gaze finlanda
Finlanda va importa gaze din Norvegia pentru a-si reduce dependenta de Rusia
Finlanda ar putea primi in viitor gaze naturale din Norvegia, printr-o retea de gazoducte care ar urma sa treaca prin statele baltice si Polonia, ca parte a eforturilor de reducere a dependentei de livrarile din Rusia, transmite Reuters.
Helsinki si Tallinn construiesc un gazoduct catre Estonia, numit Conectorul baltic, care trece pe sub Golful Finic, cu o capacitate de transport de 7,2 milioane de metri cubi de gaze pe zi.
"Planul este ca Finlanda sa fie deplin conectata la reteaua de gaze europeana si sa aiba acces si la alte surse, cum ar fi gazele naturale din Norvegia", a afirmat, pentru Reuters, Herkko Plit, directorul general al Baltic Connector Oy, unul dintre cei doi proprietari ai planificatului gazoduct.
Conectorul baltic va permite importul de gaze printr-o conducta care va lega Polonia si Lituania, numita GIPL, si care ar urma sa fie finalizata pana in decembrie 2021. Aceasta va fi legata de Conectorul baltic, care va uni Polonia cu Norvegia, prin Danemarca.
Decizia de investitii in proiectul Conectorului baltic, a carui valoare este estimata la 2,1 miliarde de euro, este asteptata de partenerii sai, operatorii retelelor de transport al gazelor naturale din Polonia si Danemarca, Gaz-System si Energinet, pana la finalul lui 2018.
In ultimii ani, Finlanda si tarile din Europa de Est au incercat sa-si reduca dependenta de gazele din Rusia, partial din cauza temerilor ca Moscova ar putea folosi monopolul gazelor pentru influenta politica, asa cum a... mai mult
Joi, 15 Noiembrie 2018, ora 17:56
Germania construieste inca un gazoduct care transporta gaze rusesti in Europa, in ciuda opozitiei intampinate pe continent
Lucrarile premergatoare constructiei sectiunii offshore a gazoductului Nord Stream 2 au debutat marti in Germania, a anuntat consortiul condus de grupul rus Gazprom care este responsabil pentru acest proiect, cu cateva zile inaintea vizitei cancelarului german in Rusia.
Grupul rus Gazprom livreaza gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate in Marea Baltica, denumite Nord Stream. In 2015, Gazprom si un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV si Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune constructia a inca doua conducte pe langa cele doua deja existente, transmite AFP.
"Nord Stream 2 AG a demarat astazi lucrarile offshore pregatitoare pentru amplasarea ulterioara a conductelor in golful Greifswald" de pe coasta Marii Baltice, a anuntat marti consortiul responsabil pentru proiectul gazoductului Nord Stream 2.
"Toate lucrarile sunt executate pe baza aprobarilor eliberate pentru constructia si exploatarea gazoductului Nord Stream 2 in apele teritoriale ale Germaniei", se mai arata in comunicatul de presa.
De asemenea, au inceput lucrarile pregatitoare si in Finlanda ca urmare a aprobarilor emise de autoritatile finlandeze, precizeaza comunicatul.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream-2 va permite dublarea capacitatii de transport a Nord Stream 1, pana la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel ca o cantitate mai mare de gaze naturale rusesti va ajunge direct in... mai mult
Marti, 15 Mai 2018, ora 17:11
Germania tocmai a semnat un acord prin care va creste dependenta Europei de gazele rusesti
Proiectul gazoductului Nord Stream 2 a mai depasit un obstacol dupa ce compania responsabila de acest proiect a primit autorizatia necesara pentru constructia si operarea conductei in apele teritoriale ale Germaniei, precum si in zona de coasta din jurul orasului Lubmin, a anuntat miercuri operatorul gazoductului Nord Stream 2.
Dupa examinarea tuturor documentelor trimise si a obiectiilor formulate, Ministerul Energiei din landul estic Mecklenburg- Pomerania Inferioara a dat unda verde pentru constructia si operarea conductei pe o suprafata de 55 de kilometri in apele teritoriale ale Germaniei, informeaza Reuters.
Grupul rus Gazprom livreaza gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate in Marea Baltica, denumite Nord Stream. In 2015, Gazprom si un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV si Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune constructia a inca doua conducte pe langa cele doua deja existente, astfel incat capacitatea sa de transport ar urma sa se dubleze, pana la 110 miliarde de metri cubi pe an.
Marti, directorul financiar de la Nord Stream 2 AG, Paul Corcoran, a declarat ca grupul se asteapta sa primeasca toate autorizatiile necesare in lunile urmatoare astfel ca lucrarile de constructie sa inceapa in aceasta vara.
