Doi economisti de marca din cadrul unor organizatii internationale, Jean-Paul Fitoussi si Khalid Malik, privesc cu ingrijorare la valul de nemultumire populara care a alimentat Brexit-ul si care ameninta acum sa se reverse pe intregul continent.
Liderii aflati la carma proiectului european par sa fi uitat scopul principal al acestuia: asigurarea bunastarii pentru toti cetatenii europeni, remarca cei doi intr-un editorial din Project Syndicate.
O povara grea
In 1990, raportul comitetului ONU pentru Dezvoltarea Resurselor Umane statua: "Oamenii sunt cea mai importanta bogatie a unei natiuni". De atunci si pana in prezent, raportorii ONU au insistat asupra impactului pozitiv pe care politicile publice care promoveaza ideea bunastarii populatiei il au asupra economiilor si societatilor.
O egalitate sociala reala este reprezentata nu de un sistem care ii pune pe toti pe picior de egalitate, ci de un stat care directioneaza ca mai mare parte din ajutoare catre cei care au cu adevarat nevoie de ele, luand in considerare si handicapul existent intre punctele de pornire in viata ale indivizilor sau ale unor grupuri sociale distincte.
Oricum, aceasta perspectiva pare a fi scapat atentiei actualilor lideri politici care stabilesc destinele Uniunii Europene, echilibrarea bugetelor si austeritatea impusa in sectoare precum sanatate, educatie sau dezvoltarea infrastructurii fiind printre masurile cel mai adesea propuse de economistii din UE.
Pentru acestia, prudenta... mai mult
Luni, 08 August 2016, ora 16:00
1Aparitia mai multor milionari si miliardari in China si India a facut ca valoarea averilor detinute de bogatii lumii sa ajunga la 168.000 de miliarde de dolari crescand cu 5,2%.
Averile magnatilor din regiunea Asia-Pacific le-ar putea depasi pana in 2017 pe cele detinute de milionarii din Europa in termeni de lichiditati, actiuni, obligatiuni si depozite bancare, arata raportul Boston Consulting Group, care nu a inclus in analiza si proprietatile detinute de potentatii zilei, arata The Guardian.
O noua clasa de bogatasi a rasarit pe continentul asiatic, incluzandu-l pe Jack Ma, fondatorul Alibaba, sau pe Wang Jiangling, cel mai bogat om din China.
La fel, in India, numarul familiilor care au in casa cel putin un milionar a crescut cu aproape 25% in cursul anului 2015, pana la 71.876.
Cu exceptia Japoniei, regiunea Asia-Pacific s-a bucurat de cea mai mare rata de crestere a bogatiei private, chiar daca ramane inca in spatele Europei si Americii de Nord din punct de vedere al totalului averilor cumulate.
Ritmul de crestere a marilor averi din regiune a fost de 13 procente, reprezentand 37.000 miliarde, sustin analistii BCG.
Cele 5,2 procente adaugate in plus la averile milionarilor din lumea intreaga nu reprezinta insa un record, ci o depreciere a ratei de crestere fata de 2014, cand conturile celor avuti au crescut cu 7,5%, remarca autorii raportului.
Om bogat, om sarac
In anii viitori este de asteptat ca nivelul averilor mari de pe glob sa se ridice... mai mult
Miercuri, 08 Iunie 2016, ora 14:56
Omenirea a stabilit in 2015 un nou record in privinta redistribuirii veniturilor, care depaseste chiar si cele mai pesimiste estimari emise in 2014, conform rezultatelor celui mai recent raport Oxfam privind inegalitatea sociala.
Raportul arata ca 62 de indivizi detin in acest moment o avere cumulata care echivaleaza veniturile a jumatate din populatia planetei, deci peste 3 miliarde de oameni (jumatatea saraca a planetei - n.red.). In 2014 a fost vorba de 80 de persoane super-bogate, in vreme ce in 2010 numarul celor extrem de avuti era de 388, remarca Eoin Flaherty, lector al Universitatii din Belfast, intr-o analiza citata de Quartz.
Esec de proportii
Autorii raportului Oxfam nu s-au axat doar pe dorinta fireasca a fiecarei persoane de a-si imbunatati standardul de viata, ci au cautat explicatii pentru ceea ce reprezinta un esec al cresterii economice de a crea o viata mai buna pentru toata lumea.
Declinul survenit din 2010 in venturile obtinute de 50% dintre cei mai saraci locuitori ai planetei arata ca, desi guvernele lumii s-au angrenat in masuri menite de a redresa economia globala, rezultatul actiunilor lor s-a raspandit diferentiat in randul diverselor clase sociale.
Cu toate acestea, crede Flaherty, nu putem sustine ca inegalitatea sociala este rezultatul capitalismului liberal din ultimele sute de ani, atata vreme cat istoria ne ofera exemple de acumulari imense de capital in mainile unor indivizi inca din perioada antichitatii.
Lista bogatilor... mai mult
Vineri, 12 Februarie 2016, ora 07:00
Experti ai Fondului Monetar International (FMI) au apreciat joi ca masurile de austeritate implementate in unele tari bogate, uneori sub presiunea Fondului, au contribuit la cresterea inegalitatilor sociale, relateaza AFP.
"Vasta consolidare bugetara in curs in mai multe economii a dat nastere unor ingrijorari legate de potentialul sau impact asupra inegalitatilor", admit economisti ai FMI intr-un raport privind inegalitatile, al doilea publicat de institutie in mai putin de trei saptamani.
Planurile de economii bugetare conduc la pierderi de locuri de munca
Potrivit lor, planurile de economii bugetare conduc, in mod "traditional", la pierderi de locuri de munca, care au "tendinta de a consolida inegalitatile" in detrimentul celor mai putin favorizati, ale caror venituri depind aproape in totalitate de salarii.
FMI, care negociaza in prezent un plan de ajutorare cu Ucraina, a admis deja ca a subestimat impactul austeritatii asupra cresterii, dar este pentru prima oara cand evoca consecintele sale asupra inegalitatilor sociale.
Raportul, care nu reprezinta pozitia oficiala a Fondului, se refera, in special, la Europa, unde cinci tari impovarate de datorii publice, intre care Grecia sau Irlanda, au fost nevoite sa implementeze masuri de austeritate in schimbul primirii unor ajutoare financiare din partea UE sau FMI.
Inegalitatile au crescut in aproximativ jumatate din tarile europene
Potrivit acestor experti, "inegalitatile au crescut" in aproximativ... mai mult
Vineri, 14 Martie 2014, ora 08:59