grecia fonduri ue
Presedintele PE si premierul Italiei sunt de acord sa conditioneze fondurile UE de primirea imigrantilor
Presedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, si premierul Italiei, Paolo Gentiloni, s-au declarat favorabili propunerii Germaniei de conditionare a acordarii fondurilor UE de integrarea imigrantilor extracomunitari, avertizand tarile est-europene ca trebuie sa dea dovada de solidaritate.
Liderii tarilor din Grupul Visegrad - Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia - s-au exprimat, la reuniunea UE desfasurata saptamana trecuta la Bruxelles, impotriva impunerii vreunei conditionalitati intre primirea imigrantilor extracomunitari si accesarea fondurilor pentru coeziune acordate de Uniunea Europeana.
Ideea, propusa de Germania, a fost sustinuta de presedintele Parlamentului European, politicianul italian Antonio Tajani. "Regulile trebuie respectate de fiecare data", nu doar cand sunt avantajoase. "Asteptam ca tarile estice sa respecte principiul solidaritatii", a afirmat Antonio Tajani, citat de agentia ANSA.
"Nu exista dubiu ca, spre deosebire de bugetul elaborat acum cativa ani, in prezent prioritatea problemelor imigratiei trebuie sa devina o parte fundamentala a angajamentului financiar al Uniunii Europene", a declarat, la randul sau, Paolo Gentiloni, premierul Italiei.
Ce a stabilit Consiliul UE
Consiliul Uniunii Europene a stabilit, in septembrie 2015, sa distribuie pe baza de cote 160.000 de refugiati extracomunitari ajunsi in spatiul UE. Romania, Cehia, Slovacia si Ungaria au votat, in Consiliul UE pentru Justitie si Afaceri Interne, impotriva... mai mult
Luni, 26 Februarie 2018, ora 22:40
Grecii au atras 90% din banii europeni pentru infrastructura si vor sa ne invete si pe noi cum sa facem
Grecia are o puternica expertiza in accesarea fondurilor europene, dupa ce a atras aproape 90% din banii pe care ii avea disponibili pentru infrastructura, si poate ajuta Romania la acest capitol, a declarat, marti, ambasadorul grec la Bucuresti, Vassilis Papadopoulos, in cadrul conferintei "Investment and funding oportunities in Romania", organizat de Camera Bilaterala de Comert Romano-Elena si de Ambasada Greciei la Bucuresti.
"Expertii greci in accesarea de fonduri UE pot ajuta Romania in elaborarea dosarelor, avand toata experienta necesara in toate mecanismele europene. Absorbtia de fonduri europene, in special in sectorul infrastructurii, este semnificativ mai mare, apropiindu-se de 90%, in timp ce, in Romania, precum stiti, este inca o mare problema", a spus Papadopoulos.
El a subliniat pasii uriasi facuti de economia Romaniei in ultimii ani.
"Romania si-a redus considerabil dezechilibrele economice din 2008 incoace si a realizat una dintre cele mai mari cresteri de Produs Intern Brut din Uniunea Europeana, anul trecut, iar in 2017 a avut cea mai mare crestere dintre tarile europene. Multi indicatori, precum inflatia, datoria publica si somajul, reflecta o tara disciplinata economic, cu asteptari optimiste", a sustinut diplomatul elen.
Papadopoulos a enumerat cateva domenii care trezesc interesul investitorilor pentru Romania, precum sectorul industrial, industria automobilistica, aeronautica, petroliera, sectorul energetic, cel chimic, cel de tehnologie... mai mult
Marti, 31 Octombrie 2017, ora 13:35
Propunere germana: Daca Ungaria refuza sa primeasca refugiati, sa i se taie din fondurile de la UE
Uniunea Europeana ar trebui sa reduca fondurile pentru Ungaria daca guvernul nationalist-conservator de la Budapesta continua sa refuze sa ia parte la programul de impartire a cotelor de refugiati al blocului comunitar, a declarat pentru DPA ministrul german al justitiei Heiko Maas.
"Trebuie sa sporim presiunea asupra tarilor care considera ca pot neglija legea. Cand legea este incalcata, trebuie sa existe o sanctiune", a spus el.
Ungaria a contestat la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) schema obligatorie de cote care urmareste sa redistribuie intre statele membre 120.000 de refugiati din Italia si Grecia, pentru a mai reduce povara migratiei de pe umerii celor doua tari.
Insa CJUE a respins miercuri contestatia Ungariei, mentinand schema blocului comunitar. Premierul ungar Viktor Orban a transmis ulterior ca guvernul sau nu-si va schimba politica restrictiva privind migratia si a promis noi contestatii in justitie.
Heiko Maas a declarat ca incalcarea deciziei CJUE ar trebui sa aiba consecinte financiare.
