Parlamentul din Cipru si cei din Cehia au aprobat reduceri de cheltuieli in bugetul pentru anul viitor, dar si cresteri de taxe, pe fondul crizei economice.
Parlamentarii ciprioti au aprobat cu o majoritate covarsitoare bugetul de stat pe 2013, pe fondul eforturilor de a finaliza un acord cu creditorii internationali pentru un plan de a salva bancile tarii aflate in dificultate si a-si plati facturile, informeaza Associated Press.
Bugetul include reduceri mari de cheltuieli si cresteri de taxe convenite in discutiile cu Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International. Parlamentarii au aprobat deja peste douazeci de astfel de masuri inaintea votarii bugetului miercuri.
Ciprul are nevoie de un ajutor de 17,5 miliarde de euro. Sistemul sau financiar are o expunere la Grecia estimata la 23 miliarde de euro. Se estimeaza ca economia se va contracta cu 3,5 la suta din PIB, iar somajul va ajunge la 13,7 la suta anul viitor.
Un proiect de acord de salvare stipuleaza reduceri de cheltuieli 7,25 la suta din PIB si un excedent bugetar tinta de 4 la suta din PIB pana la sfarsitul anului 2016.
Camera inferioara a parlamentului Republicii Cehe a aprobat miercuri un program nepopular de austeritate.
Deputatii cehi au aprobat cu 102 voturi pentru si 88 impotriva acest set de masuri, ce cuprinde o crestere cu 1% a TVA si cu 7% a impozitelor pentru cei cu venituri mari si al caror obiectiv este de a reduce deficitul bugetar sub 3% din... mai mult
Joi, 20 Decembrie 2012, ora 08:40
Creditorii externi ai Greciei, statele zonei euro si FMI, i-au sugerat sa diminueze cheltuielile pentru aparare prin renuntarea la serviciul militar obligatoriu, potrivit cotidianului elen Kathimerini.
De asemenea, acestia au recomandat utilizarea in mai mare masura a licitatiilor online "pentru o viitoare rationalizare a cheltuielilor".
Propunerile sunt incluse intr-un proiect de raport al Bancii Centrale Europene asupra progreselor Greciei, datat 27 noiembrie.
Surse din Ministerul Apararii au declarat, insa, ca "serviciul militar este obligatoriu si va ramane astfel".
Economia Greciei se afla in al cincilea an de recesiune, iar analistii se asteapta la continuarea contractiei PIB si anul urmator. Statul elen, cu un nivel al datoriei nesustenabil, a fost salvat de la colaps de tarile zonei euro si FMI prin doua pachete de imprumuturi externe, in total de 240 de miliarde de euro.
Ajutorul extern a fost conditionat, insa, de masuri dure de austeritate, care au agravat recesiunea.
Germania critica Grecia: Decenii de greseli nu se repara in doi ani mai mult
Luni, 03 Decembrie 2012, ora 11:37
Guvernul elen pregateste noi taieri de salarii si pensii din sectorul public, precum si concedierea catorva mii de bugetari, in cadrul noului pachet de austeritate necesar pentru a convinge creditorii externi sa acorde urmatoarea transa din programul de finantare.
Detaliile planului nu sunt inca oficiale, insa surse guvernamentale elene au afirmat ca printre noile masuri se va numara o taiere "larga" a prestatiilor din sistemul public de pensii, precum si reduceri salariale si concedieri in sectorul public, potrivit Wall Street Journal.
Premierul Antonis Samaras trebuie sa prezinte creditorilor externi un plan pentru economii suplimentare de 11,5 miliarde euro in urmatorii doi ani, pentru a convinge Uniunea Europeana, Fondul Monetar International si Banca Centrala Europeana sa deblocheze urmatoarea transa, de 31 miliarde euro, din programul de finantare externa de 130 miliarde euro convenit in prima parte a acestui an in prelungirea acordului de 110 miliarde euro incheiat in 2010.
FMI ar putea acorda Greciei urmatoarea transa din imprumut
Transa a fost programata initial pentru luna iunie, dar turbulentele politice de la Atena au determinat amanari.
Samaras se va intalni miercuri cu premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogroup, forul ministrilor de Finante din zona euro, care va efectua o vizita de o zi la Atena. Vineri, premierul elen va merge la Berlin pentru discutii cu cancelarul german Angela Merkel, dupa care se va intalni la... mai mult
Marti, 21 August 2012, ora 13:22
Liderii politici greci au ajuns la un acord privind reducerile "de austeritate" de 11,5 miliarde de euro solicitate in schimbul salvarii tarii.
Acordul dintre liderii politici greci deschide calea catre un acord cu creditorii straini, in interval de o luna, potrivit responsabililor de la Atena, relateaza miercuri Reuters.
