Liderii greci nu au resusit sa ajunga la o intelegere in privinta noului pachet de masuri de austeritate, necesare pentru evitarea falimentului.
Masurile de austeritate reprezinta conditia pe care Fondul Monetar International a impus-o pentru ca Grecia sa beneficieze de o noua transa de imprumut, in valoare de 130 milioane euro, iar planul ar fi trebuit prezentat astazi reprezentantilor FMI, potrivit Reuters.
Oficialii zonei euro au declarat ca pachetul trebuie adoptat de guvernul de la Atena si aprobat de UE, FMI si BCE pana la data de 15 februarie, asadar, este foarte importanta intocmirea documentelor la timp, pentru evitarea unui faliment dezastruos care ar putea pune in pericol relansarea economiei la nivel mondial.
Dupa o noapte de dezbatere cu liderii celor trei formatiuni politice din coalitia greaca si cu liderii UE si FMI, ministrul de Finante grec, Evangelos Venizelos, a declarat ca una dintre probleme nu a fost inca rezolvata, insa spera sa obtina totusi o decizie favorabila la Bruxelles.
Printre noile masuri de austeritate se numara scaderea salariului minim cu 20%, concedierea a 15.000 de bugetari din sectorul public si fuziunea tuturor fondurilor de pensii auxiliare. mai mult
Joi, 09 Februarie 2012, ora 13:57
ONU avertizeaza in legatura cu masurile de austeritate si de reducere a deficitelor bugetare in lume, subliniind ca diferenta dintre tarile bogate si economiile in dezvoltare se accentueaza in defavoarea primelor. Raportul pentru anul 2011 al Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (CNUCED) confirma o incetinire a cresterii economice in cele mai dezvoltate tari, relateaza NewsIn.
Dupa o crestere clara in 2010 a economiei mondiale cu 4%, anul aceasta este estimata in medie la 3%.
"Este din ce in ce mai mult o recuperare cu doua viteze", a explicat Alfredo Calagno, economist al CNUCED, care estimeaza o crestere de 6% pentru economiile emergente, fata de 1,5% - 2% in lumea dezvoltata.
Dinamica economiilor emergente tine in primul rand de cererea interna, stimulata de cresterea salariilor reale.
Asia de est, de sud si de sud-est inregistreaza in continuare cele mai mari rate de crestere - de peste 7% - in pofida conditiilor monetare cele mai stricte.
In America Latina, motoarele sunt consumul si investitiile, ce permit o crestere de 5%, potrivit estimarilor ONU.
"La polul opus, elemente ale cresterii economice din 2010 - refacerea stocurilor si politici de relansare bugetara,a - nu mai ajuta economiile dezvoltate", adauga expertul.
"Se stie ca sectorul privat nu a preluat deocamdata controlul de la sectorul public, pentru ca rata somajului ramane mare, iar salariile stagneaza.
In plus, bancile, care sunt in proces de recapitalizare, nu mai acorda... mai mult
Miercuri, 07 Septembrie 2011, ora 09:30
Guvernul va reduce deficitul bugetar pentru urmatorii trei ani apeland din nou la reduceri de personal, sistarea platii celui de-al 13-lea salariu si a primelor de vacanta, pentru anul viitor fiind prevazuta si inghetarea in continuare a coeficientilor de ierarhizare din Legea salarizarii bugetare. Noile masuri de austeritate sunt prevazute in proiectul Strategiei fiscal-bugetare pentru 2012-2014, document obtinut de MEDIAFAX.
Pentru anii urmatori se intentioneaza reducerea deficitului bugetar la 3%, in 2012, la 2,4%, in 2013, si la 1,9%, in 2014.
Documentul releva insa ca politica de cheltuieli pentru perioada 2012-2014 va fi in continuare una restrictiva si ca aceste tinte de deficit vor fi atinse in conditiile continuarii reducerilor de personal, eliminarii platilor celui de-al 13-lea salariu, a tichetelor de masa si a primelor de vacanta, pentru anul viitor facandu-se referire si la "inghetarea punctului de pensie".
Activitatea prestata in afara duratei normale a timpului de munca va fi compensata si anul viitor exclusiv prin ore libere. Prin reduceri de personal, numarul de posturi va fi redus pana anul viitor la 1,24 milioane angajati.
In decembrie anul trecut, premierul Emil Boc anunta ca numarul de bugetari a scazut la 1,27 milioane persoane.
"Anvelopa salariala pentru anul 2012 trebuie sa se incadreze in 42,5 miliarde lei, respectiv 7,1% din PIB.
