Intrebarea din titlu mi-a fost inspirata de un joc de copii in care castiga cel care este atent si tine minte numerele care au fost eliminate pe parcurs. Sunt reguli clare a caror respectare, asociata cu putina atentie, te poate ajuta sa castigi.
In mod normal, asa ar trebui sa se intample si in cazul proiectelor finantate cu fonduri europene: ti se aduc la cunostinta regulile, le intelegi, le accepti si le respecti, iar in final "castigul" consta in initierea sau dezvoltarea unei afaceri, cu sprijin nerambursabil.
Problema apare atunci cand regulile fie nu sunt cunoscute intru totul nici macar de autoritatile implicate in accesarea fondurilor europene, fie sunt cunoscute dar nu sunt intelese corect pe deplin, fie nu sunt comunicate in mod clar si complet beneficiarilor, acestia din urma ramanand insa raspunzatori de cunoasterea intregii legislatii, nationale si comunitare, care guverneaza programul de finantare la care au aplicat.
In mod ironic, beneficiarii sunt mai raspunzatori pentru cunoasterea legislatiei chiar si decat functionarii din cadrul autoritatilor cu competente in gestionarea fondurilor europene, din moment ce acestia poarta intreaga raspundere pentru eventualele greseli legate de documentatia aferenta cererii de finantare, a dosarelor de achizitii, a dosarelor de plata si, in general, a tuturor actelor si operatiunilor aferente implementarii si derularii proiectelor.
Desigur ca exista si beneficiari care cunosc si inteleg perfect regulile... mai mult
Joi, 31 Mai 2018, ora 18:12
Uniunea Europeana a adoptat o directiva care prevede un prag peste care este considerata infractiune fraudarea fondurilor europene. Acest prag a fost stabilit la 10.000 de euro si ar putea reprezenta un punct de pornire pentru pragul abuzului in serviciu in Romania.
Directiva (UE) a Parlamentului European si a Consiliului, din 5 iulie, privind combaterea fraudelor indreptate impotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, prevede sanctiunile pentru persoanele fizice.
Astfel, la Articolul 7 se arata ca statele membre iau masurile necesare pentru a se asigura ca infractiunile cu fonduri europene "sunt sanctionate cu o pedeapsa maxima de cel putin patru ani de inchisoare atunci cand implica un prejudiciu sau avantaj semnificativ".
Acesta "este considerat a fi semnificativ atunci cand prejudiciul sau avantajul implica mai mult de 100.000 de euro".
"Statele membre pot prevedea, de asemenea, o pedeapsa maxima de cel putin patru ani de inchisoare in alte circumstante grave definite in dreptul lor intern", se mai arata in textul articolului.
De asemenea, se precizeaza ca, atunci cand o infractiune "implica un prejudiciu mai mic de 10.000 de euro sau un avantaj mai mic de 10.000 de euro, statele membre pot sa prevada sanctiuni de alta natura decat cea penala".
Romania si celelalte state membre au termen doi ani pentru implementare: "Statele membre adopta si publica pana la 6 iulie 2019 actele cu putere de lege si actele administrative... mai mult
Joi, 03 August 2017, ora 11:56
Un director din Ministerul Fondurilor Europene a fost reclamat la DNA pentru infractiuni asimilate celor de coruptie.
Este vorba despre Iulia Ioana Baz, sefa unei directii de management financiar la MFE, care este suspectata de conflict de interese, motiv pentru care Agentia Nationala de Integritate (ANI) a sesizat marti DNA.
Intr-un comunicat remis Ziare.com, ANI arata ca directorul Iulia Ioana Baz a semnat listele de verificare a achizitiilor publice pentru doua firme care incheiasera contracte cu S.C. RomActiv Business Consulting S.R.L, la care Baz lucrase ca si consultat timp de 5 ani.
Inspectorii de integritate spun ca valoarea totala a contractelor respective a fost de circa 24.000 de euro (echivalentul sumei de 17.683 lei).
