Grecia a solicitat, marti, un nou program de salvare, de doi ani, de la Mecanismul European de Salvare (ESM). Acest mecanism financiar este fondul de urgenta al UE, destinat ajutorarii tarilor si bancilor aflate in dificultate.
Surpinzatoarea miscare a Greciei a readus in atentie ESM, fondul comun de salvare al statelor din zona euro, garantat de cele 19 state membre, scrie The Telegraph.
Principala sarcina a ESM este sa ajute statele membre care "trec prin sau sunt amenintate de dificultati de finantare". Este un fond permanent instituit sa inlocuiasca un fond anterior, creat ca reactie la criza financiara globala.
Miscare de ultim moment la Atena: Grecia cere un nou program de salvare pe doi ani
Cea mai recenta cerere de salvare adresata ESM a fost emisa de Cipru, in 2013. Tara a primit un fond de salvare de 9 miliarde de euro si un alt miliard de la FMI. In schimb, Cipru a semnat un acord de reformare a sistemului bancar si a economiei.
Grecia, numaratoarea inversa - ...citeste mai departe despre "Grecia solicita un nou plan de salvare. Care sunt tarile care ar plati?" pe Ziare.com mai mult
Marti, 30 Iunie 2015, ora 19:22
Agentia de notatie financiara Fitch Ratings a retrogradat luni fondul european ce asigura imprumuturi de salvare pentru Grecia, Irlanda si Portugalia.
Agentia a declarat ca a redus ratingul pentru Fondul European de Stabilitate Financiara - sau FESF - cu o treapta, de la AAA la AA+, dupa ce ea a retrogradat Franta saptamana trecuta. Solvabilitatea FESF depinde de cea a tarilor ce ii ofera finantarea, inclusiv Franta, informeaza Associated Press.
Retrogradarea de luni a FESF inseamna ca fondul ar trebui sa plateasca dobanzi mai mari pentru a strange bani. Rivalii lui Fitch, Standard & Poor's si Moody l-au retrogradat deja.
FESF a fost preluat de un nou fond de salvare permanent, Mecanismul European de Stabilitate (MES). Cu toate acestea, el inca administreaza imprumuturi de salvare pentru Grecia, Irlanda si Portugalia, aminteste AP. mai mult
Marti, 16 Iulie 2013, ora 09:21
Acordul convenit in noapte de miercuri spre joi de ministrii europeni de finante precizeaza liniile principale si functionarea mecanismului de supervizare bancara, prima etapa a crearii uniunii bancare.
Care vor fi bancile supravegheate direct de Banca Centrala Europeana?
- Bancile care au active de peste 30 miliarde de euro sau reprezinta peste 20% din Produsul Intern Brut al tarii de origine (exceptand situatia in care activele lor sunt mai mici de 5 miliarde de euro), sau au beneficiat de un program european de ajutor.
- Celelalte banci vor fi supravegheate ca si pana acum de organismul national, dar BCE va putea sa intervina in orice moment, daca va considera necesar.
- Cu exceptia unor circumstante speciale, BCE va superviza cel putin primele trei mari banci din fiecare stat care participa la acest mecanism. Intr-o prima etapa va fi vorba de tarile din zona euro, la care ar urma sa se adauge ulterior si alte state din UE. Doar trei state, Marea Britanie, Suedia si Cehia, au anuntat ca nu doresc sa participe la acest mecanism.
- In total, numarul bancilor supravegheate direct de BCE ar urma sa se situeze intre 150 si 200, a estimat ministrul francez de finante, Pierre Moscovici.
Care organism se va ocupa de supraveghere in interiorul BCE?
Un consiliu de supraveghere nou creat in cadrul BCE va lua deciziile importante in materie de supraveghere bancara. Consiliul va fi compus din reprezentanti ai celor 17 organisme nationale de supervizare, alaturi... mai mult
Joi, 13 Decembrie 2012, ora 10:50
Fondul de salvare din zona euro, constituit sub numele Mecanismul European de Salvare (MES) este vazut de numerosi analisti drept cheia spre salvarea tarilor de criza datoriilor suverane. Care sunt, insa, punctele slabe ale acestuia si ce alte solutii exista daca acesta va fi respins de magistratii germani?
