Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a avut miercuri, 27 octombrie 2020, o intalnire bilaterala de lucru, in sistem de videoconferinta, cu omologul sau olandez, Sander Dekker. La discutii a participat si Roelof van Ees, Ambasadorul Olandei la Bucuresti.
Cei doi ministri au discutat pe marginea recentului Raport privind Statul de Drept, publicat de Comisia Europeana, la 30 septembrie, atat aspectele orizontale, cat si cele punctuale, din rapoartele dedicate celor doua state.
Un alt subiect de interes a fost cooperarea judiciara intre autoritatile romane si cele olandeze. Cooperarea tehnica bilaterala va consta in schimb de informatii cu privire la protectia victimelor infractiunilor, digitalizarea justitiei, dar si privind functionarea unor institutii din sistemul judiciar.
Totodata, au fost abordate si aspecte legate de colaborarea judiciara intre cele doua tari cu privire la traficul de persoane.
"Cooperarea bilaterala romano-olandeza in domeniul justitiei dureaza de peste 20 de ani. Exista teme de actualitate care, desi tratate la nivel european, isi dobandesc consistenta prin cooperarea bilaterala. Schimbul de experienta intre practicieni este mai mult decat bine-venit, experienta olandeza fiind printre cele mai valoroase la nivelul UE. Recentul Raport privind Statul de drept arata ca toate sistemele judiciare din Uniunea Europeana sunt in schimbare.
In plus, pandemia COVID-19 a impus deja urgentarea digitalizarii si desfasurarea unor proceduri judiciare... mai mult
Miercuri, 28 Octombrie 2020, ora 14:57
Investitiile directe ale nerezidentilor in Romania s-au redus la 352 milioane de euro, in primele sase luni ale acestui an, comparativ cu 2,697 miliarde de euro, in perioada ianuarie - iunie 2019, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR), publicate joi.
Participatiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au insumat 160 de milioane de euro, iar creditele intragrup au inregistrat o valoare neta de 192 milioane euro.
Potrivit datelor centralizate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), numarul firmelor cu capital strain nou infiintate a scazut, in primul semestru al anului in curs, cu 41,41%, comparativ cu perioada similara din 2019, la 1.674 de unitati.
Cele 1.674 de societati noi aveau un capital social subscris in suma totala de 3,841 milioane de dolari, in scadere cu 55,6% fata de ianuarie - iunie 2019.
La 30 iunie 2020, cel mai mare numar de societati cu participare straina era cu investitori din Italia, respectiv 49.168 (cu 3,846 miliarde dolari capital subscris), dar cea mai mare valoare a capitalului social apartine societatilor olandeze, respectiv 12,749 miliarde de dolari, in 5.462 de firme.
In iunie, au fost inmatriculate 228 de societati cu participare straina, cu un capital subscris de 1,41 milioane dolari.
Pe domenii, cele mai multe firme inmatriculate au fost inregistrate in comertul cu ridicata si cu amanuntul, reparatii auto si moto, respectiv 31,14% din total, activitati profesionale, administrative,... mai mult
Joi, 13 August 2020, ora 15:29
Investitiile straine directe au scazut cu 70,86% in primele doua luni ale acestui an, la 409 milioane de euro, comparativ cu 1,404 miliarde de euro in perioada similara din 2019, conform datelor Bancii Nationale a Romaniei remise marti AGERPRES.
"Investitiile directe ale nerezidentilor in Romania au insumat 409 milioane euro (comparativ cu 1,404 miliarde de euro in perioada ianuarie - februarie 2019), din care participatiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au insumat 437 milioane euro, iar creditele intragrup au inregistrat valoarea neta negativa de 28 milioane euro", se mentioneaza intr-un comunicat al BNR.
Numarul firmelor cu capital strain nou infiintate a scazut in primele doua luni ale anului in curs cu 4,6%, comparativ cu perioada similara din 2019, la 892 de unitati, conform datelor centralizate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC).
Cele 892 de societati noi aveau un capital social subscris in suma totala de 1,683 milioane de dolari, in scadere cu 42,4% fata de ianuarie-februarie 2019.
La 29 februarie 2020, cel mai mare numar de societati cu participare straina era cu investitori din Italia, respectiv 49.025, dar cea mai mare valoare a capitalului social apartine societatilor olandeze, respectiv 12,647 miliarde de dolari, in 5.431 de firme.