In plus, Iulia Ioana Baz este suspectata ca, dupa numirea sa in functie, (in timpul guvernului ...citeste mai departe despre "Director din Ministerul Fondurilor Europene, reclamat la DNA. Ce spune Cristian Ghinea" pe Ziare.com mai mult
Marti, 13 Septembrie 2016, ora 12:51
Procurorii DNA Iasi fac perchezitii, miercuri, la Bucuresti si Iasi, mai exact la Consiliul Judetean Iasi, la asociatia EuroNEST din Iasi, precum si la firmele si locuintele unor persoane, intr-un dosar vizand fraudarea de fonduri europene, legat de sistemul de management al deseurilor si achizitia de autospeciale pentru ISU.
Potrivit unui comunicat de presa transmis de Directia Nationala Anticoruptie, procurori ai DNA - Serviciul Teritorial Iasi fac cercetari intr-o cauza penala care vizeaza suspiciuni privind savarsirea unor infractiuni de coruptie, asimilate celor de coruptie si a unor infractiuni indreptate impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise in perioada 2014-2015.
Miercuri, ca urmare a obtinerii autorizarilor legale de la instanta... citeste mai departe despre "Perchezitii DNA la Consiliul Judetean Iasi - fraude cu fonduri europene" pe Ziare.com mai mult
Miercuri, 18 Noiembrie 2015, ora 10:45
Mai multe perchezitii ale procurorilor DNA au loc, luni dimineata, in mai multe sedii ale APIA, din trei judete si din Bucuresti.
Astfel, potrivit surselor citate de televiziunile de stiri, este vorba despre perchezitii in sediile unor institutii care au accesat fonduri europene, in acest dosar fiind investigate fraude din bani europeni.
De asemenea, DNA transmite, printr-un comunicat, ca procurorii anticoruptie efectueaza cercetari intr-o cauza penala ce vizeaza suspiciuni privind savarsirea unor infractiuni asimilate celor de coruptie si impotriva intereselor Uniunii Europene, comise in perioada 2012.
Potrivit ...citeste mai departe despre "DNA a descins la APIA - suspiciuni de frauda cu fonduri europene" pe Ziare.com mai mult
Luni, 05 Octombrie 2015, ora 10:10
Claudiu Dumitrescu, procuror-sef al Sectiei de combatere a infractiunilor conexe celor de coruptie din cadrul DNA, a declarat, miercuri, ca numarul de cauze penale privind infractiuni impotriva intereselor financiare a crescut cu 45% in 2014 fata de anul 2013, iar DNA avea in lucru, la sfarsitul anului trecut, 1.495 de astfel de dosare.
"DNA, in anul 2014, avea pe rol 1.495 de cauze penale privind infractiuni impotriva intereselor financiare, cu 45% mai mult decat in 2013. Deci, din punctul meu de vedere, sistemul de control in ceea ce priveste identificarea si constatarea neregulilor si a suspiciunilor de frauda functioneaza destul de bine.
Tot din punct de vedere statistic, anul trecut DLAF (Departamentul pentru lupta antifrauda - n.red.) ne-a trimis 87 de acte de control, iar celelalte organisme de gestiune ne-au trimis 150 de acte de control. Sunt si sesizarile din oficiu, 195 intr-un an, suficient de multe pentru DNA", a spus procurorul sef Claudiu Dumitrescu, la seminarul ...citeste mai departe despre "Numarul dosarelor DNA privind fraude cu fonduri europene aproape s-a dublat in 2014" pe Ziare.com mai mult
Miercuri, 13 Mai 2015, ora 22:54
Ministerul Fondurilor Europene pune "soarta" a doua programe operationale extrem de importante pentru Romania pe mainile unor experti de la Banca Europeana de Investitii (BEI). Expertii costa 7,5 milioane de euro si trebuie sa "faca minuni" pentru Programul Operational Transporturi si Programul Operational Mediu.
Dupa ce a "tocat" mai bine de 6 milioane de euro pentru pregatirea personalului din sistemul de absorbtie a fondurilor europene si alti 7 milioane de euro pentru a angaja experti din privat, Ministerul Fondurilor Europene a anuntat o "noua investitie" in personal: ajutor de 7,5 milioane de euro din partea a sapte experti ai Bancii Europene de Investitii (BEI). Practic, un expert "ne costa" putin peste un milion de euro.
