Liderii europeni si-au asumat sambata, cu ocazia implinirii a 60 de ani de la semnarea Tratatului care a pus bazele blocului comunitar, un angajament clar fata de mentinerea unitatii. Semnata de 27 de sefi de stat si de guvern, in absenta Marii Britanii, "Declaratia de la Roma" transmite un mesaj optimist cu privire la viitorul Uniunii Europene.
Insa succesul proiectului european nu este garantat, in conditiile in care Europa trebuie sa faca fata unui numar de provocari mai mare ca oricand, arata Bloomberg intr-un editorial.
Saptamana viitoare, premierul Theresa May va declansa iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana. Chiar si fara sa luam in considerare Brexitul, Europa nu s-a confruntat niciodata cu atat de multe probleme in acelasi timp: o redresare economica lenta si dezchilibrata; accentuarea populismului in tari precum Franta; o Rusie revansarda si o America izolationista, care expune vulnerabilitatile apararii europene; sute de mii de imigranti din Orientul Mijlociu si din Africa, care testeaza limitele politice ale liberei circulatii a persoanelor, unul dintre principiile consacrate prin tratatul din 1957.
Pana acum, raspunsul Uniunii Europene nu a fost unul satisfacator, iar lucrurile nu se vor schimba peste noapte. In urmatoarele 12 luni vor avea loc alegeri in Franta, in Germania, poate si in Italia. Iar electoratul nu s-a aratat prea entuziasmat de reformele pe care UE ar trebui sa le contemple in acest moment. Insa dupa alegeri, masurile de... mai mult
Duminica, 26 Martie 2017, ora 07:37
De la sfarsitul anilor '80, Uniunea Europeana s-a vazut pe sine insasi, pentru cea mai mare parte a timpului, drept speranta lumii, perceptie care a avut un sambure de adevar.
Uniunea Sovietica si blocul sovietic al fostelor state comuniste din Europa Centrala se destramau, ducand la aparitia in aceste tari a unor lideri populari precum Lech Walesa in Polonia si Vaclav Havel in Cehia, promotori ai "revenirii la Europa", scrie John Lloyd de la Universitatea Oxford intr-un articol pentru Reuters.
In 1999, UE a introdus moneda unica euro, care inlocuia monedele nationale in 12 state membre incepand cu 2002. Era atat o miscare financiara, cat si una politica, menita sa promoveze continuarea integrarii europene. A fost implementata eficient, fara prea multa rezistenta din partea populatiei.
De-a lungul anilor 2000, foste tari comuniste au aderat la UE una dupa alta, acceptand vastul acquis comunitar, legile, reglementarile, deciziile judecatoresti pe care toti membrii se angajau sa le respecte. In acest timp, alegerile nationale au fost castigate de partidele care au promovat respectarea idealurilor si a practicilor democratiei, incurajarea societatii civile, a libertatilor de exprimare si a presei.
Situatia este diferita acum, sustine autorul. Cu diferentele de rigoare intre statele central-europene, exista cateva tendinte comune in aceasta zona: accentuarea nationalismului, refuzul de a primi mai multi refugiati, inflorirea coruptiei pe scena politica si pe cea a... mai mult
Duminica, 12 Martie 2017, ora 14:14
Munca la negru continua sa fie un fenomen larg raspandit in Europa desi amploarea si perceptia problemei variaza de la o tara la alta, potrivit unui sondaj Eurobarometru efectuat in 28 de state membre si publicat luni de Comisia Europeana.
Sectoarele in care europenii lucreaza la negru cel mai mult sunt reparatiile si renovarile locuintelor (19 %), gradinarit (14 %), curatenie (13 %) si ingrijirea copiilor mici (12 %).
Reparatiile si renovarile locuintelor (29 %), reparatiile auto (22 %), curatenia locuintelor (15 %) si produsele alimentare (12 %) sunt cele mai solicitate bunuri sau servicii care implica munca la negru.
Letonia, Tarile de Jos si Estonia au cel mai mare procent de respondenti care lucreaza la negru (11 %). Cu toate acestea, exista diferente nationale importante cu privire la atitudinile si perceptiile cu privire la ceea ce inseamna munca la negru, precum si la natura si volumul serviciilor implicate.
