Presedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, si premierul Italiei, Paolo Gentiloni, s-au declarat favorabili propunerii Germaniei de conditionare a acordarii fondurilor UE de integrarea imigrantilor extracomunitari, avertizand tarile est-europene ca trebuie sa dea dovada de solidaritate.
Liderii tarilor din Grupul Visegrad - Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia - s-au exprimat, la reuniunea UE desfasurata saptamana trecuta la Bruxelles, impotriva impunerii vreunei conditionalitati intre primirea imigrantilor extracomunitari si accesarea fondurilor pentru coeziune acordate de Uniunea Europeana.
Ideea, propusa de Germania, a fost sustinuta de presedintele Parlamentului European, politicianul italian Antonio Tajani. "Regulile trebuie respectate de fiecare data", nu doar cand sunt avantajoase. "Asteptam ca tarile estice sa respecte principiul solidaritatii", a afirmat Antonio Tajani, citat de agentia ANSA.
"Nu exista dubiu ca, spre deosebire de bugetul elaborat acum cativa ani, in prezent prioritatea problemelor imigratiei trebuie sa devina o parte fundamentala a angajamentului financiar al Uniunii Europene", a declarat, la randul sau, Paolo Gentiloni, premierul Italiei.
Ce a stabilit Consiliul UE
Consiliul Uniunii Europene a stabilit, in septembrie 2015, sa distribuie pe baza de cote 160.000 de refugiati extracomunitari ajunsi in spatiul UE. Romania, Cehia, Slovacia si Ungaria au votat, in Consiliul UE pentru Justitie si Afaceri Interne, impotriva... mai mult
Luni, 26 Februarie 2018, ora 22:40
Grecia are o puternica expertiza in accesarea fondurilor europene, dupa ce a atras aproape 90% din banii pe care ii avea disponibili pentru infrastructura, si poate ajuta Romania la acest capitol, a declarat, marti, ambasadorul grec la Bucuresti, Vassilis Papadopoulos, in cadrul conferintei "Investment and funding oportunities in Romania", organizat de Camera Bilaterala de Comert Romano-Elena si de Ambasada Greciei la Bucuresti.
"Expertii greci in accesarea de fonduri UE pot ajuta Romania in elaborarea dosarelor, avand toata experienta necesara in toate mecanismele europene. Absorbtia de fonduri europene, in special in sectorul infrastructurii, este semnificativ mai mare, apropiindu-se de 90%, in timp ce, in Romania, precum stiti, este inca o mare problema", a spus Papadopoulos.
El a subliniat pasii uriasi facuti de economia Romaniei in ultimii ani.
"Romania si-a redus considerabil dezechilibrele economice din 2008 incoace si a realizat una dintre cele mai mari cresteri de Produs Intern Brut din Uniunea Europeana, anul trecut, iar in 2017 a avut cea mai mare crestere dintre tarile europene. Multi indicatori, precum inflatia, datoria publica si somajul, reflecta o tara disciplinata economic, cu asteptari optimiste", a sustinut diplomatul elen.
Papadopoulos a enumerat cateva domenii care trezesc interesul investitorilor pentru Romania, precum sectorul industrial, industria automobilistica, aeronautica, petroliera, sectorul energetic, cel chimic, cel de tehnologie... mai mult
Marti, 31 Octombrie 2017, ora 13:35
Uniunea Europeana ar trebui sa reduca fondurile pentru Ungaria daca guvernul nationalist-conservator de la Budapesta continua sa refuze sa ia parte la programul de impartire a cotelor de refugiati al blocului comunitar, a declarat pentru DPA ministrul german al justitiei Heiko Maas.
"Trebuie sa sporim presiunea asupra tarilor care considera ca pot neglija legea. Cand legea este incalcata, trebuie sa existe o sanctiune", a spus el.
Ungaria a contestat la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) schema obligatorie de cote care urmareste sa redistribuie intre statele membre 120.000 de refugiati din Italia si Grecia, pentru a mai reduce povara migratiei de pe umerii celor doua tari.
Insa CJUE a respins miercuri contestatia Ungariei, mentinand schema blocului comunitar. Premierul ungar Viktor Orban a transmis ulterior ca guvernul sau nu-si va schimba politica restrictiva privind migratia si a promis noi contestatii in justitie.
Heiko Maas a declarat ca incalcarea deciziei CJUE ar trebui sa aiba consecinte financiare.
"Oricine este impotriva coeziunii europene in chestiunea refugiatilor nu poate conta pe solidaritatea europeana in chestiuni financiare", a spus ministrul Maas, politician din randul social-democratilor de centru-stanga si ministru al justitiei din 2013.
