Firmele de private-equity urmeaza sa faca in acest an investitii record in infrastructura, in conditiile in care managerii de fonduri mizeaza pe cresterea nevoilor de modernizare si extindere a cailor ferate, conductelor de gaze naturale si centrelor de date din intreaga lume, informeaza The Wall Street Journal.
In primele trei trimestre ale acestui an, firmele de private-equity au strans impreuna 68,2 miliarde de dolari pentru investitii in infrastructura, in crestere cu 18% comparativ cu perioada similara din 2017 si deja depaseste recordul de 66,2 miliarde de dolari consemnate pe intreaga perioada a anului 2016, arata datele furnizate de firma de consultanta Preqin.
In fruntea clasamentului se afla fondurile KKR & Co., Stonepeak Infrastructure Partners si I Squared Capital, care au strans fiecare aproximativ sapte miliarde de dolari pentru investitii in infrastructura in acest an.
Investitorii institutionali, cum sunt fondurile de pensii, au inceput deja sa aloce mai multi bani pentru infrastructura, atrasi de reputatia acestor investitii care ofera randamente stabile. Acest lucru este cu atat mai atractiv cu cat dobanzile de referinta sunt la minime istorice, iar pretul actiunilor se apropie de maxime istorice.
Analistii avertizeaza ca exista riscul ca fondurile care investesc in infrastructura sa se chinuie sa gaseasca proiecte in care sa isi investeasca banii. Insa, oficialii din industria de private - equity sustin ca progresele tehnologice din... mai mult
Marti, 09 Octombrie 2018, ora 10:31
Nevoile de investitii in infrastructura de transport a Romaniei depasesc 70 miliarde de euro, in timp ce resursele disponibile pana in 2030, conform Masterplanului de transport, sunt de 36 miliarde de euro, reiese din datele unui studiu de specialitate, publicat miercuri.
Cu toate acestea, concluziile cercetarii realizate de Euler Hermes arata ca sectorul transporturilor trece printr-o perioada favorabila, legata direct de contextul economic, in principal de cresterea consumului privat, care in 2017 a crescut cu mai mult de 10%.
In acest context, aproape un sfert din exportul total de servicii al Romaniei de anul trecut, care insumeaza 20 miliarde de euro, a fost realizat de ramura transportului rutier de marfuri.
"Cu toate acestea, infrastructura ramane o piedica majora pentru dezvoltarea sectorului si, in sens larg, a economiei nationale (cu doar 800 km de autostrada si alti 60 km previzionati a se inaugura in 2018) . Calitatea infrastructurii este unul dintre factorii considerati in indicii care masoara competitivitatea economiilor, cum ar fi si Indexul Competitivitatii Globale al WEF, in care in 2017 Romania pierde sase pozitii fata de 2016, fiind clasificata pe locul 68 din 137 tari. Din estimarile recente, nevoile de investitii in infrastructura de transport a Romaniei depasesc 70 miliarde de euro, in timp ce resursele disponibile pana in 2030 (conform Masterplanului de transport) sunt de 36 miliarde de euro. Solutiile de finantare ar fi utilizarea... mai mult
Miercuri, 20 Iunie 2018, ora 13:57
Industria siderurgica din China are sanse sa prinda o bula de oxigen masiva, odata cu inceperea lucrarilor la noul mega-city pe care guvernul planuieste sa-l ridice in apropierea Beijingului.
O analiza a Citi Research arata ca, in urmatorul deceniu, consumul otel din China ar putea creste cu 12-14 milioane de tone anual din momentul in care lucrarile megalopolisului Xiongan vor demara, anunta CNBC.
Pe fondul reducerii investitiilor in infrastructura, industria siderurgica a inregistrat o scadere a vanzarilor la nivel global, presiunea pusa de sectorul siderurgic din China pe alte piete fortand diverse companii sa reduca drastic numarul locurilor de munca.
La nivel mondial, consumul de otel se ridica in prezent la 1,63 miliarde tone si desi cantitatea inghitita de noul super-oras proiectat de chinezi nu este decat o picatura intr-un pahar cu apa, ar putea reprezenta un debuseu important pentru industria locala de profil care se confrunta cu lipsa pietelor de desfacere pentru supraproductia de otel a Chinei.
Xiongan, noua zona economic ape care giuvernul chinez vrea sa o ridice la sud de Beijing va acoperi in prima faza 100 km patrati, urmand ca ulterior sa fie extinsa pe o suprafata de 2.000 de kilometric patrati.
"Presupunand ca autoritatile vor dori sa realizeze o replica a zonei Shenzen in aproximativ 10 ani, acest lucru ar duce la o crestere a cererii de otel cu pana la 14 milioane tone anual, ceea ce ar reprezenta o crestere de 2% fata de consumul... mai mult
Miercuri, 05 Aprilie 2017, ora 14:59
2014 a fost un an bun pentru dezvoltarea infrastructurii in pietele emergente din toata lumea. Conform unui raport al Bancii Mondiale, nivelul investitiilor in domeniu a atins 107 miliarde de dolari.