Tarile in care respondentii spun ca ar avea cunostinta cel mai probabil despre persoane care ar munci la negru sunt Danemarca (59%), Olanda (55%), Grecia (54%), Slovenia (48%) si Letonia (46%), in timp ce printre tarile in care cei chestionati sustin ca este putin probabil sa cunoasca astfel de persoane se numara Malta, Romania (cu cate 20%) si Marea Britanie (15%).
Unul din zece europeni a cumparat bunuri care implica munca la negru
Potrivit sondajului Eurobarometru, aproximativ unul din zece europeni (11 %) admite ca, in anul precedent, a... mai mult
Luni, 24 Martie 2014, ora 17:00
Zona euro trebuie sa infiinteze o autoritate bugetara centrala care sa ajute la depasirea socurilor unor viitoare crize economice in care este afectata doar o parte a uniunii monetare, se arata intr-un raport al Fondului Monetar International (FMI).
Ideea unei autoritati bugetare centrale se va confrunta, insa, cu rezistenta Germaniei si a altor state care nu vor sa ajunga in situatia de a acoperi deficitele tarilor mai slabe de la periferia zonei euro, scrie cotidianul american Wall Street Journal.
Mai multe propuneri similare inaintate anul trecut de oficiali ai Uniunii Europene nu au inregistrat progrese, din cauza opozitiei tarilor cu situatie financiara solida din zona euro.
O autoritate bugetara centrala nu va insemna insa neaparat ca tarile care nu au probleme financiare vor achita "nota de plata" a unei viitoare crize.
"Distribuirea riscului fiscal inseamna ca, in orice moment, tarile care trec prin conditii ciclice mai bune le sustin pe cele in situatie diametral opusa si nu inseamna ca aceleasi tari se vor afla intotdeauna in situatia de a da sau de a fi beneficiari", se arata in raport.
FMI indeamna de mai mult timp tarile din zona euro sa-si puna la comun resursele bugetare, afirmand ca o astfel de decizie ar ajuta la limitarea efectelor socurilor economice pentru tari care nu au capacitatea de a-si deprecia moneda.
Bugetele comune ar putea lua mai multe forme, potrivit FMI. Ar putea exista un fond pentru "zile negre", care sa distribuie bani... mai mult
Joi, 26 Septembrie 2013, ora 08:43
Bancile din Europa Centrala, mai ales cele din partea de nord a acestei zone, par sa fie pregatite pentru o eventuala confruntare cu socurile externe, in contextul in care vestul Europei s-ar putea lovi de o noua recesiune.
Situatia pare mai ingrijoratoare in Ungaria, Romania si Bulgaria. "Polonia si Cehia si-au crescut rezistenta la socurile externe in timp ce in Ungaria si Europa de Sud-Est vulnerabilitatile au crescut", a declarat analistul Raiffeisen Bank International, Gunter Deuber.
In Cehia si Slovacia exista mai putine credite decat depozite, ceea ce inseamna ca bancile din aceste tari nu vor avea dificultati in a indeplini normele de capital. La fel in Polonia, creditele ipotecare in valuta aproape au disparut, deoarece bancile poloneze au fost mai stricte in procedurile de creditare decat in alte tari din regiune.
Guvernul de la Budapesta a socat inca de anul trecut bancile occidentale cand a anuntat o schema de rambursare a creditelor ipotecare in valuta la un curs de schimb mai mic decat cursul pietei. Recent, autoritatile ungare au anuntat ca vor interveni pentru a prelua datoriile autoritatilor locale in valoare de 2,8 miliarde de dolari.
Romania s-a confruntat cu trei ani de austeritate, concretizati prin reducerea salariilor si majorarea taxelor, ceea ce a condus la cresterea creditelor neperformante si la reducerea creditarii.
Dincolo de Uniunea Europeana, multe banci straine se retrag din Ucraina, lasand loc liber pentru rivalii din Rusia,... mai mult
Vineri, 09 Noiembrie 2012, ora 14:49
Efectele negative pe care criza datoriilor din zona euro le are asupra Europei Centrale si de Est nu au fost analizate cu atentie de catre factorii de decizie, a declarat, luni, noul presedinte al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Suma Chakrabarti.
In luna iulie a acestui an, BERD si-a revizuit in scadere estimarile de crestere pentru tarile din Europa Centrala si de Est, citand legaturile comerciale si financiare stranse cu zona euro, transmite Reuters.
