Senatul a aprobat, marti, proiectul de lege care elimina criteriul celui mai mic pret in licitatiile de achizitii publice si exclude achizitiile mai mici de 10.000 de lei din SEAP (Sistemul Electronic de Achizitii Publice).
Termenul de dezbatere a proiectului de lege al PSD si UDMR a fost depasit, astfel ca acesta a fost aprobat tacit. Proiectul a fost propus pentru respingere de doua ori de catre senatorii din comisia de specialitate, insa nu a mai fost votat in plen, pentru ca, intre timp, termenul legal de dezbatere a fost depasit, potrivit Profit.ro.
Astfel, initiativa e considerata adoptata si va fi trimisa Camerei Deputatilor, for decizional in acest caz.
Autorii proiectului sustin ca lucrarile publice si achizitiile ar trebui sa fie facute in baza celui mai bun raport pret-calitate, pentru ca cetatenii "merita produsele cele mai bune", care nu sunt neaparat si cele mai ieftine.
Amintim ca, in luna septembrie 2017, PSD si UDMR au depus in Parlament un proiect de lege prin care licitatiile pentru achizitiile publice vor fi castigate nu de catre ofertantii care propun pretul cel mai mic, ci in baza raportului calitate-pret, care va fi stabilit de contractor.
Atunci se atragea atentia ca astfel se deschide o poarta larga firmelor de casa ale partidelor, iar exprimarea foarte vaga ar putea genera abuzuri din partea primariilor.
Amintim si ca Guvernul a modificat si completat legislatia achizitiilor publice, prin ordonanta de urgenta, in 20 decembrie... mai mult
Marti, 10 Aprilie 2018, ora 15:36
Procurorul general Augustin Lazar sustine ca exista metode sofisticate de frauda in achizitiile publice, in care sunt folositi ca paravan "oameni de paie" cu o cultura modesta, astfel incat este necesara mentinerea infractiunii de abuz in serviciu pentru a proteja banul public, care este "o miere la care trag foarte multi".
Lazar a fost intrebat in cadrul unui interviu Agerpres care este portretul robot al functionarului care face abuz in serviciu si cat de sofisticate au ajuns metodele folosite de infractori in fraudele cu fonduri publice.
"Mai mult de jumatate din dosarele aflate pe rolul DNA se refera la abuz in serviciu in legatura cu aceste fraude. (...) In rapoartele MCV s-a observat deja ca faptele de coruptie legate de asemenea fraude - fiindca niciodata nu se comit abuzuri, asa de arta pentru arta sa faca si cineva un abuz, toate sunt legate unele de altele si se comite un cocktail de fapte pe care cineva trebuie sa le cerceteze - in rapoartele MCV s-a remarcat foarte bine ca, din pacate, se continua savarsirea de infractiuni de coruptie si infractiuni in legatura cu faptele de coruptie.
De ce se continua? Pentru ca exista bani publici si bani europeni, si astia sunt foarte atractivi, iar modul de operare sofisticat, mai nou este ca poti folosi pe cineva - de fapt nu este nou, pentru ca l-au folosit italienii si altii inainte - in gruparile infractionale poti folosi pe cineva pe post de paravan, de cap de lemn, 'testa di legno' cum ii zic italienii, pe... mai mult
Sambata, 03 Martie 2018, ora 12:20
Politicienii folosesc pozitia publica pentru a strange bani pentru folosul personal, doar o mica parte ajungand la partid, si sunt multe firme mari de constructii, consultanta sau publicitate sunt legate de partide sau au dosare penale, arata raportul "Banii si politica - legaturile dintre achizitiile publice si partidele politice" intocmit de Expert Forum, care a identificat si cateva dintre mecanismele folosite de partide pentru a face rost ilegal de bani.
In raportul EFOR, prezentat public in urma cu zece zile, se regasesc informatii despre firmele care au luat bani de la stat si sumele respective, "inclusiv nume sonore bine conectate politic ca Tel Drum, UTI Group, Vega 93, Delta ACM 93, Romenergo, Spedition UMB, precum si retelele de interese din jurul acestora".
Autorii raportului au analizat "in ce masura fondurile nationale si europene pentru infrastructura sunt politizate sau alocate intr-un mod clientelar", bazandu-se pe informatiile furnizate de "zeci de mii de achizitii si decizii de alocare a fondurilor din programele operationale Regional, Transport si Mediu, Programul National pentru Dezvoltare Rurala (alocari pentru perioada de programare 2007-2013), precum si proiectele finantate din bani romanesti prin Compania Nationala de Investitii si Programul National de Dezvoltare Locala din perioada 2007-2016".
