Fondul Monetar International (FMI) a anuntat luni in mod oficial ca nu au existat discutii cu autoritatile italiene cu privire la un plan de sprijin.
"Nu exista discutii cu autoritatile italiene pentru un program de finantare de la FMI", a declarat un purtator de cuvant de la FMI ca reactie la speculatiile aparute in presa italiana.
Zvonurile privind un program de ajutor pentru Italia pornesc de la un articol publicat in cotidianul italian La Stampa. In articol se mentiona un program de ajutor pentru Italia de 400 -600 miliarde de euro, in ideea de a oferi tarii un ragaz de 12-18 luni pentru a pune la punct reduceri bugetare si reforme economice destinare consolidarii cresterii.
La Stampa sustine ca FMI ar solicita dobanzi de 4%-6% pentru acest imprumut, mult mai mici decat dobanzile la care se imprumuta in prezent Italia de pe pietele financiare.
In mod teoretic, FMI poate pune la dispozitia Italiei 45,5 miliarde de euro pentru o perioada de sase luni, fara a trece prin procedura mai lunga si mai complicata utilizata in cazul ajutoarelor acordate altor trei state membre ale zonei euro: Grecia, Irlanda si Portugalia. Cu toate acestea, in luna septembrie a acestui an, FMI estima ca necesitatile brute de finantare ale statului italian se situeaza la 380 miliarde de euro.
Saptamana trecuta, Fondul Monetar International a lansat un nou dispozitiv de creditare pentru a contracara extinderea crizei economice si financiare. "Linia de precautie si lichiditate"... mai mult
Luni, 28 Noiembrie 2011, ora 09:56
Fondul Monetar International pregateste un imprumut de pana la 600 miliarde euro pentru Italia in cazul in care criza datoriilor suverane se adanceste, conform presei italiene.
Banii ar ajunge primului ministru italian Mario Monti intre 12 si 18 luni fara a fi nevoie de o refinantare a creditului, timp in care el ar putea implementa noile reforme, scrie cotidianul La Stampa, care nu a dezvaluit si sursa acestor informatii.
Monti s-ar putea folosi de bani daca planul sau de austeritate nu functioneaza in vederea stoparii adancirii crizei in care se afla Italia.
Italia ar urma sa plateasca o dobanda intre 4 si 5 procente pentru acest imprumut, scrie acelasi cotidianm iar suma imprumutata ar putea varia intre 400 si 600 miliarde euro. Un pachet de salvare din partea FMI, cu o dobanda de 4-5% ar oferi Italiei conditii mult mai bune comparativ cu alte surse de imprumut, unde dobanda ar fi de 7-8 procente.
FMI a mai initiat o serie de programe pentru a ajuta tarile europene aflate in dificultate. Primul a fost destinat Islandei, apoi Portugaliei, Irlandei si cel mai recent, Greciei. Astfel, ajutorarea Italiei este un pas natural daca se ajunge la o adancire a crizei. Statul se deosebeste, insa, prin marimea datoriei, estimata la aproximativ 2.000 miliarde euro, cu mult peste suma imprumutata celorlalte tari. mai mult
Duminica, 27 Noiembrie 2011, ora 17:15
Cresterea costurilor de imprumut ale Italiei ar putea determina guvernul sa nu participe la urmatoarea transa din finantarea externa acordata de statele din zona euro Greciei, programata pentru luna septembrie, au declarat pentru Reuters surse oficiale europene.Intr-o conferinta cu oficiali din zona euro din domeniul finantelor sustinuta joi, in care s-a discutat despre urmatoarea transa pentru statul elen, guvernul italian a anuntat ca ar putea face uz de optiunea de "step-out" (iesire pentru scurt timp) in septembrie daca propriile costuri de imprumut vor depasi dobanzile finantarii acordate Greciei.
"Nu au luat inca o decizie", a declarat o sursa europeana apropiata discutiilor.
Costurile de imprumut ale Italiei au crescut la o emisiune de obligatiuni derulata joi, din cauza temerilor investitorilor privind criza datoriilor de stat din zona euro si impasul politic din SUA pe tema deficitului bugetar si plafonului datoriei de stat.
Potrivit acordului de asistenta externa pentru Grecia, o tara din zona euro ale carei costuri de imprumut sunt mai ridicate decat dobanda finantarii externe acordate statului elen poate sa opteze sa nu participe la una sau mai multe plati, sau sa ceara compensatie de la celelalte guverne participante pentru a nu iesi in pierdere.
In ambele cazuri, celalalte tari din zona euro trebuie sa acopere diferentele.
"Nu este o intrebare care are nevoie de un raspuns chiar acum. Trebuie sa vedem care vor fi costurile de finantare la momentul platii... mai mult
Vineri, 29 Iulie 2011, ora 11:46
Grecia trebuie sa faca eforturi mai mari pentru solutionarea cvrizei intrucat FMI si partenerii sai europeni nu sunt inca pregatiti sa discute cel de-al doilea pachet de salvare a Greciei, potrivit directorului FMI, Christine Lagarde.