Majoritatea proiectelor par sa se fi concentrat in America de Sud, Brazilia conducand in topul lucrarilor de amploare, arata Hurriyet Daily News.
Top 5 campioane la investitii
Totalul investitiilor cu participare privata din cele 139 de tari in curs de dezvoltare a crescut pana la 107,5 miliarde de dolari, o mare parte dintre proiecte fiind directionate catre Brazilia.
Foto: Grafic Banca Mondiala / Hurriyet Daily News
Pe locul secund vine Turcia cu 17 proiecte majore in transport si energie, urmatoarele locuri fiind ocupate de Peru, Columbia si India.
"Datele centralizate de noi arata ca aceste cinci tari domina in topul investitiilor public-private din 2014.
Impreuna au atras peste 78 de miliarde de dolari, ceea ce reprezinta 73% din investitiile in infrastructura realizate in cursul anului trecut", explica Clive Harris, reprezentantul Bancii Mondiale.
50% din bani, in America Latina
De altfel, regiunea Americii Latine si Caraibe a beneficiat de cele mai multe fonduri alocate acestor proiecte.
"Cresterea inregistrata de investitiile in infrastructura a fost asigurata de activitatea intensa din America Latina si Caraibe. Zona a atras peste 69 miliarde de dolari investiti in diverse proiecte", se arata in raport.
Brazilia, Columbia si Peru au... mai mult
Joi, 11 Iunie 2015, ora 13:45
Copia chinezeasca a Bancii Mondiale, AIIB, va tine prima Adunare Generala a membrilor fondatori, luna viitoare, scopul declarat fiind ca programul de creditare a investitiilor in infrastructura din Asia sa demareze pana la finalul anului.
China a intensificat efortul de a avea controlul asupra Bancii de Investitii in Infrastructura a Asiei, dubland participarea sa la capitalizarea institutiei de la 50 la 100 de miliarde de dolari, remarca fostul ministru al Apararii din Japonia, Yuriko Koike, intr-un editorial din Project Syndicate.
Pozitie ferma
Suma cu care China a suplimentat capitalul AIIB va creste automat si ratingul institutiei financiare.
In acelasi timp, Beijingul avea nevoie sa-si consolideze pozitia in interiorul structurilor de conducere ale bancii, dupa ce numarul tarilor fondatoare s-a dovedit mai mare decat cel anticipat.
Chiar si dublarea investitiei initiale nu asigura o majoritate pentru China insa, pentru 100 de miliarde de dolari, liderii de la Beijing spera-si sa faca jocurile in AIIB prin cele 30 de procente detinute din capitalul de lucru al institutiei.
Este cea mai mare suma pusa in joc de cele 57 de tari fondatoare, ceea ce, in mod normal, ar trebui sa asigure si dreptul de veto pentru China.
Rol incert
Aceasta subliniaza intrucatva si igrijorarea economistilor si analistilor internationali cu privire la rolul pe care il va juca banca internationala a Beijingului.
Va fi o banca a Chinei, pentru China sau va urmari un... mai mult
Joi, 28 Mai 2015, ora 17:12
Odata cu aparitia Bancii Asiei pentru Investitii in Infrastructura (AIIB), polul de putere al lumii financiare pare sa se mute dinspre Washington spre Beijing.
Noua banca internationala creata de China a atras in scurt timp in randul membrilor peste 57 de tari de pe diverse continente, in ciuda opozitiei fatise a oficialilor americani.
Aderarea unor mari puteri economice din Europa la AIIB ridica din ce in ce mai mult semne de intrebare in privinta eficientei FMI, pe masura ce analistii cred ca asistam la o schimbare a polilor de influenta in peisajul decizional din economia globala, remarca reporterii Euronews.
57 de decidenti
Cele 57 de state membre ale AIIB vor trebui sa asigure un buget de 50 de miliarde de dolari, avand si dreptul de a stabili regulile dupa care banca isi va desfasura activitatea.
Scopul principal al institutiei ramane asigurarea suportului financiar pentru constructia drumurilor, cailor ferate, aeroporturilor si a altor proiecte de infrastructura pe continentul asiatic.
Membrii fondatori sunt responsabili de stabilirea regulilor manageriale, a cadrului legal si luarea deciziilor. Membrii asociati pot vota pentru sustinerea sau modificarea acestora.
Sapte state arabe s-au alaturat proiectului, Egiptul detinand statutul de membru fondator, in timp ce Emiratele Arabe, Arabia Saudita, Quatar, Iordania, Oman si Kuweit sunt membri asociati.
