentionat ca ingerintele FMI si ale ministrului Finantelor din Germania, Wolfgang Schaeuble, i se par nelalocul lor si dincolo de limitele acordului cadru semnat cu ocazia acordarii imprumutului de 82 miliarde euro, informeaza Daily Sabah.
"Nu va mai jucati cu focul", a cerut premierul Greciei la doar o zi dupa ce delegatia elena si creditorii din zona euro nu au reusit sa ajunga la o intelegere pe tema deblocarii transelor din imprumut.
"Suntem gata sa discutam orice este inclus in acordul bailout, dar nu si chestiuni care depasesc cadrul legal al acestuia si par si lipsite de ratiune. Nu o sa luam in considerare cerinte care nu sunt sustinute de logica si de cifre", a precizat Alexis Tsipras.
Ultimele discutii purtate intre Atena si creditorii din zona euro se refera la politica fiscala pe care guvernul elen trebuie sa o implementeze in urmatorii 4 ani pentru a evita un faliment de tara sub presiunea datoriilor acumulate in ultimii 7 ani.
Negocierile vor fi reluate saptamana aceasta in capitala Greciei, de rezultatul acestora depinzand deblocarea celei de-a doua transe din imprumutul de 82 de miliarde euro acordat Greciei.
O eventuala blocare a programului... mai mult
Luni, 13 Februarie 2017, ora 15:33
Seful Fondului Monetar International (FMI), Christine Lagarde, a respins informatiile publicate de Wikileaks, potrivit carora creditorul international ar fi vrut sa impinga Grecia catre incapacitate de plata pentru a forta luarea unei decizii la Atena.
"Este o absurditate", a mentionat Lagarde, transmite BBC.
"FMI conduce negocierile cu buna-credinta si nu prin amenintari. Nu vrem sa comunicam prin documente aparute pe surse", a continuat seful FMI.
Lagarde i-a adresat o scrisoare pe aceasta tema premierului elen, Alexis Tsipras, care a cerut, in weekend, explicatii Fondului Monetar International in legatura cu informatiile publicate de Wikileaks in legatura cu negocierile pentru salvarea Greciei.
Grecia, impinsa de FMI intr-o noua criza? Stenogramele care i-au infuriat pe oficialii de la Atena
In prezent, discutiile intre creditori si oficialii de la Atena sunt in impas, in special din cauza ...citeste mai departe despre "Vor creditorii sa impinga Grecia in prapastie? Ce spune sefa FMI" pe Ziare.com mai mult
Luni, 04 Aprilie 2016, ora 11:03
Negocierile dintre creditorii europeni ai Greciei si oficialii de la Atena sunt intr-un nou impas. Dupa 14 ore de discutii purtate in weekend, oficialii europeni au anuntat amanarea unei decizii in ceea ce priveste acordarea transei din al treilea pachet de asistenta financiara pentru Grecia.
Atena incearca se deblocheze 12 miliarde din imprumutul de 86 miliarde de euro negociat in vara acestui an.
10 miliarde de euro sunt destinate recapitalizarii sectorului bancar din tara, alte 2 miliarde urmand sa asigure cheltuielile curente ale guvernului, relateaza The Guardian.
Reforma blocata
Noul blocaj inregistrat intre guvernul Syriza si grupul creditorilor din zona euro e generat de refuzul Atenei de a modifica legislatia privind executarea silita a debitorilor care inregistreaza restante la plata creditelor.
O noua intalnire a ministrilor de Finante din tarile zonei euro a fost programata pentru marti, de rezultatul acesteia depinzand stabilitatea financiara de moment a Greciei.
Reforma legislatiei privind executarea silita a debitorilor este privita de oficialii de la Atena ca o masura care ar impinge tara intr-o zona de austeritate insuportabila pentru populatie.
Saptamana trecuta, Atena s-a confruntat cu prima greva generala declansata de sindicate in acest an, guvernului Syriza fiindu-i reprosata lipsa de opozitie in fata cererilor exprimate de creditori.
Odata cu anuntarea amanarii in luarea unei decizii, presedintele Eurogrupului, Jeroen... mai mult
Luni, 16 Noiembrie 2015, ora 14:22
2Guvernul de la Atena va face public proiectul de buget pe anul viitor, intr-o incercare de a demonstra creditorilor internationali ca, de aceasta data, elenii sunt decisi sa respecte conditiile negociate in cadrul celui de-al treilea program de asistenta financiara.
Proiectia bugetara demonstreaza ca economia Greciei va ramane in recesiune si in 2016, cresterea economica urmand sa apara abia peste doi ani, relateaza Reuters.