Curtea Constitutionala din Germania se va exprima, pe 12 septembrie, in privinta compatibilitatii MES, destinat finantarii tarilor membre din zona euro aflate in dificultate, cu Constitutia germana, numeroase voci sustinand ca, prin ratificarea Mecanismului, se renunta la o parte din suveranitatea statului german.
In cazul in care judecatorii curtii germane ratifica Mecanismul, cei 500 de miliarde de euro ai fondului de salvare vor putea fi folositi pentru achizitia de titluri de stat sau pentru imprumuturi conditionate pentru statele cu probleme. Cu toate acestea, capacitatea acestuia de ajutor este limitata, mai ales daca situatia in state mari, precum Spania ori Italia, se inrautateste.
Incercarea lui Mario Draghi, seful BCE, de a convinge oficialii europeni sa confere MES capacitati bancare, a esuat. Daca Mecanismul ar fi avut astfel de calitati, atunci BCE ar fi putut asigura un flux continuu de bani in caz de nevoie, sporind astfel cantitatea de fonduri de care acesta dispune.
Pe de alta parte, Curtea Constitutionala ar putea alege sa nu ratifice MES, caz in care Uniunea Europeana trebuie sa gaseasca o alta solutie pentru rezolvarea crizei. Impactul... mai mult
Marti, 04 Septembrie 2012, ora 13:52
Germanul Klaus Regling, seful fondului de ajutorare temporar al zonei euro, FESF, va conduce viitorul Mecanism European de Stabilitate (MES), fond de salvare permanent ce ar trebui creat in curand, a anuntat marti un responsabil european.
Acest anunt face parte dintr-o serie de numiri decise de ministrii de finante din zona euro la sfarsitul unei reuniuni de opt ore la Bruxelles.
Klaus Regling, care conducea Fondul european de stabilitate financiara (FESF) creat in primavara anului 2010 dupa inceputul crizei in Grecia, figura ca favorit, in timp ce compatriotul sau, Wolfgang Schauble, ministrul de finante al Germaniei, nu a obtinut presedintia Eurogrupului pe care o ravnea. mai mult
Marti, 10 Iulie 2012, ora 15:15
Zona euro va decide daca va mari sau nu capacitatea Mecanismului Permanent de Stabilitate (ESM) pentru situatii de criza inainte de sfarsitul lunii martie, dupa ce Banca Centrala Europeana (BCE) a anuntat ca nu va mai introduce lichiditati masive in sistemul financiar.
Presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat ca ministrii de Finante din zona euro se vor intalni pentru a discuta marimea fondului permanent de salvare, probabil la o reuniune informala la Copenhaga programata pentru 30-31 martie.
Obiectivul va fi combinarea a 250 de miliarde de euro ramasi din Facilitatea Europeana de Stabilitate Financiara (EFSF) cu Mecanismul Permanent de Stabilitate (ESM), de 500 de miliarde de euro, pentru a crea un "super fond" capabil sa faca fata unor posibile probleme in Spania si Italia, desi Germania continua sa se opuna.
"Vom reevalua plafonul pentru ESM si EFSF in cursul lunii martie", a spus Van Rompuy, adaugand ca tarile vor plati doua transe de capital in ESM in acest an, pentru a se asigura ca mecanismul va fi functional din iulie.
Presedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat ca a convenit cu cancelarul german Angela Merkel sa rezolve problema ESM pana la sfarsitul acestei luni.
Declaratiile au fost facute dupa ce presedintele BCE, Mario Draghi, i-a avertizat pe cei 27 de lideri europeni, joi seara, sa nu intre intr-o stare de "automultumire" privind reformele, dupa ce mai multi oficiali au sugerat ca perioada de varf a crizei ar putea... mai mult
Vineri, 02 Martie 2012, ora 18:16
Tratatul care stabileste un zid de protectie permanent pentru zona euro, Mecanismul European de Stabilitate (MES), a fost semnal oficial joi, a anuntat presedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, intr-un comunicat, informeaza AFP.
Statele din zona euro au cazut de acord asupra textului la summitul european de la 30 ianuarie.
"Salut semnarea, astazi, a tratatului" de creare a MES, a scris Van Rompuy, subliniind ca 'acest mecanism permanent anticriza va contribui la imbunatatirea increderii si la asigurarea solidaritatii si a stabilitatii financiare ale zonei euro.
