Ministerul Finantelor Publice (MFP) a planificat, in luna mai, imprumuturi de la bancile comerciale de 4,065 miliarde de lei, din care 500 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount si 3,1 miliarde de lei prin sapte emisiuni de obligatiuni de stat, la care se poate adauga suma de 465 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitatiilor de obligatiuni.
Suma este cu 115 milioane de lei mai mare fata de cea programata pentru luna aprilie si va fi destinata refinantarii datoriei publice si finantarii deficitului bugetului de stat.
Conform prospectului publicat in Monitorul Oficial, pe 14 mai este programata o licitatie pentru certificate de trezorerie cu discount, in valoare de 500 de milioane de lei, pe o perioada de 364 de zile, data scadentei fiind la 17 mai 2021.
De asemenea, Finantele au programat si sapte emisiuni de obligatiuni de tip benchmark, cu o valoare totala de 3,1 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentara de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea initiala a emisiunii de obligatiuni (465 milioane de lei in total). Emisiunile vor fi de 500 de milioane lei (cinci emisiuni), 400 de milioane lei (o emisiune) si 200 milioane lei (o emisiune). ...citeste mai departe despre "Ministerul Finantelor vrea sa imprumute in aceasta luna peste 4 miliarde de lei de la banci" pe Ziare.com mai mult
Duminica, 03 Mai 2020, ora 12:36
Ministerul Finantelor Publice (MFP) a ratat partial pentru a doua oara in acest an o licitatie de titluri de stat.
Luni s-au vandut titluri de stat de numai 248,8 milioane de lei, 62% din volumul cerut de MFP, de 400 de milioane, dintr-o emisune scadenta in iunie 2023. Si oferta de bancilor a fost mai mica decat cea ceruta, de numai 327 de milioane de lei, potrivit Curs de guvernare.
In schimb, dobanzile cerute de banci au crescut, randamentul mediu fiind de 4,41% (maxim acceptat de 4,43%), fata de cel inregistrat pentru aceeasi scadenta in 24 decembrie, de 4,34%. Atunci, insa, bancile au subscris 925 de milioane de lei, cu peste 50% mai mult decat ceruse statul (600 de milioane de lei).
Media randamentelor la ofertele respinse ale bancilor a fost de 4,45%.
Cresterea randamentelor la obligatiuni survine atunci cand dobanzile cresc sau cand pretul titlurilor scad, ca urmare a tendintei detinatorilor de a le vinde, din cauza deteriorarii perceptiei pietei fata de capacitatea de plata a datornicului.
Joi, MFP a mai inregistrat o licitatie partial nereusita, in care a adjudecat titluri scadente in aprilie 2026 in valoare de numai 246 de milioane, dintr-o oferta de 333 de milioane, mai mica decat cererea statului 400 de milioane.
Amintim ca bancile sunt grav afectate de ordonanta ce cuprinde zeci de masuri fiscal-bugetare si in domeniul investitiilor publice pentru anul 2019 a adoptata in 21 decembrie de Guvern.
Printre masurile prevazute in ordonanta se... mai mult
Marti, 15 Ianuarie 2019, ora 20:20
Ministerul de Finante a luat un imprumut, joi, de la banci de 246 milioane de lei, la o dobanda de 4,51% pe an, cu scadenta in aprilie 2026. Statul ar fi vrut sa imprumute 400 de milioane de lei.
Senatorul PNL Florin Citu sustine ca bancile din Romania nu au dorit sa participe la licitatie, dupa Ordonanta Teodorovici, astfel ca Ministerul de Finante a fost nevoit sa ia bani de la cele straine, care au cerut, insa, dobanzi foarte mari.
"Investitorii straini nu ne mai dau bani pentru plata pensiilor si salariilor bugetarilor! Ministerul Finantelor Publice avea nevoie urgent sa imprumute ieri 400 milioane lei pentru 87 de luni. Bancile din Romania inca incearca sa vada efectul taxei pe lacomie asa ca nu au participat.
"Investitorii" straini au oferit DOAR 333 milioane lei Romaniei si la dobanzi foarte mari. Va spuneam ca acum suntem la mana Rusilor si a Chinezilor prin intermediul fondurilor inregistrate in UK. In aceste conditii MFP a fost nevoit sa accepte DOAR 246 milioane lei la o dobanda de 4,51%. Asta desi MFP ARE NEVOIE de 400 milioane lei", scrie Florin Citu pe Facebook.
Senatorul PNL trage un semnal de alarma, precizand ca statul are nevoie de cele 400 de milioane de lei pentru plata pensiilor si salariilor.