Promotorii proiectului incearca in prezent sa obtina autorizatiile necesare din partea autoritatilor din Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca si Germania.... mai mult
Miercuri, 31 Ianuarie 2018, ora 15:15
Gazul natural ne costa mult, desi Romania are cel mai mic pret din UE. Iata care este problema
Romania a inregistrat in primul semestru din acest an cel mai mic pret mediu (exprimat in euro) la gazele naturale destinate consumatorilor casnici (3,2 euro per 100 kWh), tariful reprezentand putin peste jumatate din pretul mediu din UE 28 (5,8 euro per 100 kWh), conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
Ajustat la puterea de cumparare (PPS), cele mai mici preturi la gazele naturale destinate consumatorilor casnici se inregistrau in Luxemburg (3,5 PPS per 100 kWh), Marea Britanie (4,3 PPS per 100 kWh) si Belgia (4,7 PPS per 100 kWh), iar cele mai mari preturi in Portugalia (9,7 PPS per 100 kWh), Suedia (9,5 PPS per 100 kWh) si Cehia (8,4 PPS per 100 kWh).
Pe de alta parte, in primul semestru din acest an, taxele si cotizatiile au avut o contributie importanta in pretul gazelor pentru consumatorii casnici in Danemarca (55% din pret), Olanda (53%), Romania (47%) si Suedia (44%). De cealalta parte, cea mai redusa contributie in pret a taxelor si cotizatiilor a fost consemnata in Marea Britanie (7%), Luxemburg (10%), Grecia (16%), Bulgaria, Cehia, Lituania si Slovacia (toate cu 17%).
La nivelul UE, in primul semestru din acest an taxele si cotizatiile au reprezentat aproape un sfert (26%) din pretul gazelor pentru consumatorii casnici.
Si la energia electrica destinata populatiei, Romania si Croatia se situeaza printre tarile cu preturi scazute in UE, ambele cu un tarif de 12 euro pentru 100 de kWh, preturi mai mici fiind... mai mult
Miercuri, 29 Noiembrie 2017, ora 14:24
2
De ce Europa nu se va putea lepada de gazele rusesti in urmatorii 10 ani
Rusia tine in sah tarile europene in domeniul energetic, astfel ca independenta fata de resursele tarii conduse de Vladimir Putin pare a fi un obiect indepartat.
Totusi, un stat de pe batranul continent va reusi foarte curand sa nu mai fie subjugat gigantului Gaprom, arata Business Week.
Lituania, care in prezent cumpara tot necesarul de gaze naturale de la Rusia, a inaugurat in aceasta saptamana un terminal de gaz natural lichefiat (GNL), care va fi alimentat de Norvegia si de alte state.
Astfel, cu ajutorul noului proiect, tara baltica va reusi incepand de anul viitor sa nu mai depinda deloc de livrarile Gazprom.
"In sfarsit, ne-am castigat independenta energetica", a spus ministrul de resort din Finlanda, Rokas Masiulis.
De ce Europa nu poate renunta la gazul rusesc
Insa multe tari de pe batranul continent nu pot replica succesul acestei tari.
Independenta energetica, slogan ceausist invechit sau proiect fezabil?
Un studiu realizat de catre Institutul de ...citeste mai departe despre "De ce Europa nu se va putea lepada de gazele rusesti in urmatorii 10 ani" pe Ziare.com mai mult
Sambata, 01 Noiembrie 2014, ora 16:01
Romanii au platit in 2013 cel mai mic pret la gazele naturale, dintre europeni
Romania avea, in a doua parte a anului 2013, cel mai mic pret (exprimat in euro) la gazele naturale destinate consumatorilor casnici (3,1 euro per 100 kWh), mai putin de jumatate din pretul mediu din UE 28 (7,1 euro per 100 kWh), conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistica (Eurostat).
Ajustat la puterea de cumparare (PPS), cele mai mici preturi la gazele naturale destinate consumatorilor casnici se inregistrau in Luxemburg (4,7 PPS per 100 kWh), Letonia (5,2 PPS per 100 kWh), Marea Britanie (5,7 PPS per 100 kWh), Belgia (6 PPS per 100 kWh) si Romania (6,2 PPS per 100 kWh), iar cele mai mari preturi in Bulgaria (11,6 PPS per 100 kWh), Portugalia (11,5 PPS per 100 kWh), Grecia (10,1 PPS per 100 kWh), Lituania (10 PPS per 100 kWh) si Spania (9,8 PPS per 100 kWh).
Si la energia electrica destinata populatiei, Romania se situeaza in randul tarilor cu cele mai scazute preturi din UE, cu un tarif de 12,8 euro pentru 100 de kWh, preturi mai mici fiind inregistrate doar in Bulgaria (8,8 euro pentru 100 de kWh). Pretul mediu din UE 27 a fost de 20,1 euro pentru 100 de kWh.