"Propunerea premierului, Antonis Samaras, a fost acceptata de liderii politici", a declarat ministrul de finante Yannis Stournaras in fata presei, dupa o reuniune de circa trei ore.
Liderul socialist Evangelos Venizelos, care afirmase ca Grecia trebuie sa ceara timp suplimentar pentru a atinge obiectivele cerute, a renuntat deocamdata la aceasta solicitare.
Samaras le-a spus partenerilor sai politici ca Grecia nu are alta optiune decat sa accepte acum masurile respective, putand sa le renegocieze mai tarziu, au indicat apropiati ai premierului.
Marti, un purtator de cuvant al guvernului elen a afirmat ca in luna august va fi facut un anunt privind reducerea cheltuielilor in 2013 si 2014 cu aproximativ 11,5 miliarde de euro, masura ceruta de UE si FMI in schimbul acordarii urmatoarei transe din imprumut.
Reprezentantii creditorilor internationali ai Greciei (UE, BCE si FMI) se afla la Atena pentru a se asigura ca masurile de reducere a deficitului sunt in grafic. Fara urmatoarele transe de bani din imprumutul de 130 de miliarde de euro, statul elen ar putea intra in incapacitate de plata in septembrie. Ultima transa ar fi trebuit sa... mai mult
Joi, 02 August 2012, ora 13:20
Rezervele de bani ale Greciei se apropie de zero, iar salariile, pensiile si ajutoarele sociale nu vor mai putea fi platite fara fonduri de la creditorii internationali, a declarat, marti, secretarul de stat din Ministerul de Finante Christos Staikouras.
"Rezervele de bani sunt aproape zero. Este riscant de presupus pana cand vor ajunge, intrucat depinde intotdeuna de executia bugetara, venituri si cheltuieli. Dar suntem cu siguranta pe marginea prapastiei. Nu a fost virata transa pe care trebuia sa o primim si avem problema maturitatii pe 20 august a unor obligatiuni detinute de BCE", a spus Staikouras la postul de televiziune de stat NET, preluat de cotidianul The Guardian.
Partenerii europeni ai Greciei au promis ca statul elen va avea asigurata finantarea necesara inclusiv pentru luna august, cand trebuie sa rascumpere obligatiuni de 3,2 miliarde de euro aflate in portofoliul statului elen. Detaliile finantarii pentru Grecia nu au fost anuntate inca.
Potrivit unei surse guvernamentale citate de Wall Street Journal, liderii coalitiei de guvernamant din Grecia intentioneaza sa ceara prelungirea perioadei programului de ajutor financiar, sperand sa poata imparti pe mai multi ani reducerile de cheltuieli de 11,5 miliarde euro cerute de creditorii internationali.
Sursa guvernamentala citata a afirmat ca Grecia va incerca sa obtina o extindere cu doi ani a perioadei in care trebuie sa atinga tintele fiscale din pachetul de bailout, in timp ce va lucra la... mai mult
Marti, 31 Iulie 2012, ora 20:16
Ministrul elen de Finante, Yannis Stournaras, a anuntat ca Grecia "dispune de cateva mijloace pentru a actiona" in scopul reducerii cheltuielilor cu 11,5 miliarde de euro, ceruta de UE si FMI in schimbul acordarii urmatoarei transe din imprumut.
"Inca dispunem de cateva mijloace pentru a actiona", le-a declarat reporterilor Yannis Stournaras dupa intalnirea cu premierul Antonis Samaras si liderii celorlalte doua partide care sprijina coalitia aflata la guvernare in Grecia. Yannis Stournaras a adaugat ca cei trei lideri au ajuns la un acord privind modalitatea de realizare a reducerii cheltuielilor cu 11,5 miliarde de euro.
Saptamana viitoare, reprezentantii UE, BCE si FMI sosesc in Grecia pentru a analiza noul program economic al guvernului. In functie de raportul acestora, Grecia poate primi in septembrie urmatoarea transa de 31,5 miliarde de euro din pachetul de asistenta financiara.
Evangelos Venizelos si Fotis Kouvelis, liderii celor doua partide care sprijina guvernul lui Samaras au anuntat ca isi vor mobiliza legaturile din Europa pentru a sustine renegocierea planului de austeritate impus de creditorii internationali in schimbul salvarii tarii de la faliment.
"Vom face tot posibilul pentru a imbunatati termenii nefavorabili ai planului si a cere creditorilor o prelungire a perioadei pentru ajustari bugetare", a afirmat recent Venizelos. Acesta a reafirmat ca, din cauza unei recesiuni mai greve decat se anticipa, este nevoie de o prelungire cu trei ani a... mai mult
Joi, 19 Iulie 2012, ora 13:10
Parlamentul grec a aprobat marti seara o noua serie de reduceri bugetare cerute de creditorii Greciei in schimbul noului plan de ajutor financiar, potrivit numaratorii oficiale a voturilor.