Alte concluzii ale raportului EFOR:
Desi firmele doneaza legal catre partide, iar sumele se inregistreaza in Monitorul Oficial, exista o... mai mult
Luni, 18 Septembrie 2017, ora 18:04
Procurorul-sef al DNA, Laura Corduta Kovesi, a declarat ca, pentru infrastructura sau constructii, statul plateste de cele mai multe ori pretul lucrarii dublu, iar procurorii DNA au identificat cazuri in care au fost achizitionate produse la preturi supraevaluate cu procente intre 50 la suta si 800 la suta.
"Tipologiile identificate in anchetele noastre dovedesc ca exista vulnerabilitati majore ale sistemului de achizitii publice. Atribuirea contractelor sau platile aferente contractelor este conditionata frecvent de primirea unor sume de bani.
Se intocmesc, uneori, caiete de sarcini pentru a favoriza anumite firme. Se fac, uneori, plati pentru lucrari neefectuate sau statul plateste un pret mai mare pentru unele produse sau servicii.
Se achizitioneaza frecvent produse inutile sau aparatura care nu poate fi instalata si utilizata. Se achizitioneaza lucrari a caror executie nu poate fi verificata si cuantificata", a spus Kovesi la sedinta de bilant a DNA.
Iata care au fost declaratiile celor prezenti la bilantul DNA
Ea a adaugat ca, desi pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare data ca nu este vorba de simple greseli, ci de abuzuri care, cel mai des, mascheaza o mita sau un folos.
Procurorul-sef al DNA a mentionat ca procurorii DNA au identificat cazuri in care au fost achizitionate produse la preturi supraevaluate cu procente intre 50 la suta si 800 la suta.
"Poate gresi cineva un pret de achizitie cu 800 la suta?", s-a intrebat Kovesi.... mai mult
Joi, 23 Februarie 2017, ora 13:25
Politistii de investigare a criminalitatii economice au intocmit, in anul 2016, in urma actiunilor de combatere a fraudelor specifice achizitiilor publice, 946 de dosare penale, fata de 50 de persoane au fost dispuse masuri preventive, iar pentru recuperarea prejudiciilor au fost instituite masuri asiguratorii in valoare de 1,7 miliarde de lei.
Potrivit unui comunicat de presa al IGPR, politistii au efectuat activitati de verificare a legalitatii incheierii si derularii unor contracte de achizitii publice si pentru descoperirea prejudiciilor aduse bugetului de stat in domeniile administratie publica, sanatate si invatamant.
Dintre dosarele penale inregistrate, 840 au avut ca obiect fraude specifice achizitiilor publice in domeniul administratie publica, 65 in domeniul sanatatii si 44 in domeniul invatamantului.
In urma administrarii probatoriului, 391 de dosare au fost inaintate parchetelor competente, cu propunere de declinare.
"Au fost intocmite 54 de referate cu propunere de trimitere in judecata, iar in 40 de dosare au fost emise rechizitorii. De asemenea, fata de 50 de persoane s-au dispus masuri preventive, dintre care 8 au fost arestate preventive, iar 42 au fost retinute. Prejudiciile cauzate bugetului de stat, prin derularea ilegala a contractelor de achizitii publice, au fost in valoare de peste 5 miliarde de lei, iar pentru recuperarea acestora au fost instituite masuri asiguratorii in valoare de 1,7 miliarde de lei", se mentioneaza in comunicatul... mai mult
Duminica, 29 Ianuarie 2017, ora 14:23
Modificarile legislatiei in domeniul achizitiilor publice si impactul acestora asupra mediului de afaceri vor face obiectul conferintei "Reforma in achizitiile publice", care va avea loc pe data de 10 decembrie, la Bucuresti, Sala Brancusi, Romexpo, incepand cu ora 9:00.
Evenimentul face parte din programul "Parteneri pentru Dezvoltare" al cotidianului Curierul National si al confederatiei patronale UGIR si este sustinut de Asociatia Nationala a Municipiilor din Romania (AMR), Fundatia Nationala a Tinerilor Manageri (FNTM), Asociatia Nationala a Specialistilor in Achizitii (ANSA) si Institutul pentru Politici Publice (IPP), fiind organizat cu sprijinul agentiei de relatii publice Concord Communication.
In cadrul evenimentului vor fi prezentate si dezbatute principalele modificari aduse de noile acte normative, contracte excluse de la aplicarea legislatiei in domeniul achizitiilor publice/concesiunilor, criterii privind eligibilitatea, criterii privind calificarea si criterii de atribuire, modificarea contractelor de achizitie publica/concesiune.
De asemenea, se va discuta despre riscurile ce pot aparea in derularea procedurilor de achizitii publice, despre prevenirea,combaterea conflictelor de interese si fraudelor prin promovarea integritatii si a transparentei, dar si despre gestionarea riscurilor si prevenirea, respectiv combaterea coruptiei.
