Cu toate ca n-a demonstrat ca ar fi stare sa construiasca, asa cum a promis, autostrazi si canale navigabile in parteneriat public-privat (PPP), Cabinetul Dancila anunta ca are de gand se se apuce si de linii ferate de mare viteza, care sa lege intre ele regiunile tarii.
In principiu, regimul PPP presupune ca un privat construieste din bani proprii o sosea, un canal navigabil sau o cale ferata si isi recupereaza investitia percepandu-le, apoi, taxe celor care folosesc respectiva infrastructura. E un mod de lucru adoptat in special in tarile cu mari aglomerari urbane.
La noi, Compania de Drumuri a incercat de 3 ori sa construiasca Autostrada Ploiesti - Brasov in regim PPP, dar n-a reusit. Motivul: dupa cum a explicat pentru Ziare.com deputatul Catalin Drula (USR), in Romania - o tara cu valori de trafic relativ reduse - privatul nu isi poate recupera, intr-o perioada rezonabila, investitia facuta intr-o autostrada.
In consecinta, nici metoda PPP nu are cum sa functioneze, la noi.
In aceste conditii, pe vremea cand premier era Mihai Tudose, Guvernul a cerut ajutorul Bancii Mondiale (BM) pentru a realiza documentatia necesara constructiei autostrazii Comarnic-Brasov, pe care apoi sa o realizeze printr-o schema clasica de finantare.
Tocmai cand acest proiect incepuse sa prinda contur, PSD a schimbat Guvernul. Iar Cabinetul Dancila, proaspat investit, a renuntat la colaborarea cu BM si si-a asumat contructia unor obiective mamut de infrastructura prin PPP, in... mai mult
Joi, 28 Februarie 2019, ora 07:20
Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructura de Interes National si Investitii Straine, Dan Sova, subliniaza ca in noua lege a parteneriatului public-privat a fost reglementata posibilitatea denuntarii unilaterale a contractului de catre partenerul public numai in conditiile in care exista necesitatea ocrotirii unui interes public (national sau local) si cu obligativitatea compensarii partenerului privat in cazul in care acesta este prejudiciat.
"Acest drept al partenerului public de a pune capat contractului in mod unilateral chiar si in absenta unei culpe a partenerului privat este consacrat in toate actele normative care reglementeaza achizitiile publice si concesiunile in dreptul romanesc", arata Sova intr-o postare pe blogul sau.
El precizeaza ca aceste modalitati de reglementare a principiului denuntarii unilaterale de catre partenerul public a contractului sunt cuprinse in acte normative care s-au mentinut in vigoare si dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, iar acele prevederi nu au constituit subiect de observatii in sensul incalcarii principiilor de transparenta, predictibilitate etc. din partea reprezentantilor Comisiei Europene.
"Art. 38 nu acorda un drept discretionar partenerului public de a denunta contractul, este necesara analizarea si a altor dispozitii ale legii parteneriatului public-privat si a legislatiei privind atribuirea contractelor de achizitie publica si concesiune. Astfel, denuntarea unui contract de parteneriat... mai mult
Luni, 13 Ianuarie 2014, ora 11:30
Avand in vedere ca, in cei trei ani de la intrarea in vigoare a Legii 178/2010 a parteneriatului public privat nu s-a incheiat nici macar un singur contract de parteneriat public privat, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine a trimis spre aprobare in Parlament o noua lege a parteneriatului public privat.
Astfel cum se precizeaza in expunerea de motive, noul act normativ a fost elaborat in cadrul unui grup de lucru coordonat de cadre didactice ale Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti, care si-a propus sa transforme parteneriatul public privat intr-un instrument viabil, destinat sa asigure conlucrarea sectorului public si a celui privat pentru realizarea de proiecte publice.
Precizam ca ne vom referi, in cele ce urmeaza, la forma revizuita a noii legi, astfel cum a fost aceasta trimisa de Guvern spre aprobare Parlamentului, si nu la forma initiala trimisa spre consultare Comisiei Europene, care continea o serie de prevederi "discutabile", la care s-a renuntat in varianta trimisa Parlamentului, semn ca initiatorii legii au tinut cont de "sfaturile" Comisiei Europene.
Ce proiecte se pot realiza in parteneriat public privat
Potrivit noii legi, parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, dupa caz, reabilitarea si/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri destinate prestarii unui serviciu public si/sau utilizarea unui serviciu public.
Pentru a face obiectul unui parteneriat public privat, proiectul... mai mult
Joi, 17 Octombrie 2013, ora 13:30
Guvernul va putea inlocui, din proprie initiativa sau la cererea finantatorilor, firma angajata intr-un proiect de parteneriat public-privat si care nu isi respecta obligatiile contractuale sau fata de finantatori, fara insa sa initieze o noua procedura de atribuire,cu licitatie sau cerere de oferte.