La finele lunii februarie 2020, in Romania existau 227.784 societati cu participare straina la capitalul social. Valoarea capitalului subscris era de aproximativ 63,413... mai mult
Marti, 14 Aprilie 2020, ora 14:52
Constructorul american de automobile electrice Tesla intentioneaza sa investeasca pana la patru miliarde de euro in prima sa uzina din Europa, care urmeaza sa fie amplasata in apropiere de Berlin, au declarat sursele citate de DPA.
Potrivit unor surse din interiorul guvernului landului Brandenburg, in prima faza, viitoarea uzina Tesla ar urma sa aiba 3.000 de angajati, insa dupa expansiune cifra ar putea ajunge la 8.000 de angajati. Lucrarile de constructia la viitoarea uzina ar urma sa inceapa in primul trimestru din 2020, insa pana atunci Tesla trebuie sa depuna actele necesare pentru obtinerea autorizatiilor.
Tot potrivit surselor din interiorul guvernului landului Brandenburg, Tesla intentioneaza sa planteze un numar triplu de arbori fata de cei care urmeaza sa fie doborati pe terenul unde urmeaza sa fie construita uzina.
Potrivit cotidianului "Bild am Sonntag", Tesla ar urma sa beneficieze de subventii europene in valoare de aproximativ 300 milioane de euro, daca Bruxelles-ul isi va da acordul pentru aceste subventii.
Uzina Tesla din Germania ar urma sa demareze operatiunile la finele lui 2021. In prima faza la aceasta uzina vor fi produse bateriile pentru vehiculele sale electrice, dar si SUV-ul Model Y.
Prima "Gigafactory" a fost construita de Tesla in desertul din statul american Nevada. Apoi, in mai putin de sase luni, a fost construita o alta fabrica in China, la Shanghai. Deja compania dispune de o fabrica de asamblare in Olanda unde sunt produse... mai mult
Luni, 18 Noiembrie 2019, ora 10:40
Investitiile in terenuri arabile nu sunt o modalitate stralucita pentru a face bani insa un grup de familii germane instarite pariaza ca astfel pot sa contracareze dobanzile reduse oferite de banci, transmite Bloomberg.
Aceste familii, printre care se numara si descendentii producatorului de avioane Claude Dornier, au cumparat terenuri agricole in Romania si Uruguay iar acum incep sa se orienteze spre o regiune si mai indepartata.
"Consideram ca Australia este foarte interesanta. Este singura tara dezvoltata din lume care dispune de terenuri agricole la preturi rezonabile", a declarat Dirk Ruettgers, directorul Do Investment AG, compania care se ocupa de investitiile familiilor respective.
Apetitul pentru terenuri agricole a crescut in ultimii 20 de ani pe masura ce investitorii incearca sa cumpere active pentru a se proteja de inflatie si recesiune. Ruettgers, care descrie investitiile in terenuri arabile drept un instrument verificat de protejare impotriva crizei, a subliniat ca mizeaza pe un randament de sase pana la noua procente pe an.
"Populatia creste, terenul se imputineaza iar cererea de alimente este in crestere", a subliniat Dirk Ruettgers.
Ideea de a investi in terenuri arabile a aparut cand familia lui Silvius Dornier a decis sa ii vanda actiunile pe care le detinea la constructorul de avioane Dornier-Werke si sa gestioneze activele printr-o companie de investitii. Ulterior, in 2005, a fost infiintata compania Do Investment sub forma unui asset... mai mult
Vineri, 01 Martie 2019, ora 12:00
Parlamentul European a aprobat joi in plen infiintarea unui instrument UE menit sa verifice investitiile straine directe (ISD) pe criterii de securitate pentru a proteja sectoarele strategice, informeaza un comunicat de presa al institutiei.
Este primul instrument la nivelul UE menit sa verifice investitiile straine directe pe criterii de securitate si ordine publica, acopera ISD facute de companii de stat netransparente in sectoare si tehnologii strategice, si cele cu impact asupra programelor si proiectelor europene.
In timp ce UE ramane deschisa investitiilor, este nevoie de verificarea investitiilor straine directe din exterior pentru a nu pune in pericol interesele strategice ale UE. Noile reguli de examinare, convenite neoficial de Parlament cu ministrii UE, au fost adoptate cu 500 de voturi pentru, 49 impotriva si 56 de abtineri.
Noul regulament protejeaza infrastructura strategica, din sectoarele de energie, transport, comunicatii si date, spatiu cosmic si finante, precum si tehnologii precum semiconductorii, inteligenta artificiala si robotica. Deputatii au adaugat cateva sectoare, printre care furnizarea de apa, asistenta medicala, aparare, mass-media, biotehnologie si siguranta alimentara.