O alta tema supusa dezbaterii este legata de capacitatea sistemului de achizitii publice de a reglementa in mod... mai mult
Marti, 08 Decembrie 2015, ora 16:35
Dupa sase ani de la integrarea in Uniunea Europeana, domeniul achizitiilor publice reprezinta inca un izvor nesecat de frauda si coruptie in Romania. Legislatia romaneasca este haotica, iar directivele europene nu au fost implementate corespunzator. Rezultatul? Ore suplimentare pentru angajatii DNA si mai nou, un "ultimatum" al Uniunii Europene, oferit printr-o procedura de infrigement.
Comisia Europeana s-a sesizat in urma licitatiei de reabilitare a DN Crasna-Iasi, in valoare de 43 milioane de euro, cu finantare asigurata de Guvern si Banca Europeana de Investitii (BEI). Contractul a fost castigat de asocierea Spedition Umb si Tehnostrade, doua firme controlate de Dorinel Umbrarescu, unul dintre "regii asfaltului".
"Comisia Europeana a cerut Romaniei sa respecte pe deplin directivele europene privind achizitiile publice. Comisia argumenteaza ca procedurile de licitatii pentru o licitatie de executie lucrari prin solicitare de oferte, pentru reabilitarea drumului national intre Crasna si Iasi, au fost realizate prin incalcarea Directivelor 2004/18/CE si 89/665/CEE", se arata intr-un comunicat al institutiei de la Bruxelles.
Procedura de licitatii a fost gestionata de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) si a fost desfasurata pe baza unei legi nationale care s-a constatat ulterior a fi incompatibila cu legislatia UE. Mai exact, din anuntul de participare lipseau informatii esentiale, iar ofertantii erau privati de dreptul lor... mai mult
Vineri, 21 Iunie 2013, ora 14:13
Pragul valoric al contractelor de la care autoritatile pot cumpara direct produse, servicii sau lucrari, fara sa fie obligate sa initieze licitatii publice, va fi majorat in sedinta de marti a Guvernului si urmeaza sa fie aplicat la noul nivel incepand cu 1 ianuarie 2013.
Presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), Lucian Dan Vladescu, a precizat, joi, ca propunerea sa este ca pragul achizitiilor directe sa fie dublat de la 15.000 euro la 30.000 euro, dar decizia finala va apartine Guvernului.
"Este initiativa mea personala si am sustinut-o incepand cu luna iunie a acestui an. Proiectul de act normativ are in vedere ridicarea acestui prag de la 15.000 la 30.000 de euro, decizia finala va fi insa a Guvernului, daca va fi operata aceasta modificare a pragului sau nu", a afirmat Vladescu.
Intrebat care sunt argumentele ridicarii acestui prag in conditiile in care, in cazul programelor finantate din fonduri europene, Comisia Europeana a reclamat numeroase nereguli si chiar fraude in sistemul de achizitii publice, presedintele ANRMAP a sustinut ca valoarea achizitilor directe este mica in raport cu suma totala a achizitiilor publice.
Potrivit statisticii ANRMAP, cuantumul procedurilor de achizitie publica situate intre 1 euro si 30.000 de euro este de 17% din totalul procedurilor, iar ca valoare reprezinta 0,97% din suma achzitiilor publice.
Vladescu a invocat totodata ca argument faptul ca de multe ori... mai mult
Joi, 22 Noiembrie 2012, ora 16:02
Dublarea plafonului de la 15.000 de euro, la 30.000 de euro, pana la care autoritatile pot face achiztii publice, fara sa fie obligate sa organizeze licitatii, conduce, pe de o parte, la reducerea birocratiei si pe de alta parte, la posibile abuzuri.
Avantaj: Reducerea birocratiei
Masura ar putea constitui un avantaj pentru mediul de afaceri, intrucat ar putea reduce din birocratie si, implicit, din timpul pentru finalizarea unei astfel de tranzactii, a precizat Gabriel Biris, avocat specializat in drept fiscal.
"Creste insa si riscul de frauda. Am vazut ca banul public este cheltuit cu destul de multa larghete de autoritati. Ce costa astazi 15.000 euro, de maine va costa 30.000 de euro".
Pe de alta parte, masura este o actiune normala intr-o tara europeana si poate conduce la fluidizarea mediului de achizitii publice, crede analistul financiar Constantin Rudnitchi.
"Sincer, intr-o tara normala, ar fi o actiune normala. Sa fim realisti, o achizitie de 30.000 prin increditare directa, pare a fi in regula. Dar, nu stiu cat este de normal in Romania.
Daca facem 100 de incredintari directe la 30.000 inseamna 3.000.000 de euro. Momentul nu e cel mai bun sa facem acest lucru. Nu cred o astfel de masura este pentru Romania", a declarat Costantin Rudnitchi pentru Business24.
Dezavantajul masurii: Semne de intrebare privind cheltuirea banilor publici
De cealalta parte, o astfel de masura ar putea ridica si mai multe semne de intrebare, legat de... mai mult
Marti, 31 Iulie 2012, ora 08:15