"Obiectivul este ca (MES) sa intre in vigoare in iulie 2012, cu un an mai devreme decat era prevazut initial", reaminteste Van Rompuy.
Aceste mecanism, care "creeaza un zid de protectie permanent, cu un larg evantai de unelte si o baza financiara solida", va fi "o institutie financiara internationala al carei sediu va fi la Luxemburg", cu o capacitate initiala de imprumut de maximum 500 de miliarde de euro, se mai arata in comunicat.
MES va functiona pana in vara lui 2013 in paralel cu predecesorul sau, Instrumentul European de Stabilitate Financiara (FESF). In virtutea regulilor actuale, anvelopa cumulata a celor doua fonduri nu trebuie sa depaseasca 500 de miliarde de euro, insa acest subiect va fi din nou dezbatut la summitul european de la 1 si 2 martie. mai mult
Joi, 02 Februarie 2012, ora 20:09
Germania si Franta au insistat luni ca Grecia si creditorii privati sa incheie rapid un acord prin care datoriile statului elen sa fie reduse la un nivel sustenabil si au reafirmat angajamentul pentru un nou program de sprijin menit sa evite un default dezordonat al tarii.
Ministrii de Finante din zona euro vor decide luni, 23 ianuarie, ce termeni ai restructurarii datoriilor elene sunt dispusi sa accepte, ca parte a celui de-al doilea program de salvare a Greciei.
Inaintea reuniunii, ministrul francez de Finante, Francois Baroin, a declarat ca pare sa se contureze un oarecare acord prin care bancile si fondurile de investitii sa accepte pierderi mari de pe urma detinerilor de obligatiuni elene.
Omologul sau german, Wolfgang Schaeuble, a avertizat insa ca datoriile Greciei trebuie sa scada la "nu mai mult de 120% din PIB" pana la sfarsitul acestui deceniu, de la circa 160% in prezent.
Analistii sunt de parere ca datoriile nu vor putea scadea la 120% din PIB prin planul actual
"Negocierile vor fi dificile, dar vrem ca al doilea program de salvare pentru Grecia sa fie implementat in martie, astfel incat sa poata fi acordata o noua transa de imprumut", a afirmat Schaeuble intr-o conferinta de presa la Paris, la care au mai participat Baroin si sefii bancilor centrale din Germania si Franta. Grecia trebuie sa rascumpere pana in martie obligatiuni de 14,5 miliarde de euro.
Dupa mai multe runde de discutii, Grecia si creditorii privati se apropie de un acord... mai mult
Luni, 23 Ianuarie 2012, ora 17:52
Ministrii de Finante din Uniunea Europeana (UE) au aprobat principiile unui sistem permanent pentru rezolvarea crizelor din Europa, denumit Mecanismul European de Stabilitate, in care investitorii ar putea contribui gradual la acoperirea costurilor unei eventuale intrari in incapacitate de plata, informeaza Mediafax.Mecanismul se bazeaza pe propunerile Germaniei si Frantei, iar prin el detinatorii de obligatiuni si alte astfel de titluri de valoare ar putea fi determinati, din 2013, sa imparta povara restructurarii datoriilor suverane ale unui stat din zona euro, a declarat comisarul european pentru Afaceri Monetare, Olli Rehn, citat de Reuters.
Participarea investitorilor la restructurarea datoriilor nu va face obiectul unor proceduri automate, ci va urma unei evaluari de la caz la caz, a precizat el.
Fondul Monetar International (FMI) favorizeaza o practica numita "Clauza actiunii colective" (Collective Action Clause - n.r.) in cazul obligatiunilor suverane, care permite majoritatii unor detinatori de titluri sa impuna restructurarea datoriilor altora. Aceasta procedura se va aplica obligatiunilor suverane din zona euro incepand cu 2013, a spus Rehn.
Ministrii de Finante au aprobat, de asemenea, un program de salvare de 85 de miliarde de euro pentru Irlanda.
Asistenta financiara externa va ajuta Dublinul sa acopere datoriile bancilor si deficitul bugetar urias.
Circa 35 de miliarde de euro vor fi utilizate pentru restructurarea institutiilor de credit.
Irlanda va... mai mult
Luni, 29 Noiembrie 2010, ora 11:26