Deputatii au intarit mecanismul de cooperare cu includerea schimbului de informatii intre statele membre, care pot emite informari despre ISD directionate catre alte state membre. Comisia Europeana poate cere informatii si emite o opinie pentru tara vizata de... mai mult
Joi, 14 Februarie 2019, ora 17:01
Peste 250 de companii au initiat negocieri pentru transferarea sediilor din Marea Britanie in Olanda, din cauza Brexit, a anuntat miercuri seara Guvernul olandez, conform site-ului cotidianului britanic The Independent.
Unele companii multinationale au anuntat deja relocarea in Olanda, pentru a mentine accesul la piata Uniunii Europene dupa producerea Brexit. Printre firmele care si-au mutat sediile in Olanda se numara Sony si Panasonic.
Michiel Bakhuizen, purtatorul de cuvant al Agentiei guvernamentale olandeze pentru Investitii Straine (NFIA), a confirmat ca din ce in ce mai multe companii vor sa se mute in Olanda. "Orice noua decizie de relocare a unei firme, fie ca este mare sau mica, este un succes", a declarat oficialul olandez, citat de AFP.
"Numarul companiilor cu care suntem in contact pentru o posibila relocare este in crestere. La inceputul anului 2017 era de 80, la inceputul anului 2018 a fost numarul 150, acum sunt peste 250 de companii. Suntem in contact cu peste 250 de firme interesate de eventuala mutare in Olanda din cauza Brexit", a precizat el.
"Cresterea numarului companiilor interesate va continua, deoarece exista o incertitudine majora in acest moment in Marea Britanie. Iar daca este un lucru rau pentru mediile de afaceri, acela este incertitudinea", a subliniat oficialul guvernamental olandez.
In afara de companiile care vor relocarea, in Olanda a fost transferat si sediul Agentiei Europene a Medicamentului, care are peste 900 de... mai mult
Miercuri, 23 Ianuarie 2019, ora 22:32
Cea mai mare companie petroliera din Rusia, LUKoil, a semnat acorduri pentru a achizitiona 46 de benzinarii in Olanda si 13 in Belgia.
Acordurile au fost semnate de LUKoil Belgium N.V., o subsidiara a LUKoil, si Verolma Group.
"Tranzactia va fi finalizata in al doilea trimestru al 2012, dupa ce vor fi date autorizatiile adecvate de catre autoritatile olandeze si belgiene de reglementare", se arata intr-un comunicat al companiei ruse.
Printre benzinariile achizitionate de LUKoil se numara 29 de benzinarii detinute de dealeri.
"Dupa finalizarea tranzactiei, vor exista 228 de benzinarii LUKoil in tarile BENELUX, cu 180 in Belgia, 46 in Olanda si 2 in Luxembourg", se arata in comunicat. mai mult
Joi, 12 Aprilie 2012, ora 16:16
Aderarea la spatiul Schengen s-a amanat pe termen nedeterminat, dupa ce Olanda si Finlanda s-au opus categoric la aderarea Romaniei si Bulgariei. Potrivit ministrului Imigratiei din Olanda, Gert Leers, Romania trebuie sa indeplineasca nu numai criteriile tehnice ci si conditiile ce tin de lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate. Potrivit consultantului financiar, Niels Schnecker, decizia Olandei si a Flandei de a bloca accesul Romaniei in spatiul Schengen este ilegala si inafara tratatului, insa motivele invocate de statele nordice sunt intru totul adevarate, iar dreptul de veto al acestora nu trebuie explicat.
"Olanda nu ne vrea in Schengen din motive politice pentru ca are impresia ca nivelul de coruptie e periculos de mare. Fiind granite Schnegen, poti sa te duci pana in Lisabona liber, de aceea ei nu vor sa riste. A doua problema este cea a justitiei romane, unde exista un nivel de coruptie foarte mare. Prin urmare, au motive sa nu accepte intrarea noastra in Schengen”, a declarat Niels Schnecker, pentru Bloombiz.ro.
In opinia acestuia, Romania este pregatita din punct de vedere tehnic pentru intrarea in spatiul Schengen, insa dorinta arzatoare a Romaniei de a fi admisa tine doar de un element de blazon – "nu ne sade bine in momentul in care discutam cu partenerii si noi nu suntem in Schengen".
"Din punct de vedere tehnic suntem beton armat. In anumite puncte suntem mai sus decat actualele tari membre.
Problema este elementul uman.... mai mult
Joi, 22 Septembrie 2011, ora 22:29