"Statul roman are nevoie de 400 milioane lei sa plateasca pensii si salarii. A reusit sa imprumute doar jumatate din suma si la o dobanda mare. Si este abia inceput de an, iar in 2019 statul are nevoie sa se imprumute in jur de 70 miliarde lei",... mai mult
Vineri, 11 Ianuarie 2019, ora 13:14
Ministerul Finantelor vrea sa imprumute de la banci 3,4 miliarde lei in luna aprilie, la care s-ar putea adauga 420 milioane de lei din licitatii suplimentare, suma fiind cu 12,5% mai mica decat tinta de imprumut din aceeasi perioada a anului trecut si cu 3,3% sub nivelul stabilit pentru luna anterioara.
Din totalul sumei, Finantele vor sa atraga 600 milioane de lei prin certificate de trezorerie, pentru care au programat o licitatie la 16 aprilie.
Totodata, statul intentioneaza sa imprumute 2,8 miliarde lei prin obligatiuni de stat de tip benchmark, suma care ar putea fi majorata cu 420 milioane de lei prin sesiuni suplimentare.
Calendarul prevede in aprilie patru licitatii in valoare de 500 milioane de lei fiecare si una de 600 milioane de lei, cu maturitati de 3,5 si 7 ani, acestea reprezentand redeschiderea unor emisiuni de obligatiuni mai vechi.
Finantele vor lansa si o emisiune noua, cu scadenta la 10 ani, in valoare de 200 milioane de lei, stabilita pentru 16 aprilie.
Sumele vor fi utilizate pentru finantarea deficitului bugetului de stat si refinantarea datoriei publice in luna aprilie.
La nivelul intregului an, Finantele vor sa imprumute de la bancile din Romania 48-50 miliarde lei, nivel similar cu cel propus pentru anul trecut.
De asemenea, si-a propus sa contracteze circa 4,5-5 miliarde euro (echivalent) de pe pietele externe, in functie de conditii si oportunitati, cu peste 60% fata de nivelul atras in 2017.
Romania are nevoie in acest... mai mult
Duminica, 01 Aprilie 2018, ora 12:59
Ministerul Finantelor Publice (MFP) nu a reusit sa se imprumute de la banci vineri, suplimentar la licitatia de joi, cand a atras 500 milioane de lei de la banci, printr-o emisiune de obligatiuni de stat pe 33 de luni, la un randament mediu de 3,4% pe an.
Valoarea nominala a emisiunii suplimentare de vineri a fost de 75 milioane de lei, dar bancile nu au participat la licitatie.
Ministerul Finantelor Publice (MFP) a planificat imprumuturi de la bancile comerciale de 4,4 miliarde de lei in ianuarie 2018, din care 3,6 miliarde de lei prin licitatii de obligatiuni de stat si 800 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount. La acestea s-ar putea adauga 540 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitatiilor de obligatiuni.
Potrivit MFP, sumele vor fi destinate refinantarii datoriei publice si finantarii deficitului bugetului de stat.
In 2018, Ministerul Finantelor va imprumuta aproximativ 48 - 50 de miliarde de lei de pe piata interna, similar cu nivelul propus pentru 2017, in timp ce aproximativ 4,5 - 5 miliarde de euro urmeaza sa fie atrasi de pe pietele externe, in crestere comparativ cu 2017, potrivit Programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2018. mai mult
Vineri, 26 Ianuarie 2018, ora 14:45
Din cauza crizei datoriilor suverane din zona euro, bancile europene nu mai au posibilitatea de a atrage capital asa de usor ca inainte.
Economistii sustin ca, pentru subsidiarele romanesti ale bancilor din Vest, problema nu o reprezinta asigurarea capitalului propriu, ci a finantarii activitatii.
Strangerea de capital a devenit "practic imposibila" pentru bancile europene, a declarat presedintele director general al Societe Generale, Frederic Oudea. Criza datoriilor suverane din zona euro a facut mult banci de pe continent dependente de lichiditatile oferite de Banca Centrala Europeana. Simultan, institutiile financiare europene, la fel ca si bancile din intreaga lume, sunt obligate sa-si intareasca rezervele de capital in conformitate cu normele Basel III.
"Investitorii nu au incredere. Strangerea de capital a devenit practic imposibila", a declarat Frederic Oudea, alaturandu-se altor directori de banca care cer o mai mare flexibilitate si o relaxare a cerintelor de capital in acest moment dificil pentru sectorul bancar.
Sucursalele romanesti adopta politica bancii-mama
Economistul Mircea Cosea a declarat pentru Business24 ca bancile romanesti, in proportie covarsitoare cu capital strain, intampina aceleasi probleme ca cele din tarile de origine, deci, si pentru ele acumularea de capital in tezaurul bancii chiar reprezinta o problema reala.