Suma acopera plata expertilor pe o perioada de doi ani, dar si achitarea unor servicii contractate de BEI de la terti. Acordul este finantat din fonduri europene, prin intermediul Programului Operational Asistenta Tehnica.
In cadrul acestui acord, Ministerul Fondurilor Europene va contracta sapte experti BEI care vor oferi consultanta Autoritatii de Management a Programului Operational Sectorial Transport, Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine, Autoritatii de Management a Programului Operational Sectorial Mediu, dar si MFE.
Expertii Bancii Europene de Investitii vor avea calitatea de consultanti independenti si vor oferi sprijin in toate etapele implementarii proiectelor din sectoarele mentionate: de... mai mult
Miercuri, 25 Septembrie 2013, ora 20:08
Incalcarea regulilor de achizitii publice, inselaciunea, falsul si uzul de fals sunt printre cele mai intalnite infractiuni savarsite de beneficiarii de fonduri europene. Cu asa palmares, nu e de mirare ca reprezentantii UE se mai gandesc pana in toamna daca vor debloca banii pentru Competitivitate, dedicati mediului de afaceri.
Reprezentantii Comisiei Europene vor veni in Romania in luna septembrie pentru o misiune de audit care vizeaza Programul Sectorial Operational Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE). In urma controlului, se va decide daca programul, presuspendat in toamna anului trecut, va fi suspendat sau deblocat. Practic, de un an, CE nu mai face plati prin program, tara noastra riscand sa piarda 1, 26 de miliarde de euro.
"Au fost probleme legate de unele companii care au fost implicate, din pacate, pe tot ceea ce inseamna circuit al banului european, si anume de la pregatirea de proiecte, evaluarea selectiei si verificarea de cheltuieli, ceea ce nu se poate accepta in sistemul de fonduri publice. Desigur, acest lucru s-a eliminat, structurile statului avizate au facut deja verificari in acest sens, iar unele dintre situatii au fost trimise catre solutionare mai departe, la DNA si nu numai. Am curatat, sa spunem, sistemul din acest punct de vedere si speram ca in viitor sa nu se mai intample", a declarat la inceputul lunii, Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene.
Creativitatea beneficiarilor care au vrut sa insele sistemul este... mai mult
Joi, 25 Iulie 2013, ora 08:50
Valoarea fraudelor cu fonduri europene depaseste cu mult suma de 600 milioane de euro raportata de statele membre ale Uniunii Europene in 2010, a declarat, joi, comisarul european pentru Justitie, Viviane Reding.
Anul trecut, bugetul Uniunii Europene a fost de 125,5 miliarde de euro.
Se presupune ca sume importante au fost furate prin intermediul programelor pentru agricultura si dezvoltare regionala.
Statele membre au administrat, prin intermediul agentiilor nationale, 80% din bugetul UE.
Cei care comit aceste infractiuni reusesc sa scape mutandu-se in statele membre unde pedepsele sunt reduse sau chiar inexistente.
In aceste conditii, Reding considera ca UE are nevoie de o "lege federala" care sa asigure o mai buna cheltuire a banilor si care sa-i impiedice pe cei care comit fraude sa caute refugiu in anumite state membre.
Comisarul european vrea o pedeapsa automata cuprinsa intre sase luni si cinci ani pentru cele mai importante infractiuni. Amenzile ar ajunge la 100.000 de euro pentru cei care fura bani europeni si la 30.000 de euro pentru spalare de bani.
Un procuror public european, functie a carei infiintare este permisa de Tratatul de la Lisabona, i-ar coordona pe procurorii din fiecare stat membru in ceea ce priveste urmarirea si acuzarea suspectilor.
Viviane Reding sustine si o crestere a atributiilor acestui procuror, chiar daca acest lucru inseamna modificarea tratatului. mai mult
Vineri, 21 Septembrie 2012, ora 15:38