Conform schemei de relocare adoptate in 2015, Ungaria este obligata sa primeasca 1.294 de refugiati, insa nu a acceptat nici unul.
Ungaria a fost insotita de Polonia si Slovacia in... mai mult
Sambata, 09 Septembrie 2017, ora 21:47
Premierul Victor Ponta a anuntat, vineri, ca Romania a atins un grad de 27% in absorbtia fondurilor europene si ca se asteapta ca obiectivul de 30% fixat pentru anul acesta sa fie atins.
"Suntem la 27% grad de absorbtie, suntem inca ultimii din Europa, deci avem foarte mult de recuperat. (...) Am pornit de la 7%. Suntem tara care in 2013 a avut cea mai mare crestere semnificativa, dublu fata de Italia, care e pe locul doi, sau Grecia. Obiectivul de 30% pana la sfarsitul anului va fi atins", a declarat primul-ministru, vineri, la Ministerul pentru Societatea Informationala, la semnarea mai multor contracte de finantare prin fonduri structurale in domeniul TIC, in valoare de peste 140 de milioane de euro.
Premierul i-a felicitat pe reprezentantii autoritatilor de management pentru efortul de a solutiona circa 5.000 de dosare de finantare intocmite in 2010.
"Vreau sa felicit reprezentantii autoritatilor de management, ministerul pentru faptul ca anul trecut au mostenit 5.000 de dosare din 2010 nedeschise, aruncate intr-un colt - a propos de cum s-a lucrat si de ce nu am avut absorbtie a fondurilor europene. Printr-un efort extraordinar s-a reusit ca toate aceste 5.000 de dosare sa fie evaluate, ca o parte importanta dintre ele merg spre contractare iar 400 de dosare la rambursare. E un efort urias pe care, daca am fi fost mai inteligenti ca tara, n-ar fi fost nevoie sa il facem in aceasta fuga. Puteam sa facem lucrurile intr-un ritm normal, in trei, patru sau cinci... mai mult
Vineri, 29 Noiembrie 2013, ora 15:24
Liderii europeni au incheiat cel de-al 18-lea summit informal de la Bruxelles cu o dorinta colectiva ca tara sa ramana in cadrul zonei euro, fara a ajunge insa la un consens in privinta solutiilor pentru cresterea economica si pentru crearea de noi locuri de munca.
Desi presedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, a oferit o adevarata demonstratie de sprijin pentru Grecia, membrii uniunii monetare au convenit sa pregateasca totusi planuri de urgenta in cazul in care Atena decide sa renunte la moneda unica, scrie Euronews.
"Zona euro si-a demonstrat solidaritatea, alaturi de FMI, platind suma 150 miliarde de euro pentru sustinerea Greciei, incepand cu 2010. Continuarea reformelor cruciale pentru a reveni la o datorie sustenabila, incurajarea investitiilor private si consolidarea institutiilor (Greciei) sunt cele mai bune garantii pentru un viitor mai bun in cadrul zonei euro" si "speram ca dupa alegeri, noul Guvern grec va face aceasta alegere", a declarat Van Rompuy.
"Toti sefii de stat sau de guvern si-au manifestat solidaritatea cu Grecia. Nimeni nu vrea Grecia in afara zonei euro sau in afara UE, nu numai din motive de riscuri, dar si din motive de solidaritate", a precizat si presedintele Traian Basescu.
Cu toate acestea, seful statului roman a subliniat faptul ca in cel mai pesimist scenariu, Romania este pregatita, inslusiv legislativ, sa limiteze daunele provocate de iesirea Greciei din uniunea monetara.
Hollande si Merkel nu mai fac echipa... mai mult
Joi, 24 Mai 2012, ora 12:15
Grecia risca excluderea din randul tarilor care primesc fonduri de coeziune de la Uniunea Europeana in urmatorul exercitiu bugetar, 2014-2020, si pierderea acesului la 13 miliarde de euro.
Pentru perioada respectiva, UE va aloca in total fonduri structurale de 376 miliarde de euro statelor membre, iar distribuirea acestora va fi decisa la sfarsitul unei perioade cruciale de trei luni in care vor fi purtate negocieri cu autoritatile europene.
Motivul pentru care Grecia ar putea pierde accesul la fonduri europene este ca statul elen pare sa fi ajuns la un PIB pe cap de locuitor reprezentand 90% din media UE, situatie in care nu se mai califica pentru fonduri, potrivit cotidianului elen Kathimerini.
Grecia, ca toate celelalte state membre, este evaluata in functie de datele financiar-economice obtinute in perioada 2008-2010. Potrivit datelor preliminare, PIB-ul in Grecia s-a situat la 89,6% din media UE in perioada respectiva.
