Guvernele din zona euro au reusit joi noaptea, dupa peste sase ore de negocieri, sa ajunga la un acord indelung asteptat pentru reducerea datoriei Greciei, intr-un moment in care Atena se pregateste sa incheie in 20 august al treilea program de asistenta financiara, in valoare de 86 de miliarde de euro, informeaza publicatia britanica Financial Times (FT).
Acordul prevede prelungirea cu zece ani a scadentei unor imprumuturi de 96 de miliarde de euro din programul de asistenta financiara (aproximativ 40% din totalul pe care Grecia trebuie sa-l plateasca in urmatoarele decenii zonei euro) . Maturitatea creditelor a fost prelungita din 2023 pana in 2033. De asemenea, va fi majorata ultima transa din programul de ajutor pe care o va primi Grecia pentru ca tara sa-si construiasca rezerve de numerar necesare in urmatoarele luni.
La reuniunea de la Luxemburg, oficialii zonei euro au salutat "acordul istoric", dupa opt ani in care Grecia a beneficiat de trei programe de asistenta financiara pentru a evita intrarea in faliment si a suferit cea mai grava recesiune a oricarei economii europene din timpurile moderne.
"Este un moment exceptional. Criza elena se incheie in aceasta noapte la Luxemburg", a afirmat comisarul pentru afaceri economice si financiare, impozitare si vama, Pierre Moscovici.
Acordul era vital pentru a reasigura investitorii ca datoria Greciei este sustenabila, inainte ca Atena sa revina pe piete pentru a-si finanta cheltuielile.
"Grecia a trecut in... mai mult
Vineri, 22 Iunie 2018, ora 11:28
Eurogrupul a reusit ceea ce se straduia deja de mai multe luni: aprobarea unor noi credite de miliarde de euro pentru Grecia. Dar la reuniunea din Luxemburg, o anume problema a ramas nerezolvata.
Membrii Eurogrup au reusit sa ajunga din nou la un acord pentru a decide soarta Greciei. La Luxemburg, ei au gasit numitorul comun care sa-i linisteasca pe toti: pe greci, pe ministrii de Finante din UE si pe FMI.
S-a decis alocarea unor credite in valoare de 8,5 miliarde de euro din fondul european de salvare (EMS), dupa cum a anuntat seful Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem. El a vorbit despre un "pas mare" inainte. Comisarul european pentru Economie, francezul Pierre Moscovici, a adaugat cu exaltare: "Sunt vesti foarte bune, care contin promisiunea sperantei - atat pentru poporul grec, cat si pentru zona euro".
Bani noi pentru datorii vechi
Aceste vesti bune au venit exact la timp pentru Atena. Statul elen trebuie sa-si achite in 4 saptamani datoriile la creditorii privati, la BCE si la FMI. De plata sunt aproape 7 miliarde de euro, bani pe care Atena nu ii are si care ar urma sa vina din fondul de salvare creat in 2016. Practic, un credit nou il stinge pe cel vechi.
In Germania, Comisia de Buget a Bundestag verifica, vineri, daca acordul incheiat de Eurogrup corespunde mandatului dat de Parlamentul de la Berlin.
Negocierile au avansat incet in ultimele saptamani pentru ca creditorii nu reusisera sa se inteleaga cu privire la modul in care Grecia trebuie sa... mai mult
Vineri, 16 Iunie 2017, ora 18:24
Ministrii de finante din zona euro, reuniti joi in Luxemburg, au ajuns la un acord privind un ajutor de 8,5 miliarde de euro pentru Grecia. Anuntul a fost facut de ministrul olandez Jeroen Dijselbloem, presedintele eurogrupului.
Pentru a evita intrarea in insolventa in iulie, cand ajung la scadenta unele datorii externe, Grecia ar fi avut nevoie urgenta doar de sapte miliarde de euro.
La reuniune a participat si directoarea generala a Fondului Monetar International, Christine Lagarde, care a anuntat ca va cere consiliului de administratie al Fondului sa aprobe participarea la cel de-al treilea plan de ajutor pentru Grecia, in valoare de 86 de miliarde de euro, informeaza France Presse.
Creditorii internationali ai Greciei aveau pana acum pozitii diferite fata de al treilea pachet de salvare, desi guvernul de la Atena a implementat mai multe masuri de reforma in cei sapte ani de la impactul crizei financiare. FMI considera ca mai trebuie sterse o parte din datoriile Greciei. Joi, comisarul european pentru economie Pierre Moscovici a declarat, potrivit AFP: "Am reusit sa gasim un acord global care va permite Greciei sa lase in urma o perioada atat de dificila".