Totusi, asta nu inseamna ca sucursalele est-europene ale bancilor din Europa de Vest nu pot implementa o... mai mult
Joi, 02 August 2012, ora 08:14
Presedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Aurel Saramet, a afirmat, la The Money Channel, ca numai 15-16% dintre intreprinderile mici si mijlocii sunt finantate de banci, iar daca ponderea firmelor cu acces la credite s-ar dubla, cresterea economica ar primi un imbold de 1-2%
Acesta a mai precizat ca institutiile statului ar trebui sa se uneasca pentru a gasi o formula unitara, nu solutii individuale
Aurel Saramet spune ca isi doreste de la noul guvern pe latura IMM-urilor o colaborare sporita intre institutiile statului.
"Eu, personal, fara sa fiu inteles gresit, astept doar un singur lucru: sa punem lucrurile si institutiile cap la cap pentru a gasi formula unitara, compromisul unitar, in sensul sprijinirii IMM-urilor, pentru ca solutii institutionale individuale s-au mai gasit, se mai gasesc, dar nu sunt suficiente", a spus Saramet.
O alta masura pentru sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocirii ar putea veni de la banca centrala, care ar trebui sa relaxeze politica de provizionare pentru creditele asigurate de Fondul de Garantare, afirma Saramet. Mai ales in conditiile in care doar 15-16% dintre IMM-uri sunt finantate in acest moment.
In acelasi timp, numai unul din cinci IMM-uri a apelat la serviciile Fondului de Garantare.
"Daca am presupune dublarea numarului de IMM-uri care ar beneficia de finantari, este de presupus ca impactul in PIB, care este preocuparea principala a guvernului, dupa cum intelegem, ar putea fi de... mai mult
Marti, 14 Februarie 2012, ora 19:58
Rolul bancilor nu este sa finanteze statul roman, a declarat directorul executiv Raiffeisen Romania, Steven van Groningen, care a precizat, insa, ca bancile nu isi vor retrage expunerea.
"Nu este rolul bancilor sa finanteze statul roman. Orice banca are un portofoliu de titluri de stat, dar asta trebuie facut in anumite limite. Suntem aici ca sa finantam economia reala. Putem sa contribuim. (...). O banca trebuie sa aiba un bilant echilibrat", a declarat Steven van Groningen, in cadrul unei emisiuni televizate.
In ceea ce priveste reducerea expunerii, directorul Raiffeisen Romania a precizat ca nu se pune problema si ca nu a primit instructiuni speciale in acest sens.
Intrebat daca exista posibilitatea ca o banca sa se retraga anul viitor de pe piata locala, Steven van Groningen a precizat ca "va incepe un proces de consolidare si ca vom avea mai putine banci".
"Nu vad ca un jucator mare sa plece. Avem prea multe banci cu aceeasi ambitie", a mai spus directorul Raiffeisen Romania.
Referitor la dobanzile mari aplicate creditelor in lei, Steven van Groningen a spus ca "dobanzile vor continua sa isi caute un palier de stabilitate" si ca incorporat in valoarea dobanzii se afla si costul riscului.
"Sistemul bancar nu se finanteaza la EURIBOR, pentru ca Romania nu e in zona euro. In plus, platim riscul de tara, destul de consistent si avem un cost de risc destul de mare in Romania. Nu euro defineste costul creditului. Ci de costul riscului de tara", a mai... mai mult
Duminica, 11 Decembrie 2011, ora 14:12
Banca Centrala Europeana (BCE) nu foloseste masurile de sprijin neconventionale pentru finantarea guvernelor, ci pentru a asigura functionarea politicii monetare, a declarat Juergen Stark, membru in Consiliul Executiv al institutiei financiare internationale, citat de Reuters, anunta Mediafax."Toate operatiunile noastre sunt si vor fi motivate de politica monetara", a declarat Stark pentru publicatia germana Boersen-Zeitung. El a adaugat ca programul prin care BCE cumpara obligatiuni ale statelor din zona euro este temporar.
"Eurosistemul (bancilor centrale - n.r.) intra pe piata cand apar disfunctionalitati. Am subliniat intotdeauna ca programul este limitat in timp si nu va deveni un instrument permanent", a afirmat Stark.
Oficialul BCE considera ca oricare stat din zona euro este responsabil pentru propriile finante si a indicat ca banca va majora dobanda de politica monetara atunci cand vor aparea riscuri pentru stabilitatea preturilor. mai mult
Marti, 21 Decembrie 2010, ora 16:19