faliment tara
Bundesbank: Tarile in dificultate ar trebui sa taxeze averea propriilor cetateni
Statele aflate aproape de faliment ar trebui sa foloseasca averea propriilor cetateni pentru a evita colapsul, aplicand o taxa exceptionala pe capital, inainte de a cere ajutorul altor tari, potrivit unui raport al bancii centrale din Germania, Bundesbank.
In ultimii ani, cinci state din zona euo au fost salvate de la colaps financiar prin programe de imprumuturi de la statele zonei euro si FMI.
"O taxa pe capital corespunde principiului responsabilitatii nationale, potrivit caruia contribuabilii sunt responsabili de obligatiile guvernelor lor inainte de a fi necesara solidaritatea altor state", se arata intr-un raport lunar al Bundesbank, citat de cotidianul New York Times.
Introducerea unei astfel de taxe pentru populatie si companii prezinta riscuri semnificative, iar implementarea nu ar fi usoara, a avertizat Bundesbank, adaugand ca ar trebui utilizata doar in situatii exceptionale, de exemplu pentru a evita falimentul statului.
FMI a discutat aceasta optiune intr-un raport in octombrie si a afirmat ca pentru a readuce indatorarea a 15 state din zona euro la nivelul din 2007 ar fi necesara o taxa de circa 10% pe activele nete ale gospodariilor.
Statele zonei euro si FMI au aprobat pentru Grecia doua pachete de imprumuturi incepand din 2010, in valoare totala de 240 de miliarde de euro. Statuil elen nu a primit inca toate fondurile din al doilea pachet de imprumuturi, de 130 de miliarde de euro.
Bundesbank a notat, insa, ca nu sustine implementarea... mai mult
Luni, 27 Ianuarie 2014, ora 16:25
Falimentul pentru natiuni, un concept readus in centrul atentiei
Disputele juridice recente ale Argentinei cu privire la intrarea acestei tari in incapacitate de plata in 2001 au readus in prim plan nevoia de a reglementa modul in care tarile pot recurge la faliment.
FMI propusese in acest sens un "mecanism de restructurare a datoriilor suverane" (MRDS) in 2002, dar initiativa nu s-a concretizat din cauza opozitiei Statelor Unite, scrie Financial Times.
Totusi, tot mai multi specialisti, atat din mediul de afaceri, cat si din cel al politicilor publice, doresc reinceperea discutiile oficiale pe aceasta tema, dupa ce o Curte Federala din New York a hotarat in noiembrie 2012 ca Argentina trebuie sa plateasca fara nici o alta intarziere datoria catre fondurile speculative, a carei valoare totala se ridica la 1,3 miliarde de dolari, potrivit The New York Times.
Mai mult, Curtea Federala a hotarat ca tara nu poate sa faca plati catre orice alt creditor pana cand aceasta datorie nu va fi platita, ceea ce a pus Argentina in pericolul de a intra din nou in incapacitate de plata.
Criza datoriilor suverane din zona euro creste temerile la nivel international
Criza datoriilor suverane din zona euro a aratat de asemenea ca mecanismele in vigoare nu functioneaza eficient.
"O serie de probleme din zona euro ar putea fi prevenite daca am avea un mecanism bine pus la punct", a declarat Anne Krueger, fost economist-sef al Bancii Mondiale, prim director-adjunct in cadrul FMI si initiatoarea MRDS.
In cazul Argentinei a fost... mai mult
Marti, 08 Ianuarie 2013, ora 17:15
Care este suma platite de banci pentru salvarea Greciei?
Ministrii Finantelor din zona euro analizeaza marimea contributiei creditorilor privati la cel de-al doilea program de sprijin international pentru Grecia, decizie care ar putea intarzia implementarea acordului, si au decis ca statul elen va primi urmatoarea transa de la UE si FMI in noiembrie. relateaza Mdiafax.Ministrii Finantelor din zona euro au convenit, intr-o reuniune la Luxembourg, ca Grecia poate astepta pana la mijlocul lunii noiembrie cea de-a sasea transa, de 8 miliarde euro, din imprumutul extern convenit in luna mai a anului trecut cu Uniunea Europeana si Fondul Monetar International.
Presedintele Eurogroup, Jean-Cladue Juncker, a declarat ca ministrii reevalueaza marimea contributiei sectorului privat la cel de-al doilea acord de salvare a Greciei, convenit in iulie 2011.
Creditorii privati ai Greciei au acceptat atunci sa inregistreze o pierdere de 21% pe detinerile de obligatiuni de stat grecesti care au maturitatea pana in 2020.
Intre timp, perspectivele economice ale tarii s-au inrautatit, iar deficitul bugetar va depasi cel mai probabil limitele convenite in acord, Atena necesitand finantare suplimentara. Numerosi oficiali europeni si economisti au sugerat ca sectorul privat ar trebui sa-si asume o contributie mai mare la salvarea Greciei, apropiata de 50% din datorii.