"Oricine este impotriva coeziunii europene in chestiunea refugiatilor nu poate conta pe solidaritatea europeana in chestiuni financiare", a spus ministrul Maas, politician din randul social-democratilor de centru-stanga si ministru al justitiei din 2013.
Conform schemei de relocare adoptate in 2015, Ungaria este obligata sa primeasca 1.294 de refugiati, insa nu a acceptat nici unul.
Ungaria a fost insotita de Polonia si Slovacia in... mai mult
Sambata, 09 Septembrie 2017, ora 21:47
Bancile din Grecia, fonduri de zece miliarde de euro pentru recapitalizare
Grecia si-a asigurat pentru urmatorii trei ani finantare de aproximativ 85 miliarde de euro de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International, iar bancile elene primesc urgent fonduri de zece miliarde de euro, pentru recapitalizare, a anuntat marti un oficial guvernamental elen, dupa negocieri maraton care au durat toata noaptea.
Valoarea pachetului de asistenta financiara era estimata la 86 miliarde de euro, dar nu a existat in timpul negocierilor o confirmare a sumei, transmite Reuters.
Grecia s-a inteles cu creditorii, dupa 23 de ore de negocieri
Autoritatile elene nu au acceptat propunerea creditorilor internationali privind gestionarea problemei creditelor neperformante. Conform surselor, autoritatile de la Atena vor sa infiinteze o banca de rebuturi (bad bank) pentru a rezolva problema, in timp ce creditorii internationali cer vanzarea lor catre fondurile specializate.
Rata creditelor neperformante reprezenta aproximativ 35% din totalul portofoliului de ...citeste mai departe despre "Bancile din Grecia, fonduri de zece miliarde de euro pentru recapitalizare" pe Ziare.com mai mult
Marti, 11 August 2015, ora 14:58
Presedintele PE avertizeaza: Grecia renunta si la subventii, daca iese din zona euro
Presedintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a avertizat Grecia, prin intermediul presei germane, ca o iesire din zona euro ar insemna ca tara sa renunte si la subventiile UE.
"Iata ce nu merge: sa iesi din zona euro, sa nu-ti platesti datoriile, dar sa te astepti ca fondurile sa continua sa aflueze de la bugetul UE", a avertizat Martin Schulz, intr-un interviu care va fi publicat in editia de duminica a Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Germania a subliniat totusi ca va face totul pentru a nu se ajunge acolo, precizeaza ziarul.
Grecii promit sa vina cu solutii noi, dar o preseaza pe Merkel sa ia o decizie clara
Presedintele PE, la fel ca numerosi responsabili europeni, a avut pana in prezent obiceiul de a refuza sa comenteze public o ...citeste mai departe despre "Presedintele PE avertizeaza: Grecia renunta si la subventii, daca iese din zona euro" pe Ziare.com mai mult
Sambata, 20 Iunie 2015, ora 23:35
Grexit: Anuntul FMI - ce se intampla cu moneda europeana, daca Grecia iese din zona euro
Iesirea Greciei din zona euro (Grexit) este posibila, dar o astfel de evolutie nu va vesti probabil sfarsitul monedei euro, a afirmat directorul general al Fondului Monetar International, Christine Lagarde.
"O iesire a Greciei din zona euro este o posibilitate, dar un astfel de pas nu va fi o plimbare in parc, insa nici nu va insemna probabil sfarsitul euro", a declarat seful FMI, intr-un interviu ce va fi publicat vineri in publicatia germana Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Ultimatum pentru Grecia: Nu va mai avea acces la fondurile FMI daca nu efectueaza o plata
Miercuri seara, premierul elen Alexis Tsipras a anuntat ca Grecia este aproape de a ajunge la un acord cu creditorii sai, UE si FMI, care va permite deblocarea unei transe de 7,2 miliarde de euro, bani necesari pentru ca Grecia sa nu intre in faliment. Declaratiile lui Tsipras au fost contrazise, ...citeste mai departe despre "Grexit: Anuntul FMI - ce se intampla cu moneda europeana, daca Grecia iese din zona euro" pe Ziare.com mai mult
Joi, 28 Mai 2015, ora 21:30
Ponta: Rata de absorbtie a fondurilor europene, de 30% in 2013, va fi atinsa
Premierul Victor Ponta a anuntat, vineri, ca Romania a atins un grad de 27% in absorbtia fondurilor europene si ca se asteapta ca obiectivul de 30% fixat pentru anul acesta sa fie atins.
"Suntem la 27% grad de absorbtie, suntem inca ultimii din Europa, deci avem foarte mult de recuperat. (...) Am pornit de la 7%. Suntem tara care in 2013 a avut cea mai mare crestere semnificativa, dublu fata de Italia, care e pe locul doi, sau Grecia. Obiectivul de 30% pana la sfarsitul anului va fi atins", a declarat primul-ministru, vineri, la Ministerul pentru Societatea Informationala, la semnarea mai multor contracte de finantare prin fonduri structurale in domeniul TIC, in valoare de peste 140 de milioane de euro.