Guvernul elen a luat masuri importante de reducere a deficitului bugetar, care sunt insa insuficiente, a afirmat Lagarde in prima intalnire oficiala cu presa din Washington de la preluarea mandatului de director general cu o saptamana in urma.
"Dupa parerea mea, nu suntem la etapa discutarii termenilor si conditiilor, duratei si volumului, si nimic nu ar trebui luat ca atare. Grecia a muncit mult pentru reducerea deficitelor si pentru consolidarea fiscala, in cuantum de circa 5 puncte procentuale din PIB, ceea ce este un succes semnificativ. Stim cu totii insa ca nu este suficient, ca mai trebuie lucrat", a aratat ea.
Noul sef al FMI a afirmat ca o solutie la problemele Greciei "este in lucru" si trebuie discutata in interiorul tarii, dar si intre Fond, Uniunea Europeana si Banca Centrala Europeana.
Moneda euro s-a depreciat pe pietele asiatice in urma comentariilor lui Lagarde, coborand la un nou minim al ultimelor patru luni fata de dolarul SUA si la un nou minim istoric in raport cu francul elvetian.
Pietele de capital au suferit corectii in intreaga lume pentru cea de-a doua sedinta consecutiv, din cauza temerilor ca efectele de contagiune ale crizei din Grecia ar putea forta alte tari din zona euro sa apeleze la sprijin financiar... mai mult
Marti, 12 Iulie 2011, ora 11:18
Situatia din Europa devine alarmanta. Spania este zguduita de proteste, Grecia nu mai suporta masurile de austeritate, iar Portugaliei ii vine nota de plata a FMI. In timp ce toata lumea se revolta, FMI si partidele din conducere neaga realitatea. Cat vor mai suporta europenii taierea salariilor, cresterea impozitelor si disparitia locurilor de munca?Spaniolii sfideaza interdictia protestelor
Zeci de mii de demonstranti din Spania au continuat zilele trecute protestele impotriva partidelor politice de la putere, conform Business Insider. Acest lucru se intampla in pofida interdictiei protestelor, demonstratiile continuand si in ajunul alegerilor regionale si municipale de pe 22 mai.
Aproximativ 28.000 de persoane, majoritatea tineri, au petrecut noaptea dintre 20 si 21 mai in Puerta del Sol, una dintre pietele centrale din periferia Madridului. Au ramas acolo cu toate ca interdictia asupra protestelor a intrat in vigoare la miezul noptii pe baza legilor aplicabile la sfarsitul campaniei electorale derulate in 13 din cele 17 regiuni ale Spaniei si in peste 8.000 de municipalitati.
Furia demonstrantilor este cauzata de esecul politicienilor de a relaxa austeritatea impusa populatiei. In plus, rata somajului in Spania a ajuns la 21%. In afara de plangerile economice, cererile protestantilor mai includ imbunatatirea sistemului judiciar, stoparea coruptiei politice si modificarea structurii electorale a Spaniei. Cel din urma aspect ar presupune, in primul rand, renuntarea la... mai mult
Luni, 23 Mai 2011, ora 11:34
"Sunt extrem de constient sa solicit Parlamentului un vot de incredere pentru a salva prezentul si viitorul acestei tari. Iesirea din acordul cu CE si FMI ar conduce Romania la incapacitate de plata si implicit la imposibilitatea platii pensilior si salariillor. Ea rezulta din faptul ca atata vreme cat consumam decat producem, banii nu pot fi gasiti", a declarat premierul Emil Boc potrivit Mediafax.Ce solutii avem? Din nefericire aceste deficite s-au accentuat in Romania.
In loc sa punem de-o parte, am cheltuit. Am conceput in ultimii 20 ani politici de consum.
Romanii se intreaba de ce estimarile erau mai optimiste, de ce nu gasim o alta solutie mai buna (maj. TVA, cotei unice), de ce suntem nevoiti sa luam miasuri aspre de austeritate?
Suntem in mijlocul unei crize fara precedent. Nimeni nu a estimat acest val al crizei. Una din lectiile de baza a ultimilor ani, e ca nimeni nu a putut prevederea criza.
Tarile din UE strang cureaua si se grabesc sa-si reduca cheltuielile publice. Vorbim deja de pachete de austeritate: in Martea Britanie, Italia, Franta etc.
Cazul Greciei este elocvent. Creditorii internationali s-au uitat cu atentie la deficitele pe care tarile le au.
S-a ingustat foarte mult sansa de a imprumuta bani. Romania vine dupa 2008 cu deficit. Suntem nevoiti sa luam acum aceste masuri dure de reducere a cheluielilor bugetare. mai mult
Luni, 07 Iunie 2010, ora 17:10