Recordul atins de lansarea ofertei publice a companiei Alibaba si listarea la bursa din New York a reprezentat un soc pentru Wall Street. Cu toate acestea, companiile finantate pe capital de risc nu se ingramadesc sa urmeze exemplul dat de chinezi.
Iar numarul lor, cel putin in Statele Unite, nu este deloc redus, ba chiar se indreapta spre o alta performanta, 49 de firme fiind evaluate la sume ce depasesc in fiecare caz pragul de un miliard de dolari. O cifra sensibil mai mare decat cea inregistrata la sfarsitul lui 2013, cand doar 28 de firme depasisera acest prag. O diferenta majora si fata de perioada de boom a anilor 2000, cand doar 10 astfel de companii beneficiau exclusiv de finantari venture, observa Wall Street Journal.
Fara presiune
Dintre companiile care nu se grabesc inca sa deschida portile actionariatului public, AppDynamics din San Francisco a reusit sa treaca pragul de un miliard de dolari in cotatia de piata din iulie anul acesta, vanzand o parte din actiunile fondatorilor catre investitori privati pentru 70 de milioane de dolari.
Jyoti Bansal, fondator si director executiv al companiei, sustine ca nu simte nicio presiune din partea investitorilor care au pavat drumul spre succes al firmei sale in a-si retrage banii. "Nu exista o nevoie de lichiditati in acest moment. Cat timp veniturile sunt in crestere, toata lumea este multumita cu asteptarea momentului oportun", sustine Bansal.
In fapt, febrilitatea resimtita in randul fondurilor de... mai mult
Vineri, 10 Octombrie 2014, ora 08:32
Intr-un raport publicat recent de Fundatia Post-Privatizare s-a evidentiat tendinta descrescatoare a investitiilor straine directe si reticenta bancilor de a acorda credite institutiilor mici si mijlocii. Acestea au fost in ultimii ani principalele directii pe care le-au abordat antreprenorii romani in vederea obtinerii fondurilor necesare pentru demararea activitatii.
Institutiile mici si mijlocii joaca un rol fundamental in redresarea economiei, pe fondul crizei financiare, care continua sa disrupa sistemele economice in pofida semnelor de crestere inregistrate anul acesta. Functia acestora in crearea de noi locuri de munca si flexibilitatea cu care pot inova si cu care se pot adapta ofera atat o solutie pentru rata de somaj, in continuare ridicata, cat si pentru stimularea productiei si a serviciilor. Cu toate acestea, pe masura ce creste gradul de inovatie, creste si gradul de risc, si astfel, obtinerea finantarii devine din ce in ce mai dificila, mai ales in lipsa unor cunostinte teoretice solide.
Antreprenoriatul la noi este inca tanar, iar solutiile pentru finantarea propriilor afaceri nu sunt la fel de dezvoltate ca in tari cu traditie antreprenoriala, precum Statele Unite sau Marea Britanie. Totusi, romanii s-au bazat in ultimii ani pe doua directii pentru asigurarea fondurilor necesare demararii activitatii: finantarea straina directa sau initiativele guvernamentale pentru sprijinirea institutiilor mici si mijocii.
Investitiile straine directe au... mai mult
Joi, 04 Iulie 2013, ora 16:07
Companiile nu utilizeaza la maxim cea mai la indemana forma de lichiditate si cel mai ieftin tip de finantare: capitalul de lucru (working capital), conform celui mai recent raport Ernst & Young dedicat managementului capitalului de lucru All tied up Central & South East Europe.
Potrivit sursei citate, intreprinderile din Europa Centrala si de Sud-Est (CSE) au experimentat deteriorarea performantei capitalului de lucru in 2011 comparativ cu 2010, indicatorul cheie cash-to-cash (C2C) inregistrand o crestere de 12%.
Rezultatele din acest an arata ca cele 150 de companii analizate au, la nivel agregat, 20 de miliarde de euro in numerar blocate inutil in capitalul de lucru. Suma reprezinta 8% din veniturile din vanzari.
Performanta mai scazuta a capitalului de lucru in 2011 (cu exceptia sectorului de petrol si gaze) s-a datorat managementului neperformant al creantelor si stocurilor, care a fost partial neutralizat de intarzierea platilor catre furnizori. Deteriorarea performantei creantelor reflecta partial impactul inrautatirii conditiilor economice si de credit in unele tari din Europa Centrala si de Sud-Est in cursul anului 2011.
In prezent, managementul ar trebui sa puna in discutie modul de gestionare a capitalului de lucru in organizatiile in care lucreaza. De aceea, trebuie sa se plece de la intrebarea daca exista o cultura a cash-ului in aceste organizatii, daca se aplica instrumente si proceduri pentru a monitoriza performanta capitalului de lucru, daca... mai mult
Luni, 28 Ianuarie 2013, ora 12:20
Lupta pentru sursele de finantare este o problema pentru orice companie din lume, care vrea sa se dezvolte. La noi insa, lipseste capitalul de risc necesar pentru finantarea investitiilor.