"In privinta implicarii sectorului privat, trebuie sa luam in calcul ca au avut loc schimbari intre timp, dupa deciziile luate pe 21 iulie, deci analizam intr-adevar revizuirea tehnica... mai mult
Marti, 04 Octombrie 2011, ora 11:26
Germania a aprobat suplimentarea fondului de salvare. Ce urmeaza?
Parlamentul german a aprobat suplimentarea Facilitatii Europeane pentru Stabilitate Financiara (EFSF), ceea ce ii va permite fondului sa participe pe piata primara de capital si sa recapitalizeze bancile europene.Votul acordat de Bundestag reprezinta o noua piatra de hotar in lupta impotriva crizei si pare sa fi fost acordat fara incidente. Analistii erau ingrijorati in privinta potentialilor rebeli din coalitia condusa de cancelarul Angela Merkel, insa se pare ca acestia au cazut de acord cu majoritatea parlamentara.
Astfel, au existat 523 de voturi pentru aprobarea reformei, 85 impotriva si trei abtineri, relateaza CNBC.
Actiunile europene au crescut, iar obligatiunile au scazut, pe fondul reactiei pozitive a pietei la acest rezultat. In plus, euro a castigat teren in fata dolarului.
Vineri, 30 septembrie, reforma urmeaza sa fie votata de Austria, analistii asteptandu-se la un vot pozitiv.
Slovacia este, poate, ultima bariera reala ramasa, Radicova spunand ca vrea un vot inainte de summitul UE din octombrie. Pe de alta parte, purtatorul de cuvant al parlamentului, Richard Sulik, a declarat ca dezbaterea este stabilita pentru 25 octombrie.
Germania va garanta cu 211 miliarde de euro
In urma votului Germaniei, EFSF a capatat mai multa putere sa cumpare obligatiuni de pe pietele secundare, sa faciliteze recapitalizarea bancilor si sa ofere linii de credit, relateaza Bloomberg.
Germania si-a marit garantiile pana la 211 miliarde de euro, de la 123 miliarde de euro, cat erau... mai mult
Joi, 29 Septembrie 2011, ora 16:37
Germania dezbate planul de salvare al Europei. Va trece EFSF de parlament?
Cel mai probabil, parlamentul german va vota, astazi, in favoare cresterii marimii Facilitatii Europeane pentru Stabilitate Financiara (EFSF), dupa cum cred analistii. Insa in ciuda dezbaterilor avansate pe tema mecanismului de management al crizei, deciziile politice se iau la fel de incet ca si pana acum.Votul ce se va da astazi in Bundestag, vazut ca o alta piatra de hotar - si un alt moment dramatic in acest circ al crizei europene - pare probabil sa fie unul pozitiv, relateaza CNBC.
EFSF este un fond temporar de salvare de la faliment, creat pentru a sprijini piata de capital greceasca si pentru a limita contagiunea crizei in restul zonei euro.
Ingrijorarile initiale legate de faptul ca parlamentele din zona euro vor deraia reformele, permitand EFSF sa participe pe piata primara de capital, pe care se vor vinde datoriile suverane, si sa recapitalizeze banci, par nefondate.
Slovacia, ultima reduta
Finlanda, ai carei politicieni s-au impotrivit cel mai abitir asistentei financiare si reformei institutionale europene, au votat, miercuri, pentru reformarea EFSF.
Slovenia, al carei guvern s-a prabusit pe 20 septembrie, a aprobat reforma fara incidente, pe 27 septembrie.
Austria, care va vota vineri, 30 septembrie, ar trebui, de asemenea, sa aprobe reforma, dupa cum cred analistii, guvernul si opozitia fiind ambele de acord cu sustinerea EFSF.
Slovacia este, poate, ultima bariera reala ramasa, Radicova spunand ca vrea un vot inainte de summitul UE din octombrie. Pe de alta... mai mult
Joi, 29 Septembrie 2011, ora 12:21
10 motive pentru care fondul de salvare euro va esua
Piata de capital si-a revenit in ultimele zile pe fondul cresterii sperantelor ca liderii economici si politici ai UE vor ajunge la o intelegere in legatura cu finantarea Facilitatii Europeane pentru Stabilitate Financiara (EFSF). Insa exista 10 motive care ar putea duce la esecul acestui colac de salvare.EFSF nu este altceva decat fondul zonei euro destinat salvarii statelor membre cu probleme, dupa cum arata CNBC. Teoretic, Fondul ar trebui sa rezolve criza datoriilor enorme ale Uniunii Europene.
Mike Riddell, manager de investitii la M&G Investments, crede ca exista 10 motive pentru care optimismul pietelor este exagerat.
1. Riscul ca unul dintre garantii EFSF cu rating maxim "AAA" sa fie retrogradat, dupa cum a avertizat agentia Standard&Poor's in cursul weekend-ului trecut.
2. Riddell crede, de asemenea, ca marimea si forma EFSF nu sunt suficiente pentru salvarea Spaniei sau Italiei de la faliment.