Pe 22 mai, ministrii de finante din zona euro nu au reusit sa adopte un punct de vedere comun si au amanat pentru iunie decizia privind o noua transa de imprumut catre Grecia.
Citeste si:
Grecii au reinceput sa retraga miliarde de euro din banci, de teama unei noi crize... citeste mai departe despre... mai mult
Vineri, 16 Iunie 2017, ora 07:36
Guvernul elen face tot ce poate ca sa-i convinga pe grecii care si-au ascuns banii in conturi din Elvetia sau alte paradisuri fiscale sa aduca sumele inapoi in tara pentru a consolida sistemul bancar al Greciei.
Un nou proiect de lege este in lucru pe masa guvernantilor, acestia intentionand sa renunte la actiunile penale impotriva evazionistilor, ba chiar sa le acorde si o reducere la impozite in cazul in care aduc banii inapoi in tara, relateaza Bloomberg.
Anuntul privind acordarea unor stimuli fiscali pentru evazionistii cu conturi in afara Greciei a fost facut de ministrul adjunct de finante, Trifon Alexiadis, care a precizat ca, pe langa renuntarea la acuzatiile de natura penala, guvernul elen va proceda la o taxare dupa impozitele existente in anul in care a fost realizata averea ascunsa.
"Nu vom ierta chiar totul, dar vor fi stimulente care sa atraga populatia. Sa zicem ca cineva a declarat intr-un an un profit de 200.000 de euro, dar a realizat 500.000; diferenta va fi taxata conform impozitelor practicate atunci.
Propunerile de impozitare cu 10-15 la suta nu sunt luate in calcul, procentul va fi mai mare", a declarat Alexiadis intr-un interviu acordat presei locale.
Proiectul de lege ar urma sa fie dezbatut in Parlamentul elen si supus negocierilor cu creditorii internationali, a mai mentionat adjunctul ministrului de Finante.
Atena se pregateste sa lanseze un nou program de austeritate impus de memorandumul cu creditorii din zona euro, iar... mai mult
Miercuri, 06 Aprilie 2016, ora 12:02
Seful Fondului Monetar International (FMI), Christine Lagarde, a respins informatiile publicate de Wikileaks, potrivit carora creditorul international ar fi vrut sa impinga Grecia catre incapacitate de plata pentru a forta luarea unei decizii la Atena.
"Este o absurditate", a mentionat Lagarde, transmite BBC.
"FMI conduce negocierile cu buna-credinta si nu prin amenintari. Nu vrem sa comunicam prin documente aparute pe surse", a continuat seful FMI.
Lagarde i-a adresat o scrisoare pe aceasta tema premierului elen, Alexis Tsipras, care a cerut, in weekend, explicatii Fondului Monetar International in legatura cu informatiile publicate de Wikileaks in legatura cu negocierile pentru salvarea Greciei.
Grecia, impinsa de FMI intr-o noua criza? Stenogramele care i-au infuriat pe oficialii de la Atena
In prezent, discutiile intre creditori si oficialii de la Atena sunt in impas, in special din cauza ...citeste mai departe despre "Vor creditorii sa impinga Grecia in prapastie? Ce spune sefa FMI" pe Ziare.com mai mult
Luni, 04 Aprilie 2016, ora 11:03
Iesirea Greciei din zona euro (Grexit) este posibila, dar o astfel de evolutie nu va vesti probabil sfarsitul monedei euro, a afirmat directorul general al Fondului Monetar International, Christine Lagarde.
"O iesire a Greciei din zona euro este o posibilitate, dar un astfel de pas nu va fi o plimbare in parc, insa nici nu va insemna probabil sfarsitul euro", a declarat seful FMI, intr-un interviu ce va fi publicat vineri in publicatia germana Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Ultimatum pentru Grecia: Nu va mai avea acces la fondurile FMI daca nu efectueaza o plata
Miercuri seara, premierul elen Alexis Tsipras a anuntat ca Grecia este aproape de a ajunge la un acord cu creditorii sai, UE si FMI, care va permite deblocarea unei transe de 7,2 miliarde de euro, bani necesari pentru ca Grecia sa nu intre in faliment. Declaratiile lui Tsipras au fost contrazise, ...citeste mai departe despre "Grexit: Anuntul FMI - ce se intampla cu moneda europeana, daca Grecia iese din zona euro" pe Ziare.com mai mult
Joi, 28 Mai 2015, ora 21:30
Directoarea generala a FMI, Christine Lagarde, i-a cerut marti premierului grec, Antonis Samaras, la finalul unei intrevederi avute la Washington, sa avanseze cu "reformele" economice si, in acelasi timp, l-a felicitat pentru "progresele" realizate, informeaza AFP.