Durere si optimism
Dupa 6 luni de negocieri intense cu creditorii internatinali, Atena a reusit sa obtina o noua runda de finantare de 86 de miliarde de euro pentru a repune economia tarii pe picioare.
Conditiile impuse de creditorii Greciei din zona euro sunt insa mult mai stricte decat cele prevazute in memorandumurile anterioare, iar duritatea acestora va fi resimtita de populatia elena.
Guvernul Tsipras se apropie de prima verificare pe care reprezentantii CE si ai Bancii Centrale Europene o vor face in noiembrie pentru a analiza procesul de implementare a reformelor negociate.
De altfel, oficialii de la Atena nici nu au un spatiu de manevra foarte larg, deciziile guvernului fiind supuse unei stricte supravegheri a reprezentantilor tarilor creditoare.
In ciuda optimismului manifestat la Atena, unde guvernul Syriza spera ca recesiunea de anul viitor va fi indulcita de o crestere a veniturilor din turism, abia 2017 va reprezenta punctul de cotitura in evolutia economiei elene.
Sub presiunea datoriilor acumulate, economia... mai mult
Luni, 05 Octombrie 2015, ora 11:30
Razboiul dus intre creditorii europeni ai Greciei si FMI, pe tema stergerii datoriilor tarii, pleaca de la premise false, crede Hugo Dixon, unul dintre cei mai apreciati editorialisti economici din presa britanica.
"O abordare traditionala, pe tema nivelului din PIB detinut de datoria publica, este nerealista, deoarece mare parte din imprumuturile Greciei au fost acordate in termeni de concesiune", observa Dixon intr-un comentariu de pe blogul Reuters.
Negocieri cu galceava
Problema sustenabilitatii datoriilor Greciei aparut in randul creditorilor odata cu demararea negocierilor pentru un al treilea program de asistenta financiara in valoare de 86 de miliarde de euro.
Statele din zona euro doresc ca acordul sa beneficieze si de girul FMI in calitate de partener, chiar daca reprezentantii institutiei de credit sustin ca actuala datorie inregistrata de eleni este nesustenabila.
In baza regulamentului sau, FMI nu poate fi parte a unui acord pentru indatorarea la un nivel nerealist a unei economii, ceea ce forteaza mana creditorilor europeni sa accepte varianta stergerii unei parti din datoria Greciei.
Pana in acest moment, cele doua tabere nu au cazut de acord asupra acestei chestiuni.
Ce-i drept, acest amanunt nu ingroapa noul program bailout destinat Greciei, ca dovada fiind semnarea memorandumului intre Atena si reprezentantii zonei euro in cursul saptamanii trecute.
Creditorii europeni au afirmat ca vor lua in calcul o reducere a poverii datoriei... mai mult
Luni, 17 August 2015, ora 18:07
Democratia se refera la efectuarea unor alegeri reale, dar in Grecia, criza financiara le-a luat elenilor acest drept, FMI si UE purtand o mare responsabilitate in acest sens. In negocieri, Greciei i s-au prezentat doua scenarii inflexibile.
Fie paraseste euro si nu mai beneficiaza de finantare, fie ramane si accepta un nou imprumut acordat in baza unui nou program de austeritate. Creditorii i-au inselat insa pe eleni neprezentand o a treia varianta, de iesire din zona euro si continuare a finantarii, spune un reputat economist indian, Arvind Subramanian, in revista Project Syndicate.
Varianta ascunsa
Scenariul in care Grecia ar fi putut sa paraseasca temporar zona euro, dar sa beneficieze in continuare de finantare din partea partenerilor europeni si a FMI ar fi trebuit prezentat, iniferent de motivatiile politice privind pastrarea tarii in uniunea monetara.
Ar fi reprezentat o varianta care venea atat cu beneficii, cat si cu costuri considerabile determinate de Grexit.
Beneficiile ar fi constat intr-o devalorizare masiva a monedei adoptate odata cu iesirea tarii din uniunea monetara, dar care ar fi readus un suflu dinamic in economia acesteia.
Costurile ar fi fost enorme. Guvernul ar fi trebuit sa declare incapacitatea de plata, sistemul bancar ar fi fost ruinat, iar pentru redobandirea increderii investitorilor de pe pietele financiare ar fi fost necesari ani in sir.
Ca efect, ratele dobanzilor ar fi stat la un nivel ridicat blocand o crestere... mai mult
Luni, 17 August 2015, ora 12:24
Analize, dezbateri, opinii - cazul Grecia a fost pe buzele tuturor intr-o forma sau alta. Atat de mult mediatizat si atat de aprig comentat, conflictul generat in jurul Greciei a facut necesar un proces de negociere, in care cele doua parti - Uniunea Europeana si statul grec - au transmis mesaje, au incercat sa influenteze balanta puterii, au apelat la terte parti si au pus in miscare diverse trucuri prin care sa ajunga la un rezultat care sa le favorizeze.