Anvelopa salariala va fi mentinuta in limitele convenite de 7,1% din PIB pentru anul 2012 in conditiile eliminarii... mai mult
Duminica, 17 Aprilie 2011, ora 23:00
In urma oferirii de sprijin financiar Greciei, Irlandei si Portugaliei, guvernele din zona euro par sa fi transat lucrurile: tarile slabe au fost aduse la linia de plutire si urmeaza perioada de refacere si revenire la crestere economica. Insa cum s-ar putea ajunge la situatia ideala, cand cele trei state vor putea supravietui fara bani de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International? Politicienii din zona euro cred ca reducerea cheltuielilor este calea succesului. Ministrii Finantelor din uniunea monetara au precizat ca guvernul portughez trebuie sa stranga cureaua, mai ales ca depinde de generozitatea altora. Totusi, analistii sunt de parere ca doar masurile de austeritate nu vor reusi sa rezolve problemele celor trei state. Chiar daca deficitul bugetar este redus, ramane un deficit bugetar, care se adauga la datoriile guvernamentale.
Abilitatea de a rambursa imprumuturile depinde de marimea economiei: cu cat produsul intern brut este mai mare, cu atat veniturile sunt mai mari, iar creditele pot fi platite. Pana in prezent, autoritatile din zona euro au pus accentul mai mult pe aspectul legat de datorii, decat pe cel legat de produsul intern brut.
Insa, fara o crestere serioasa a PIB-ului, este putin probabil ca tarile respective sa se afle intr-o situatie mai buna in 2013 decat in prezent.
De fapt, pana la acea data, este mai probabil sa aiba datorii si mai mari, la un PIB nu cu mult peste cel din prezent, daca nu chiar mai mic.
Vezi continuarea pe... mai mult
Sambata, 16 Aprilie 2011, ora 23:57
"Daca facem un mic exercitiu de gandire, vedem ca tarile care au atras cele mai multe fonduri UE inainte de criza sunt Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda, exact tarile lovite puternic de criza datoriilor publice. Tarile care au absorbit cel mai bine banii au acum cele mai mari probleme de datorie publica. De ce? Pentru ca banii de la UE vin cu nevoia de co-finantare", a declarat Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicata, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro. In ce proportie masurile de austeritate bugetara au avut ca efect secundar scaderea economica in Romania?
Reducerea salariilor cu 25% si cresterea TVA au contribuit la o scadere a consumului intern.
Din estimarile mele, contributia lor negativa la PIB a fost anualizata de 1,5%.
Din scaderea PIB pe 2010 de 3% pe ansamblul anului, 1,5% este datorat masurilor de austeritate.
Fara credite si cu un consum redus poate o economie cu o structura cum e cea a Romaniei sa aiba o crestere rapida?
Sectoarele orientate catre consumul intern au productivitate mai mare decat cele orientate catre export. Asta inseamna ca speranta ca economia Romaniei isi va reveni pe baza exporturilor nu este intemeiata.
Un model de dezvoltare bazat pe consum, cum am avut noi, nu poate fi schimbat in timpul crizei. Iesirea din criza va fi tot pe baza consumului.
Poate in 5-7 ani vom reusi sa schimbam modelul de dezvoltare, intr-unul bazat pe productie si exporturi.
Deocamdata, iesirea din criza se va baza tot pe consum si,... mai mult
Marti, 01 Februarie 2011, ora 23:41
Una dintre cele mai grave greseli in macroeconomie - ca si in medicina - este aplicarea unor masuri/tratamente in mod automat, fara a tine cont de specificitatea fiecarei tari/pacient.Am participat recent la o dezbatere pe teme financiare si am auzit repetata o teza care a fost emisa deseori in ultimii doi ani, inclusiv de persoane bine informate si perfect onorabile din punctul de vedere al pregatirii economice.
Si anume aceea ca masurile de austeritate bugetara au antrenat o diminuare a consumului si, ca urmare, mai degraba au accentuat scaderea economica.
Si ca, fara o crestere a consumului, nu putem avea nici crestere economica. Teoretic - doar teoretic - sustinatorii unei asemenea teze au dreptate.
In momentul in care veniturile unor segmente semnificative ale publicului scad, cererea solvabila de bunuri si servicii scade si ea. Prin urmare, se diminueaza si cantitatea de bunuri si servicii produsa/comercializata pe piata.
Mai mult, pot sa scada, predictibil, si veniturile la bugetul public, pentru ca se platesc mai putin taxe (TVA, accize, impozit pe un profit mai mic, etc). Vorbim de fapt de una dintre corelatiile clasice ale keynesismului, aceea intre venituri, preturi si consum.
De ce am subliniat mai sus ca o asemenea teza - valabila, de pilda, in Germania, si voi explica de ce - este doar teoretica in cazul concret al Romaniei de astazi?