Lipsa unei noi proceduri de atribuire va fi posibila daca aceasta varianta este inclusa in documentatia initiala de atribuire si in contractul de parteneriat public-privat. O noua procedura de atribuire este tratata ca "necesitate" doar daca in documentatia de atribuire si in contract nu a fost inclusa acea varianta.
Prevederea a fost introdusa in proiectul legii privind parteneriatul public-privat, aprobat recent de Guvern si transmis Parlamentului, intr-o forma care difera insa de cea trimisa Comisiei Europene spre consultare.
Astfel, documentul aprobat de Guvern stabileste ca, in cazul in care partenerul privat sau societatea de proiect nu isi indeplineste din orice motiv obligatiile asumate in cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligatiile fata de finantatorii proiectului, partenerul public, din proprie initiativa sau la solicitarea finantatorilor proiectului, va putea inlocui partenerul privat.
"Inlocuirea partenerului privat se poate face fara realizarea unei noi proceduri de atribuire numai daca aceasta posibilitate a fost prevazuta in cadrul documentatiei de atribuire initiale intr-o modalitate clara, precisa si neechivoca, indicandu-se... mai mult
Duminica, 13 Octombrie 2013, ora 14:16
Guvernul ia in calcul construirea unor tronsoane din autostrada Transilvania prin parteneriat public-privat (PPP), dupa cum a declarat Emil Boc, citat de Medifax."Tronsonul de la Gilau la Mihaiesti va fi scos imediat la licitatie, de asemenea se reia proiectarea pentru scoaterea la licitatie a tronsonului Targu Mures-Campia Turzii.
Pentru restul tronsoanelor, de la Brasov la Targu Mures, nu excludem procedura parteneriatului public-privat, este una dintre solutiile la care ne gandim pentru a putea sa le finalizam, deoarece banii publici nu sunt nelimitati", a spus Boc, la postul public de radio.
Costul de construire a autostrazii Transilvania va fi redus la 6,9 milioane euro/km, cu circa 50% mai putin, iar compania Bechtel va mai lucra doar pe doua tronsoane, statul fiind liber sa liciteze celelalte sase sectoare de drum, a anuntat, miercuri, la Guvern, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu.
Proiectul autostrazii Transilvania a fost impartit in 8 tronsoane de constructie. Lucrarile nu au fost incepute pe 6 dintre ele, insumand 297 de kilometri, respectiv Brasov-Fagaras (53 km), Fagaras-Sighisoara (52 km), Sighisoara-Ogra (56 km), Ogra-Campia Turzii (36 km), Cluj Vest-Mihailesti (24 km) si Mihailesti-Suplacu de Barcau (76 km).
Proiectul Autostrada Transilvania a inceput in 2004, in baza unui contract de 2,2 miliarde euro, pentru constructia unui traseu de 415 kilometri, dar portiunea construita pana in prezent cu finantarea statului, la sapte ani de la lansarea... mai mult
Joi, 04 August 2011, ora 15:46
Firmele care contesta in instanta un contract de parteneriat public-privat nu vor mai depune garantia de 2% din valoarea contractului, insa vor plati o suma fixa si o cota de pana la 1% din valoarea contractuala, conform Medifax.
In acelasi timp, firmele care formuleaza plangeri la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), dar ale caror contestatii sunt respinse de catre Consiliu vor fi de asemenea obligate sa cedeze statului o suma fixa si unei cote procentuale din valoarea contractului. Suma va fi retinuta din garantia de participare impusa fiecarui ofertant in parte si nu va fi restituita decat daca firma in cauza contesta in instanta decizia CNSC si obtine in justitie castig de cauza.
Noile reguli au fost stabilite de Guvern printr-o ordonanta de urgenta care modifica Legea parteneriatului public-privat.
Prin actul normativ, Executivul a eliminat conditia impusa firmelor care contesta in instanta un contract de parteneriat public-privat de a depune o garantie de 2% din valoarea contractului, dar i-a obligat pe toti ofertantii sa constituie la licitatie o garantie de participare in cuantum de 1% din valoarea contractului.