In schimb, atunci cand sunt ajustate la puterea de cumparare, cele mai mici preturi la energia electrica destinata populatiei erau in Finlanda (12,8 PPS pentru 100 de kWh), Luxemburg (13,7,7 PPS per 100 kWh), Letonia (14 PPS per 100 kWh) si Franta (14,1 PPS per 100 kWh) iar cele mai mari erau in Cipru (28,2 PPS pentru 100 de kWh), Germania (28,1 PPS pentru 100 de kWh), Portugalia... mai mult
Miercuri, 21 Mai 2014, ora 14:24
Premierul finlandez: Europa nu se poate descurca fara gazele rusesti
Premierul finlandez, Jyrki Katainen, este sceptic in ceea ce priveste capacitatea tarilor de pe batranul continent de a se decurca fara resursele naturale furnizate de Rusia.
Demnitarul a insistat asupra faptului ca independenta Europei fata de gazele Moscovei nu este un proiect fezabil, informeaza Itar-Tass.
"Rusia are nevoie de veniturile din vanzarea gazelor naturale catre Europa, iar Europa are nevoie de gazele rusesti. Exista o interdependenta care poate fi un lucru pozitiv. Renuntarea la aceste importuri nu are niciun sens si este imposibila din punct de vedere economic", a transmis Jyrki Katainen.
Premierul finlandez a adaugat faptul ca pe termen mediu, adica in urmatorii 3-5 ani, Europa ar trebui sa isi stabileasca un program de ...citeste mai departe despre "Premierul finlandez: Europa nu se poate descurca fara gazele rusesti" pe Ziare.com mai mult
Joi, 08 Mai 2014, ora 13:54
London School of Economics: Lovitura puternica pentru Romania daca Rusia nu va mai livra gaze prin Ucraina
Romania se afla printre tarile care ar suferi cel mai semnificativ impact in cazul in care Rusia ar decide sa sisteze exporturile de gaze prin Ucraina, arata o analiza realizata de London School of Economics.
Una dintre principalele ingrijorari ale tarilor din Uniunea Europeana (UE) cu privire la situatia din Crimeea vizeaza dependenta lor de gazele din Rusia, 60% (nu sunt incluse Finlanda si tarile baltice) din gazele importate fiind livrate prin intermediul sistemului de conducte din Ucraina, spun autorii analizei mentionate, potrivit Standart News.
Desi situatia a fost descrisa ca o problema a UE, riscul pentru statele occidentale ar fi redus, fiind vorba, mai degraba, de o problema regionala.
Intr-un astfel de scenariu, statele din Europa Centrala si de Vest nu s-ar confrunta cu probleme imediate, datorita stocurilor de gaze pe care le detin, in cazul in care sistarea tranzitului prin Ucraina nu ar dura mai mult de aproximativ doua luni.
Patru motive pentru care Rusia ...citeste mai departe despre "London School of Economics: Lovitura puternica pentru Romania daca Rusia nu va mai livra gaze prin Ucraina" pe Ziare.com mai mult
Sambata, 15 Martie 2014, ora 17:15
Europa ramane divizata in legatura cu exploatarea gazelor de sist
Þarile din Europa au opinii impartite referitoare la exploatarea gazelor de sist care a provocat un boom energetic in Statele Unite, insa ale carei riscuri pentru mediu naste prudenta pe Batranul Continent.
Explorarea gazelor de sist a inceput in unele tari europene, insa niciuna nu a inceput exploatarea acestora, conform datelor primite de France Presse. In plus, cantitatea exacta a acestor rezerve nu a fost stabilita, comenteaza vineri AFP.
Cei care sustin exploatarea gazelor de sist considera ca acestea ar permite reducerea facturii energetice in Europa.
Din contra, altii estimeaza ca gazele de sist nu reprezinta o "reteta miraculoasa", atragand atentia asupra conditiilor mai dificile de exploatare in Europa - data fiind complexitatea formatiunilor geologice si densitatea demografica - si riscurile de poluare ca urmare a tehnologiei fracturarii hidraulice.
Tarile care au dat unda verde explorarii gazelor de sist
Polonia doreste astfel sa-si reduca dependenta de gazul rusesc. Cincisprezece grupuri internationale s-au aratat interesate, 44 foraje de explorare au fost deja realizate. ExxonMobil s-a retras insa din cauza rezultatelor nesatisfacatoare. Exploatarea ar putea incepe in 2014.
Marea Britanie: foraje de explorare prin fracturare hidraulica au fost autorizate in decembrie 2012.
Romania, Ungaria si Spania au acordat de asemenea autorizatii de explorare si sustin gazul de sist, adauga AFP.
Lituania a adoptat un proiect de lege pe 30 mai care... mai mult
Vineri, 07 Iunie 2013, ora 10:00
Top stiri din Economie
Top stiri
Termeni si conditii|Confidentialitate|Cookie