Sa ne oprim asupra Germaniei, tara pe care am ocazia sa o vizitez destul de des. Daca intrati intr-un magazin din... mai mult
Miercuri, 26 Ianuarie 2011, ora 23:31
Romania a primit in 2010 patru transe de la Fondul Monetar International (FMI) in valoare de 3,71 miliarde DST (4,25 miliarde euro), acordarea ultimelor doua transe fiind conditionata de luarea unor masuri de austeritate care sa permita incadrarea in tinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB, anunta NewsIn.Romania urmeaza sa mai primeasca de la FMI in 2011 doua transe in valoare totala 1,616 miliarde DST, respectiv cea de-a saptea transa de 769 milioane DST si a opta, in valoare de 874 milioane DST.Fondul a eliberat la finele lunii februarie, la pachet, transele trei si patru din imprumut, in valoare de 2,45 miliarde euro (2,18 miliarde DST). Tot atunci, conducerea FMI a aprobat solicitarea Romaniei de a nu lua in calcul, in cadrul acelei evaluari, criteriul de performanta stabilit pentru arieratele statului la finalul lui 2009.
La incheierea vizitei FMI pentru a doua si a treia evaluare a Romaniei in cadrul acordului de finantare externa, in luna ianuarie, seful misiunii Jeffrey Franks a spus ca tintele pe care Romania s-a angajat sa le respecte prin acordul de finantare externa cu FMI si CE au fost indeplinite cu o singura exceptie, cea a arieratelor la nivelul bugetului general consolidat, pentru care FMI nu primise, la acel moment, datele necesare.O echipa a FMI a incheiat pe 27 ianuarie 2010 evaluarea Romaniei pentru acordarea transelor III si IV din imprumutul extern, chiar daca nu a fost indeplinit obiectivul arieratelor la sfarsitul lui 2009, iar tinta de inflatie a... mai mult
Joi, 30 Decembrie 2010, ora 12:09
Grecia urmeaza sa anunte, saptamana viitoare, o noua serie de masuri de austeritate, in conditiile in care are nevoie de 4,5 miliarde de euro pentru a respecta tinta de deficit bugetar pentru 2011, au declarat, vineri, surse guvernamentale, potrivit Mediafax.Masurile suplimentare se vor concentra in special pe reducerea cheltuielilor in sectorul public, dar ar putea include si taxe indirecte, au spus oficialii.Potrivit acordului din luna mai cu UE si FMI, prin care Grecia a obtinut, pentru trei ani, 110 miliarde de euro, guvernul elen trebuie sa reduca in acest an deficitul bugetar cu 5,5 puncte procentuale, la 8,1% din PIB.Unul dintre oficiali a declarat ca deficitul din acest an este anticipat la 9,3% sau chiar usor mai ridicat, din cauza colectarilor defectuase de taxe si a unei asteptare revizuiri in crestere a deficitului din 2009.O delegatie a FMI, a Uniunii Europene (UE) si a Bancii Centrale Europene (BCE) va sosi luni la Atena pentru a evalua eligibilitatea Greciei de a primi a treia transa din programul de finantare.in 2011, Grecia trebuie sa reduca deficitul bugetar la 7,6% din PIB.Noile masuri de austeritate, nefinalizate inca, vor fi incluse in proiectul de buget pentru 2011 care va fi prezentat joi in Parlament, a spus o sursa.Un al doilea oficial a aratat ca deciziile finale privind reducerea cheltuielilor vor fi luate la nivel inalt, in discutiile ministrului de Finante cu delegatia UE/FMI/BCE.Masurile de austeritate au afectat deja economia Greciei, care se... mai mult
Sambata, 13 Noiembrie 2010, ora 00:28
Ministrul Admnistratiei si Internelor, Vasile Blaga, a declarat duminica, la Pro TV, ca are convingerea ca masurile asumate de Guvern vor fi aprobate si de Curtea Constitutionala, exprimandu-si, de asemenea, increderea ca motiunea de cenzura a PSD nu va trece de Parlament, informeaza Newsin."Nu cred ca motiunea va trece pentru ca pana la urma formatiunile politice, cele trei, si minoritatile, si in discutiile pe care le-am avut ultima oara, luni, au declarat toate ca sustin Guvernul, eu nu cred ca motiunea va trece", a precizat ministrul democrat-liberal.
Cat priveste faptul ca motiunea de cenzura se va dezbate marti, desi presedintele Traian Basescu a atentionat, printr-o scrisoare adresata conducerii celor doua Camere, ca se depaseste termenul constitutional, Blaga a spus ca, personal, indiferent de rezultatul motiunii, nu ar ataca-o la la Curtea Constitutionala daca in cazul putin probabil va fi adoptata.
"Eu personal nu as ataca, si vreau sa fiu extrem de clar, stiu adresa pe care presedintele Romaniei a transmis-o conducerii celor doua Camere si efectiv are dreptate pentru ca s-a pronuntat CCR care a spus un lucru clar: dupa trei zile se dezbate motiunea.(..)
Dar pana la urma, daca s-a decis altfel de catre conducerea Parlamentului, atunci se va dezbate marti, dar eu nu as face o plangere la CCR chiar in ipoteza putin probabila in care motiunea va trece. Pana la urma un Guvern trebuie sa demonstreze ca are sau ca nu are sustinere in Parlament.
Nu poti functiona... mai mult
Duminica, 13 Iunie 2010, ora 21:11