O intreprindere mica convinge mult mai greu o banca sau un fond de investitii sa-i acorde finantare, decat o firma mare. O companie mare are un rulaj important, solicita credite mai mari, are un istoric si este tratata ca un client important al bancii, fiind curtata de ea, intrucat ofera garantii.
Romania are nevoie de capitalul de risc
Pentru finantarea IMM este necesar un capital de risc. La noi, finantarea este practic numai pe baza sistemului bancar, unde avem de-a face numai cu banci mari, cu dobanzi mari, care prefera clienti mari.
Capitalul de risc sunt fondurile de investitii, bancile rareori finanteaza proiecte de investitie, normele nu le permit sa acorde credite decat cu garantii. Fondurile cu capital de risc isi asuma riscuri mai importante, dar si beneficiile pot fi mai importante.
Toata industria IT din Statele Unite s-a ridicat pe baza capitalului de risc, care in Romania nu exista. Fondurile de investitii din Statele Unite sunt, fie specializate pe o anumita industrie, fie universale, care merg pe toata gama.
Societatile de microfinantare, o alternativa
Consilierul financiar Valentin Ionescu a declarat pentru Business24 ca, pentru micii intreprinzatori, cea mai la indemana metoda de a face rost de bani o reprezinta microfinantarea. El sustine ca... mai mult
Marti, 05 Iunie 2012, ora 09:35
Consiliul Investitorilor Straini pledeaza pentru un cadru de reglementare in vederea sprijinirii dezvoltarii IMM-urilor din Romania care sa aiba in vedere, printre altele, accesul IMM-urilor la capitalul de risc sau crearea unor retele de investitori privati.
In cadrul discutiilor dintre autoritati si investitori la masa rotunda organizata marti de Consiliul Investitorilor Straini s-au punctat masurile identificate in sprijinul sectorului de IMM-uri.
Aceste masuri se refera la accesul IMM-urilor la capitalul de risc prin constituirea fondurilor cu capital de risc, crearea unor retele de investitori privati (business angels), crearea unui sistem descentralizat de fonduri regionale de garantare in vederea sprijinirii si imbunatatirii accesului IMM-urilor la finantare, capitalizarea adecvata a Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) sau capitalizarea adecvata a Fondului Roman de Contragarantare (FRCG).
Consiliul Investitorilor Straini: Firmele mici din Romania trebuie sa-si perfectioneze competentele manageriale
Alte masuri vizeaza accesul IMM-urilor la schemele europene de cogarantare sau contragarantare, crearea de noi structuri de afaceri la nivel local/regional in vederea sprijinirii activitatilor de inovare ale IMM-urilor, precum si sprijinirii structurilor de afaceri existente pentru a functiona in mod eficient, infiintarea, dezvoltarea si functionarea retelei de structuri de sprijinire a afacerilor.... mai mult
Marti, 07 Februarie 2012, ora 16:35
Romania va contribui in acest an cu peste 1 miliard euro la bugetul Uniunii Europene (UE), insa cere numai 30 milioane euro din fondurile structurale pentru plata proiectelor derulate in 2009 prin programe operationale sectoriale, a declarat, pentru NewsIn, o sursa din cadrul Comisiei Europene,relateaza Newsin. "Cererile de plata intermediare pe care autoritatile romane le-au prevazut ca le vor plati beneficiarilor in acest an si pentru care vor cere rambursari Comisiei se ridica la doar 116 milioane euro, din care 86 milioane euro sunt prin fonduri Jeremie. Asadar, numai 30 milioane euro sunt sume de achitat pentru proiecte concrete", a precizat sursa citata. Programul Jeremie este un instrument al UE destinat sprijinirii IMM-urilor pentru accesul la fonduri cu capital de risc, iar Romania are alocate, in cadrul acestei initiative, 100 milioane euro. Potrivit datelor CE, suma de 116 milioane euro corespunde estimarilor oficiale de plata anuntate de Ministerul Finantelor pentru ansamblul programelor pentru care Romania poate primi fonduri structurale, respectiv mediu, tranporturi, dezvoltare regionala, cresterea competitivitatii economice, dezvoltarea resurselor umane si asistenta tehnica. Guvernul Romaniei si-a stabilit ca prioritate pentru acest an absorbtia cat mai multor fonduri comunitare. "E vorba de cele 30 miliarde euro care au inceput sa vina in Romania. Pentru asta trebuie proiecte care sa fie implementate. Acum sunt cateva proiecte in derulare, cum este... mai mult
Luni, 27 Iulie 2009, ora 15:18