"Am subliniat importanta de a avansa cu reformele institutionale si structurale si cu aplicarea unui buget pe 2014 robust, cu scopul de a atinge obiectivele din programul" de ajutorare, a declarat sefa Fondului Monetar International intr-un comunicat.
In cursul intalnirii cu premierul Samars, Christine Lagarde a tinut, de asemenea, sa il felicite pentru "progresele" realizate de Grecia pe calea spre "sustenabilitate fiscala, revenirea la competitivitate si stabilitate financiara", potrivit documentului citat.
Cu incepere din 2010, Grecia se afla sub asistenta financiara a FMI, Comisiei Europene si a Bancii Central Europene care i-au acordat 170 de miliarde de euro ajutor in primavara lui 2012 in schimbul unui sever plan de economii.
Discutiile dintre Atena si troica finantatorilor internationali cu privire la deblocarea unei noi transe din ajutor au fost suspendate duminica din motive "tehnice".
Cele doua parti au divergente de vederi in legatura cu calendarul disponibilizarii functionarilor greci.
"FMI ramane hotarat sa ajute Grecia", a subliniat sefa Fondului Monetar International in comunicatul sau.
In pofida a doua planuri de salvare internationala, Grecia continua sa se afunde in... mai mult
Miercuri, 02 Octombrie 2013, ora 08:41
Procuratura din Grecia va analiza o controversata lista a evazionistilor fiscali cu conturi in Elvetia, pe care figureaza peste 2.000 de persoane, potrivit televiziunii elene Net, transmite AFP.
Ministrul elen de Finante, Yannis Stournaras, a declarat ca departamentul de relatii financiare internationale a primit lista de la Ministerul de Finante din Franta, iar datele vor fi trimise direct procuraturii financiare.
Agentia de presa Athens News Agency a relatat ca trei oficiali eleni s-au deplasat la Paris pentru a obtine aceasta lista.
Documentul controversat contine numele a peste 2.000 de persoae cu conturi la divizia bancii britanice HSBC din Elvetia si in ultimele luni a fost obiectul unor dezbateri aprinse in Grecia.
Initial, justitia franceza a confiscat datele de la domiciliul unui fost angajat al HSBC din Elvetia. Lista a fost trimisa Greciei in 2010, de catre actualul director general al FMI, Christine Lagarde, pe atunci ministru de Finante al Frantei.
Autoritatile elene au sustinut atunci ca datele au fost obtinute ilegal si nu pot fi folosite in lupta de combatere a evaziunii fiscale, problema cronica a tarii.
In urma nemultumirii publice din Grecia, guvernul a decis sa procure aceaste date, dar autoritatile au sustinut apoi ca au pierdut lista si i-au cerut lui Stournaras sa o ceara din nou Frantei.
La inceputul lunii noiembrie, jurnalistul elen Costas Vaxemanis, care a publicat numele care figureaza pe lista, a fost judecat pentru violarea... mai mult
Luni, 24 Decembrie 2012, ora 10:27
Directorul general al Fondului Monetar International, Christine Lagarde, a reamintit ca Atena este puternic sustinuta de catre partenerii sai europeni si respins joi comparatia dintre criza actuala din Grecia si cea din urma cu 10 ani din Argentina."Nu se poate compara automat ceea ce s-a intamplat intr-o tara cu ceea ce este pe cale sa se intample in alta tara", a afirmat dna Lagarde, referindu-se la o comparatie intre cele doua tari. Argentina s-a declarat in situatia de incetare de plata in 2001, cu o datorie publica de circa o suta de miliarde de dolari la incheierea unei crize economice, in timp ce ea era ajutata de FMI. Economisti precum Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel 2001, estimeaza ca Grecia se indreapta pe aceeasi cale. Ei compara supraevaluarea euro, in comparatie cu bazele sale economice, cu cea a peso-ului argentinian din 2001, care se raporta la dolar. "Raportarea la dolar este puternic diferita de faptul de a fi intr-o uniune monetara puternic integrata", a declarat sefa FMI, subliniind ca ceea ce este si mai important este "angajamentul foarte ferm al partenerilor europeni de a fi alaturi de orice membru al Zonei euro". "Cred ca este un punct crucial, atat in termeni de destin colectiv cat si de analiza economica a preocuparilor privind finantarea", a conchis directoarea FMI. mai mult
Vineri, 23 Septembrie 2011, ora 07:37