Datele finale vor fi stabilite in septembrie si vor determina daca Grecia pierde o parte fondurile europene care ar sustine cresterea economica a tarii, noteaza publicatia elena. mai mult
Luni, 07 Mai 2012, ora 17:02
UE ar putea oferi Greciei doar jumatate din urmatoarea transa, respectiv 6 miliarde de euro, pentru a evita intrarea in incapacitate de plata a tarii elene, potrivit Mediafax.Guvernele europene ar urmari astfel sa determine clasa politica elena sa adopte de urgenta masurile de austeritate si legislatia speciala privind privatizarile pentru a consolida bugetul si a-si reduce din datorii.
Statele zonei euro ar putea autoriza, in iulie, o plata de numai 6 miliarde euro catre Grecia, iar urmatoarele transe vor fi conditionate de progresul Atenei in privinta tintelor fiscale, a declarat ministrul belgian al Finantelor Didier Reynders.
"Vom incerca, in orice caz, sa eliberam fondurile necesare pe termen surt", a afirmat Reynders.
Ministrul spaniol al Economiei, Elena Salgado, a declarat insa ca scopul este plata intregii transe de 12 miliarde euro, declarand, dupa patru ore de discutii cu ministrii europeni, ca suma nu poate fi divizata. mai mult
Luni, 20 Iunie 2011, ora 13:12
"Daca facem un mic exercitiu de gandire, vedem ca tarile care au atras cele mai multe fonduri UE inainte de criza sunt Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda, exact tarile lovite puternic de criza datoriilor publice. Tarile care au absorbit cel mai bine banii au acum cele mai mari probleme de datorie publica. De ce? Pentru ca banii de la UE vin cu nevoia de co-finantare", a declarat Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicata, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro. In ce proportie masurile de austeritate bugetara au avut ca efect secundar scaderea economica in Romania?
Reducerea salariilor cu 25% si cresterea TVA au contribuit la o scadere a consumului intern.
Din estimarile mele, contributia lor negativa la PIB a fost anualizata de 1,5%.
Din scaderea PIB pe 2010 de 3% pe ansamblul anului, 1,5% este datorat masurilor de austeritate.
Fara credite si cu un consum redus poate o economie cu o structura cum e cea a Romaniei sa aiba o crestere rapida?
Sectoarele orientate catre consumul intern au productivitate mai mare decat cele orientate catre export. Asta inseamna ca speranta ca economia Romaniei isi va reveni pe baza exporturilor nu este intemeiata.
Un model de dezvoltare bazat pe consum, cum am avut noi, nu poate fi schimbat in timpul crizei. Iesirea din criza va fi tot pe baza consumului.
Poate in 5-7 ani vom reusi sa schimbam modelul de dezvoltare, intr-unul bazat pe productie si exporturi.
Deocamdata, iesirea din criza se va baza tot pe consum si,... mai mult
Marti, 01 Februarie 2011, ora 23:41
Romania s-a clasat anul trecut pe locul zece in Uniunea Europeana (UE) dupa alocarile primite de la bugetul comunitar, de 2,666 miliarde euro (2,5% din buget), in timp ce contributia totala a statului roman s-a cifrat la 1,217 miliarde euro, potrivit raportului prezentat marti de Comisia Europeana.
Romania este a saptea tara din UE dupa marimea populatiei, insa se situa anul trecut doar pe locul al 17-lea dupa dimensiunea economiei, calculata dupa valoarea produsului intern brut (PIB).
Romania a fost beneficiar net de fonduri din partea UE, iar cele mai multe fonduri primite anul trecut (1,06 miliarde euro) au fost pentru agricultura.
La acest capitol, cei mai mari beneficiari au fost agricultorii francezi, care au primit peste 10 miliarde euro, urmati de spanioli (7,1 miliarde euro), germani (6,6 miliarde euro) si italieni (5,4 miliarde euro).
Ajutoarele directe si subventiile pentru agricultura s-au cifrat la 43,3 miliarde euro, respectiv 37% din bugetul UE, in valoare totala de 116,5 miliarde euro.
Daca se adauga si cheltuielile pentru dezvoltare rurala, pescuit si mediu, de 11,5 miliarde euro, finantarile se ridica la 53% din cheltuielile comunitare.
Romania a primit cei mai multi bani dintre tarile UE din fonduri de preaderare, respectiv 744,8 milioane euro, Bulgariei nefiindu-i alocate la acest capitol decat 201,4 milioane euro.
Pe pozitia a treia s-au clasat alocarile din fonduri de coeziune, in valoare de 648,5 milioane euro.
Statul roman a mai beneficiat de... mai mult
Miercuri, 23 Septembrie 2009, ora 09:36