In documentul obtinut de MEDIAFAX se arata ca garantia de 2% in cazul depunerii unei contestatii a fost eliminata pentru a facilita "accesul neingradit la justitie", dupa ce Comisia Europeana a atentionat ca Legea parteneriatului public-privat, intrata in vigoare in luna octombrie anul trecut, contravine... mai mult
Luni, 25 Aprilie 2011, ora 16:47
Legea parteneriatului public-privat a fost modificata de catre Guvern, dupa ce Comisia Europeana a atentionat autoritatile de la Bucuresti ca textul acestei legi incalca normele UE in domeniu, conform Mediafax. Legea parteneriatului public-privat, in vigoare din octombrie 2010, a fost modificata prin ordonanta de urgenta aprobata in sedinta de miercuri a Executivului.
Proiectul ordonantei prevede ca Guvernul va avea dreptul sa excluda firmele care inregistreaza datorii bugetare din licitatia pentru acordarea contractelor de parteneriat public-privat si va evalua ofertele companiilor candidate si in functie de cota-parte din contract pe care investitorul se obliga sa o cedeze la randul sau IMM.
Vor putea fi respinse si ofertele firmelor care au intrat in faliment ca urmare a hotararii pronuntate de judecatorul sindic sau care au facu obiectul unor proceduri echivalente prevazute de legislatia nationala a altor tari, precum si ale persoanelor juridice condamnate in conformitate cu Codul Penal in ultimii cinci ani.
Guvernul va avea dreptul ca la licitatia pentru atribuirea unui contract de parteneriat public-privat sa respinga o oferta considerata ca avand "un pret neobisnuit de scazut" si in cazul careia exista indicii, dupa analizarea unor date suplimentare, ca nu va putea fi sustinuta tehnic de investitor. Legislatia in vigoare privind achizitiile publice trateaza o astfel de oferta in raport cu ceea ce urmeaza sa fie furnizat, executat sau prestat, atunci cand pretul... mai mult
Miercuri, 20 Aprilie 2011, ora 17:18
Guvernul va avea dreptul ca la licitatia pentru atribuirea unui contract de parteneriat public-privat sa respinga o oferta considerata ca avand "un pret neobisnuit de scazut" si in cazul careia exista indicii, dupa analizarea unor date suplimentare, ca nu va putea fi sustinuta tehnic de investitor, relateaza Mediafax.Prevederea a fost inclusa intr-un proiect de ordonanta de urgenta obtinut de MEDIAFAX si care modifica Legea parteneriatului public-privat, dupa ce Comisia Europeana a atentionat autoritatile de la Bucuresti ca textul acestei legi incalca normele UE in domeniu.
"In cazul in care un ofertant depune o oferta cu un pret neobisnuit de scazut, partenerul public are dreptul sa o descalifice, daca in urma analizei unor detalii solicitate in scris de la ofertant aceasta nu este sustinuta din punct de vedere tehnic, financiar, logistic ori nu corespunde din alte puncte de vedere stabilite de catre partenerul public prin anuntul de selectie", se arata in document.
Proiectul nu include si definitia pretului considerat "neobisnuit de scazut", dar legislatia in vigoare privind achizitiile publice trateaza o astfel de oferta in raport cu ceea ce urmeaza sa fie furnizat, executat sau prestat, atunci cand pretul ofertat, fara TVA, reprezinta mai putin de 85% din valoarea estimata a contractului.
In document mai este stabilit ca, in cazul nefinalizarii discutiei cu niciunul dintre investitorii care au depus oferte pentru un contract de parteneriat public-privat, autoritatea... mai mult
Marti, 12 Aprilie 2011, ora 16:53
Presedintele Traian Basescu a trimis vineri Parlamentului o cerere de reexaminare a Legii parteneriatului public-privat, sustinand ca OUG 34/2007 privind atribuirea contractelor de achizitie publica are un continut mult mai cuprinzator decat cel al acestei legi, transmite Mediafax."Legea trimisa spre promulgare are ca obiect de reglementare modul de realizare a unui proiect de parteneriat public-privat care are ca obiectiv public proiectarea, finantarea, constructia, reabilitarea, modernizarea, operarea, intretinerea, dezvoltarea si transferul unui bun sau serviciu public, dupa caz", se arata in cererea de reexaminare semnata de seful statului.In documentul Administratiei Prezidentiale se mai arata ca, prin O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, s-a avut in vedere crearea unui cadru normativ unitar in materie.
Acestea fiind, totodata, transpuse in dreptul intern Directiva 2004/17/CE privind coordonarea procedurilor de achizitie aplicate de entitatile care opereaza in sectoarele apa, energie, transport si servicii postale si Directiva 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de bunuri si de servicii."In cazul contractelor ce intra sub incidenta celor doua directive, procedura de selectare a partenerului privat trebuie sa fie cea reglementata de acestea, pentru fiecare tip de contract in... mai mult
Vineri, 23 Iulie 2010, ora 22:44