Premierul i-a felicitat pe reprezentantii autoritatilor de management pentru efortul de a solutiona circa 5.000 de dosare de finantare intocmite in 2010.
"Vreau sa felicit reprezentantii autoritatilor de management, ministerul pentru faptul ca anul trecut au mostenit 5.000 de dosare din 2010 nedeschise, aruncate intr-un colt - a propos de cum s-a lucrat si de ce nu am avut absorbtie a fondurilor europene. Printr-un efort extraordinar s-a reusit ca toate aceste 5.000 de dosare sa fie evaluate, ca o parte importanta dintre ele merg spre contractare iar 400 de dosare la rambursare. E un efort urias pe care, daca am fi fost mai inteligenti ca tara, n-ar fi fost nevoie sa il facem in aceasta fuga. Puteam sa facem lucrurile intr-un ritm normal, in trei, patru sau cinci... mai mult
Vineri, 29 Noiembrie 2013, ora 15:24
Paradox: Tarile "campioane" la fondurile UE, lovite in plin de criza datoriilor
"Daca facem un mic exercitiu de gandire, vedem ca tarile care au atras cele mai multe fonduri UE inainte de criza sunt Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda, exact tarile lovite puternic de criza datoriilor publice. Tarile care au absorbit cel mai bine banii au acum cele mai mari probleme de datorie publica. De ce? Pentru ca banii de la UE vin cu nevoia de co-finantare", a declarat Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicata, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro. In ce proportie masurile de austeritate bugetara au avut ca efect secundar scaderea economica in Romania?
Reducerea salariilor cu 25% si cresterea TVA au contribuit la o scadere a consumului intern.
Din estimarile mele, contributia lor negativa la PIB a fost anualizata de 1,5%.
Din scaderea PIB pe 2010 de 3% pe ansamblul anului, 1,5% este datorat masurilor de austeritate.
Fara credite si cu un consum redus poate o economie cu o structura cum e cea a Romaniei sa aiba o crestere rapida?
Sectoarele orientate catre consumul intern au productivitate mai mare decat cele orientate catre export. Asta inseamna ca speranta ca economia Romaniei isi va reveni pe baza exporturilor nu este intemeiata.
Un model de dezvoltare bazat pe consum, cum am avut noi, nu poate fi schimbat in timpul crizei. Iesirea din criza va fi tot pe baza consumului.
Poate in 5-7 ani vom reusi sa schimbam modelul de dezvoltare, intr-unul bazat pe productie si exporturi.
Deocamdata, iesirea din criza se va baza tot pe consum si,... mai mult
Marti, 01 Februarie 2011, ora 23:41
Romania a fost anul trecut al 10-lea beneficiar al fondurilor UE
Romania s-a clasat anul trecut pe locul zece in Uniunea Europeana (UE) dupa alocarile primite de la bugetul comunitar, de 2,666 miliarde euro (2,5% din buget), in timp ce contributia totala a statului roman s-a cifrat la 1,217 miliarde euro, potrivit raportului prezentat marti de Comisia Europeana.
Romania este a saptea tara din UE dupa marimea populatiei, insa se situa anul trecut doar pe locul al 17-lea dupa dimensiunea economiei, calculata dupa valoarea produsului intern brut (PIB).
Romania a fost beneficiar net de fonduri din partea UE, iar cele mai multe fonduri primite anul trecut (1,06 miliarde euro) au fost pentru agricultura.
La acest capitol, cei mai mari beneficiari au fost agricultorii francezi, care au primit peste 10 miliarde euro, urmati de spanioli (7,1 miliarde euro), germani (6,6 miliarde euro) si italieni (5,4 miliarde euro).
Ajutoarele directe si subventiile pentru agricultura s-au cifrat la 43,3 miliarde euro, respectiv 37% din bugetul UE, in valoare totala de 116,5 miliarde euro.
Daca se adauga si cheltuielile pentru dezvoltare rurala, pescuit si mediu, de 11,5 miliarde euro, finantarile se ridica la 53% din cheltuielile comunitare.
Romania a primit cei mai multi bani dintre tarile UE din fonduri de preaderare, respectiv 744,8 milioane euro, Bulgariei nefiindu-i alocate la acest capitol decat 201,4 milioane euro.
Pe pozitia a treia s-au clasat alocarile din fonduri de coeziune, in valoare de 648,5 milioane euro.
Statul roman a mai beneficiat de... mai mult
Miercuri, 23 Septembrie 2009, ora 09:36
Top stiri din Economie
Top stiri
Termeni si conditii|Confidentialitate|Cookie