Urmatorul material nu este o analiza cu pretentii politice, ci o expunere a modului de negociere in cazul Greciei, asa cum a fost reflectat acesta de mass-media.
Mesaje transmise in cadrul negocierii
Una dintre conditiile unei negocieri reusite se refera la pastrarea relatiei, concomitent cu obtinerea rezultatului dorit si urmarirea interesului. In cazul Greciei, mesajele transmise de-a lungul celor sase luni de guvernare Syriza au destabilizat posibilitatea de a intruni aceste conditii.
Promisiunile electorale ale liderilor greci au inceput sa deranjeze creditorii.
Demersurile Syriza de a reangaja toate persoanele concediate din functiile publice, de a redeschide televiziunea nationala, de a mari pensiile s.a. au iritat europenii, in conditiile in care Grecia ar fi trebuit sa se concentreze spre a lua masuri de returnare a datoriilor.
In acest context, Grecia a gestionat defectuos politica de atragere a simpatiei liderilor europeni, neglijand puterea detinuta de acestia si importanta suportului lor in... mai mult
Vineri, 14 August 2015, ora 12:00
Noile negocieri pentru al treilea program de asistenta financiara destinat Greciei pun din nou fata in fata taberele optimistilor si pesimistilor din zona euro. Sperantele elenilor de a incheia acordul pana marti sunt contrazise flagrant de tonul neincrezator al oficialilor din Oslo si Berlin.
Atena are nevoie de un acord semnat si aprobat de parlamentele celor 19 tari pana joia viitoare, data la care ar trebui sa returneze Bancii Centrale Europene 3,2 miliarde de euro, raporteaza portalul EUObserver.
In cumpana
Noul program de asistenta financiara de 86 de miliarde euro a fost discutat in cadrul negocierilor purtate in weekend de delegatia elena condusa de ministrul Euclid Tsakalotos si creditorii internationali.
Presa americana anuntat deja ca reformele economice, reducerea cheltuielilor bugetare si actiunile prealabile au fost deja convenite de cele doua tabere.
"Se depun eforturi ca aceste negocieri sa fie finalizate. Ne asteptam ca luni seara sau marti sa semnam acordul", a explicat o sursa din cadrul guvernului elen pentru ziarul Kathimerini.
In acelasi timp, ministrul de Finante german Wolgang Schaeuble se declara mai degraba de acord cu un imprumut de urgenta acordat Greciei, decat cu varianta semnarii rapide a unui nou program bailout pe trei ani.
"Mai bine sa lucram la lucruri in profunzime, decat sa semnam in graba", a explicat unul dintre adjunctii lui Schaeuble intr-o postare pe Twitter.
Vesti proaste vin si din Finlanda, unde ministrul... mai mult
Luni, 10 August 2015, ora 12:00
Noile incercari de a iesi din impasul negocierilor sterile duse intre oficialii eleni si tabara creditorilor din zona euro au adus in discutie posibilitatea organizarii unui referendum prin care populatia sa decida daca este de acord sa ramana in zona euro cu pretul reformelor dure.
Desi reprezentantii guvernului Syriza au fost cei care au marsat initial pe aceasta varianta, vestea ca ministrul de Finante german sustine propunerea i-a facut pe greci sa intoarca foaia. Guvernul de la Atena a retras de pe ordinea de zi propunerea de organizare a plebiscitului, relateaza Reuters.
Inca o incercare de compromis
Oficialii de la Atena au motivat decizia de a renunta la ideea organizarii unui referendum privind mentinerea sau nu a Greciei in zona euro prin sansa atingerii unui compromis cu creditorii pana la sfarsitul lunii.
"Suntem pe punctul de a ajunge la un compromis onorabil. Organizarea unui referendum nu intra in vederile noastre in acest moment", a explicat ministrul de Interne Nikos Voutsis la postul Mega TV.
"Ne grabim sa punem in practica toate lucrurile asupra carora s-a cazut de acord. Lucram cu deosebita atentie si determinare pentru a incheia intelegerea cu creditorii, in ciuda piedicilor puse de cei care vor sa submineze aceasta intelegere", a explicat si Nikos Pappas, unul dintre consilierii personali ai premierului Tsipras.
Obstacolele principale care stau in calea incheierii unui acord intre guvernul elen si creditorii sai din zona euro sunt... mai mult
Vineri, 15 Mai 2015, ora 07:56