O majoritate de peste 202 deputati din totalul de 283 care au participat la vot au aprobat reduceri ale cheltuielilor in valoare de 3,2 miliarde de euro pentru 2012, a anuntat presedintele de sedinta Grigoris Niotis, citat de AFP.
El a precizat ca 80 de parlamentari au votat impotriva si unul s-a abtinut de la vot.
Aceste masuri vor presupune reduceri ale celor mai mari pensii primite de functionari publici, ale salariilor liderilor de colectivitati locale si de organisme publice de cercetare.
Noile economii bugetare erau conditia fixata de creditorii tarii pentru acordarea unui al doilea imprumut de 130 de miliarde de euro, care se adauga stergerii unor datorii de 107 miliarde de euro in curs de parafare cu creditorii privati ai Greciei.
Atena trebuie sa ramburseze obligatiuni in valoare de aproape 15 miliarde de euro care ajung la termen la 20 martie, ceea ce statul nu poate face fara asistenta financiara.
Partidul socialist Pasok si cel conservator Noua Democratie, care formeaza coalitia guvernamentala condusa de fostul vicepresedinte al Bancii Centrale Europene (BCE) Lucas Papademos, dispun de 193 de deputati din totalul de 300 din Parlament.
Liderul partidului Noua Democratie, Antonis Samaras, facuse apel la Parlament sa voteze aceste masuri impopulare pentru a... mai mult
Miercuri, 29 Februarie 2012, ora 09:50
Grecia ar putea fi obligata sa reduca salariile si pensiile cu 25%, dupa ce o delegatie formata din reprezentanti ai FMI, UE si Bancii Centrale Europene aflata la Atena a cerut autoritatilor schimbari radicale, in schimbul pentru unui nou pachet de finantare destinat statului elen.
Reprezentantii celor trei institutii, denumite si "troica", care supravegheaza respectarea de catre Grecia a angajamentelor de reforma asumate in schimbul imprumuturilor externe, au transmis ministrilor Finantelor si Muncii ca piata muncii trebuie reformata radical, iar salariile si pensiile taiate cu un sfert, potrivit agentiei Athens News.
Cererea a fost transmisa oficialilor eleni la o intalnire joi seara intre inspectori, condusi de reprezentantul FMI Poul Thomson, si ministrii Finantelor, Evangelos Venizelos, si Muncii, Yiorgos Koutroumanis.
Premierul Greciei, Lucas Papademos, si liderii partidelor din coalitia de guvernare vor fi informati asupra rezultatului intalnirii, inaintea unei decizii finale a guvernului.
Inspectorii FMI, UE si BCE negociaza in Grecia noi reforme economice, in cadrul pachetelor de imprumuturi externe aprobate de creditorii externi pentru statul elen. Primul pachet de finantare, de 110 miliarde de euro, a fost aprobat in 2010, pentru a ajuta Grecia sa evite intrarea in faliment. Un al doilea pachet financiar, de 130 miliarde de euro, ar trebui sa intre in vigoare anul acesta, odata cu incheierea primului.
Statele zonei euro si FMI, care asigura... mai mult
Vineri, 03 Februarie 2012, ora 16:43
Mai multe state bogate din UE, intre care Franta si Olanda, vor scaderea fondurilor de 2,9 miliarde de euro pe care CE ar trebui sa le suporte dupa reducerea, de la 15% la 5%, a cofinantarii din partea Romaniei si altor cinci state membre a proiectelor finantate de UE. Mai multe tari vor diminuarea fondurilor CE pentru reducerea cofinantarii a 6 state, inclusiv Romania CE a anuntat, la inceputul lunii august ca planul de accelerare a platii de subventii europene ar conduce la economii de 2,9 miliarde de euro pentru Grecia, Portugalia, Irlanda, Letonia, Romania si Ungaria, tari care au fost nevoite sa apeleze la ajutor financiar extern din cauza crizei, potrivit Mediafax.
Economiile pentru Romania pot ajunge la 714 milioane de euro, a anuntat atunci executivul comunitar.
Fondurile de 2,9 miliarde de euro ar fi suportate de CE. Suma poate fi insa redusa cu cel putin jumatate, dupa ce mai multi contributori neti la bugetul UE, intre care Franta, Marea Britanie, Olanda si tarile nordice, si-au exprimat temeri privind impactul planului asupra propriilor finante, au declarat surse apropiate situatiei pentru Financial Times.
Obiectiile acestor state ar putea "reduce puternic" suma suplimentara alocata de CE, a declarat un diplomat implicat in negocieri.
Temerile unor state se concentreaza pe reducerea contributiilor guvernelor nationale la proiectele finantate cu fonduri UE.
"Daca trebuie sa contribui cu 5% din costul unui proiect, atunci banii sunt aproape gratis. Nu ne... mai mult
Luni, 03 Octombrie 2011, ora 15:14