3. Oricum, chiar si daca fondul ar avea capacitatea salvarii Spaniei si Italiei, sansele de retrogradare ar creste.
4. Exista si riscuri legale. "Cei care investesc in obligatiunile EFSF nu au cunostinte despre modul in care vor fi folositi banii lor. Plus ca mai exista riscul ca una dintre parti sa-si retraga garantiile. Spre exemplu, daca Slovacia iese din joc, Germania sfarseste prin a garanta cu o suma mai mare", mai spune Riddell.
5. Faptul ca Spania si Italia ar fi garantii initiali in aceasta schema si ca ar putea ajunge in pozitia in care sa aiba... mai mult
Miercuri, 28 Septembrie 2011, ora 17:38
SUA au probleme mai grave decat Europa - Jim Rogers
Pietele globale au fost biciuite in ultimele saptamani de propagarea problemelor cauzate de datoriile europene. Insa renumitul investitor Jim Rogers spune ca economia americana se afla intr-o situatie mai grava decat "batranul continent"."Europa are cateva state falimentare, la fel ca si SUA. Falimentarei Grecia ii corespunde Illinois, care este mult mai mare. De asemenea, printre bubele Statelor Unite se numara New York si California, state enorme care au probleme economice la fel de mari. Din punct de vedere al masurilor de austeritate, planurile legate de taierea pensiilor sunt foarte dureroase", a declarat Rogers pentru CNBC.
In opinia acestuia, SUA au probleme structurale si niveluri ale datoriilor mai adanci decat cele europene.
"UE are cateva probleme grave, insa entitatea ca un tot unitar nu este nici pe departe la fel de inglodata in datorii precum SUA. Europa nu are un deficit comercial urias, asa cum au Statele", mai spune Rogers.
Investitorii au fost ingrijorati in legatura cu lipsa unui raspuns unificat al Europei. Liderii statelor din zona euro au fost acuzati ca nu actioneaza pentru a rezolva problema crizei nici macar dupa ce pietele de capital s-au scufundat.
Insa Rogers crede ca America, in ciuda faptului ca are o politica fiscala unica, este intr-o situatie mai grava din punct de vedere al datoriilor.
Rogers a reiterat avertismentele sale legate de faptul ca Grecia ar trebui sa fie lasata sa intre in faliment si a laudat rezistenta contribuabililor... mai mult
Miercuri, 28 Septembrie 2011, ora 15:07
Grecia a adoptat noi masuri de austeritate pentru a evita falimentul
Guvernul elen a adoptat miercuri masuri de austeritate suplimentare pentru 2011 si 2012, la presiunea creditorilor din UE si FMI, pentru a evita intrarea in default, conform Mediafax.Executivul de la Atena va aplica noi reduceri ale pensiilor care depasesc 1.200 de euro, va introduce somajul tehnic pentru 30.000 de salariati din sectorul public, pana la sfarsitul acestui an, si va cobori pragul minim de impozitare de la 8.000 de euro pe an la 5.000 de euro pe an.
De asemenea, programul de privatizare va fi accelerat.
Purtatorul de cuvant al guvernului, Ilias Mossialos, a declarat ca masurile adoptate vor permite Greciei sa respecte termenii acordului de sustinere financiara pana in 2014, potrivit Reuters.
"Discutiile cu troica CE/BCE/FMI vor fi finalizate dupa sosirea inspectorilor, la inceputul saptamanii viitoare", a spus Mossialos, adaugand ca Grecia intentioneaza sa ramana in zona euro. mai mult
Miercuri, 21 Septembrie 2011, ora 21:15
Ministru francez: Falimentul Greciei nu este o ipoteza de lucru
Default-ul Greciei nu este o ipoteza de lucru in zona euro, chiar daca unele tari evoca o astfel de posibilitate, dupa cum a declarat ministrul francez de Finante, Francois Baroin, relateaza Mediafax."Nu este o ipoteza de lucru, default-ul nu face parte din strategia noastra", a insistat Baroin, participant la o reuniune cu omologi africani organizata la Paris.
El a aratat ca strategia este activarea acordului liderilor zonei euro din 21 iulie, privind un al doilea program de finantare pentru Grecia si extinderea rolului Facilitatii Europene pentru Stabilitate Financiara.
"Aceasta este pozitia Frantei si, inainte de a reflecta, ca unele tari, la o alta strategie, trebuie sa punem in practica acest acord", a explicat ministrul.
Grecia stie ce trebuie sa faca, guvernul elen stie care ii sunt obligatiile, sarcinile, responsabilitatile fata de creditori, a spus Baroin.
"Guvernul grec trebuie sa lucreze cu reprezentantii troicii, care reuneste Comisia Europeana (CE), Banca Centrala Europeana (BCE) si Fondul Monetar International (FMI) si asteptam raportul acesteia", a adaugat ministrul.
Intrebat ce se va intampla daca raportul troicii va fi defavorabil, iar creditorii vor bloca urmatoarea transa de imprumut, vitala pentru Grecia in octombrie, Baroin nu a vrut sa anticipeze pe marginea acestei ipoteze. mai mult
Luni, 19 Septembrie 2011, ora 19:32
Top stiri din Economie
Top stiri
Termeni si conditii|Confidentialitate|Cookie