Din Uniunea Europeana, nu mai putin de 17 state au ales sa obtina statutul de membru... mai mult
Marti, 21 Aprilie 2015, ora 18:00
3Presedintele Bancii Mondiale, Jim Yong Kim, s-a declarat gata sa initieze discutiile pentru o colaborare cu Banca Asiatica pentru Investitii in Infrastructura (AIIB), rivala recent creata la Beijing.
Kim a afirmat ca vede AIIB si alte institutii financiare din China mai degraba ca pe viitori parteneri in sectorul investitiilor de dezvoltare la nivel global, relateaza Wall Street Journal.
Kim a anuntat ca vrea sa analizeze aceasta colaborare in cadrul discutiilor din timpul reuniunii de primavara a membrilor Bancii Mondiale, programata pentru saptamana viitoare.
"Daca bancile internationale, inclusiv cele noi, se dovedesc capabile sa formeze aliante, sa colaboreze si sa sustina dezvoltarea, atunci vom beneficia cu totii, in special cei afectati de vulnerabilitatea financiara", a declarat Kim in cadrul unui discurs sustinul la Centrul pentru Studii Strategice Internationale din Washington.
Pana acum, AIIB, noua banca infiintata de China, a strans in randul membrilor fondatori aproape 50 de state, inclusiv aliati ai SUA care nu au tinut cont de opozitia acerba a Washingtonului la acest proiect.
De altfel, China si Fondul Monetar International sunt printre organismele care au contestat influenta Statelor Unite in politica financiara internationala, construind alte institutii care sa functineze in paralel cu Banca Mondiala.
Noua banca internationala infiintata la Beijing consolideaza influenta Chinei in politica globala, limitand rolul major detinut pana acum... mai mult
Marti, 07 Aprilie 2015, ora 17:53
Guvernul german ar trebui sa investeasca puternic in infrastructura, nu sa-si faca griji pentru echilibrul bugetar, scrie The Economist, in editia tiparita.
In ciuda renumelui sau, Germania nu a alocat foarte multe fonduri in ultimul deceniu pentru infrastructura, noteaza publicatia, situatie care devine vizibila prin aspectul fragilitatii unor poduri si sosele din sistemul rutier german sau in subdimensionarea infrastructurii scolare si prescolare din tara.
O astfel de masura ar asigura cresterea economica pe termen scurt si ar deschide oportunitati investitionale pe termen lung fara sa afecteze politica fiscala a guvernului de la Berlin.
Investitorii nu mai au incredere in Germania
De la farul care estompa peisajul dezolant lasat in Europa de criza economica, Germania este pe punctul de a trece in rolul de oaie neagra a continentului. Indicele ZEW, care subliniaza increderea investitorilor, s-a prabusit la cel mai scazut nivel din ultimii doi ani.
Scaderea ritmului performantei economice este privita cu nonsalanta in interiorul granitelor Germaniei, dar da semnale acute in plan extern pe fondul unor alte crize acutizate pe pietele internationale, se arata intr-o analiza a revistei The Economist.
Au revizuit cifrele, nu si politica
Pozitia guvernului de la Berlin este transanta: fara imprumuturi externe. Ultimele cifre date publicitatii de membrii cabinetului Merkel arata o scadere a prognozelor de crestere economica de la 1,8% la 1,2% in acest ani... mai mult
Marti, 21 Octombrie 2014, ora 13:38
Oportunitatile de investitii apar des pe piata mondiala, in prezent, dar creditarea unui proiect prin care se construiesc trei inchisori in Franta rurala nu are acelasi impact ca si o oferta publica lansata de o companie din Silicon Valley. O noua linie de metrou in Seul sau o retea de conducte petroliere in Texas nu vor trezi mult interes, de asemenea.
In Romania sunt multe proiecte de infrastructura care inca mai au nevoie de investitori pe termen lung, pe langa autostrazi. Unul dintre aceste proiecte este Canalul Dunare-Bucuresti, a carui realizare, conform primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, va propulsa intreaga regiune, adaugand ca acesta va transforma Dunarea de Jos intr-una dintre cele mai atractive si mai eficiente zone ale Europei.
Un alt proiect de infrastructura benefic, de data aceasta pentru agricultura, este Canalul Siret-Baragan, aprobat in 1988 de Consiliul de Ministri, dar oprit in lipsa fondurilor dupa construirea a doar sase kilometri dintr-un total de 190 kilometri prevazuti.
Guvernul a decis la inceputul anului infiintarea Administratiei Canalului Siret-Baragan, care sa elaboreze studiile si documentatiile tehnico-economice pentru proiectarea si realizarea acestuia proiect. Conform estimarilor oficiale, acest canal va aduce sporuri de recolta cu o valoare anuala de circa 120 milioane euro.
Acestora se adauga si interesul manifestat de chinezi pentru investitii in infrastructura Romaniei, printre care un port la Marea Neagra... mai mult
Joi, 27 Martie 2014, ora 08:31