In luna iulie, BERD a scazut prognoza de crestere economica pentru Romania la 0,8%, de la 1,2%. Pentru anul 2013, BERD a coborat estimarea de crestere economica a Romaniei de la 2,6% la 1,85%.
Presedintele BERD a declarat ca este nevoie de un "plan de actiune" pentru a ajuta tarile din Europa Centrala si de Est, iar Banca Centrala Europeana trebuie sa fie implicata in aceste discutii, deoarece ar putea ajuta tarile din regiune.
O parte din tarile din regiune au negociat programe de asistenta financiara cu Fondul Monetar International si Uniunea Europeana, in timp ce BERD promoveaza o initiativa denumita Vienna 2.0, in incercarea de a impiedica o retragere dezordonata a bancilor internationale din regiune. Suma Chakrabarti sustine insa ca initiativa Vienna 2.0 trebuie sa aiba un impact practic mai pronuntat.
"Vienna 2.0 este deocamdata mai degraba un subiect de discutie decat ceva vizibil pe teren. Vrem sa vedem un plan de actiune mai coordonat pe teren", a spus Chakrabarti. mai mult
Marti, 11 Septembrie 2012, ora 17:43
Pretul piperat al petrolului a afectat inflatia din zona euro, care s-a mentinut in martie la acelasi nivel din februarie, de 2,7%, indicand probabilitatea din ce in ce mai mare ca economia zonei sa se adanceasca in recesiune.
Preturile la consumator in cele 17 natiuni ale zonei euro au crescut cu 2,7 procente in luna martie, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, arata datele oferite de Eurostat, aceeasi valoare ca si in urma cu o luna, dar peste estimarile initiale de 2,6%.
Pretul petrolului Brent se apropie de 120 de dolari pe baril, influentand negativ evolutia economica din zona, pe masura ce rata somajului creste si din ce in ce mai multe masuri de austeritate sunt implementate de guverne. In plus, increderea si puterea de cumparare a consumatorilor a scazut considerabil in ultima perioada.
Ingrijorarile cu privire la relatia precara dintre Uniunea Europeana, Statele Unite si Iran au dus la cresterea pretului la titei cu 13% doar de la inceputul anului si pana acum. Statul iranian, al doilea cel mai mare producator de petrol din lume, urmeaza sa fie sanctionat de cele doua puteri din cauza programului nuclear derulat de guvern.
Cresterea necontrolata a pretului petrolului ar putea reprezenta cea mai mare amenintare la adresa redresarii economice. Pretul la energie a reprezentat aproximativ 0,6 puncte procentuale din totalul inflatiei din martie, ceea ce inseamna ca fara costul crescut al petrolului si produselor derivate, preturile la... mai mult
Miercuri, 18 Aprilie 2012, ora 09:43
Omul de afaceri George Soros a surprins audienta unei conferinte pe teme economoice din Berlin, printr-o scurta analiza a crizei zonei euro, care s-a dovedit a fi de o luciditate si simplitate geniale.
Asadar, George Soros a trecut in revista cauzele care au condus la criza actuala si masurile care nu fac decat sa amplifice problemele economice ale Europei. El a criticat mai ales pozitia deflationista a Bancii Centrale a Germaniei, care afecteaza cererea interna, esentiala pentru tarile aflate la periferia Uniunii, scrie BusinessInsider.
Iata cele mai relevante fragmente din discursul lui Soros:
Tratatul de la Maastricht este eronat in fundamentul sau, demonstrand failibilitatea autoritatilor, in conditiile in care slabiciunile acestui pact au fost bine cunoscute de catre cei care l-au gandit: stabileste o uniune monetara, fara o uniune politica. Ei au crezut ca atunci cand va fi nevoie, oamenii politici vor face pasii necesari si catre uniunea politica.
Insa euro mai are si alte defecte, de care "arhitectii" sai nu au fost constienti si care nu sunt intelese foarte bine nici in ziua de astazi.
In primul rand, nu exista mecanisme de sustinere sau de exit, iar tarile membre nu pot recurge la a printa bani pe banda rulanta. Astfel, tarile mai putin dezvoltate se afla in situatia unor state din lumea a treia care s-au indatorat intr-o valuta prea puternica.
In plus, Tratatul de la Maastricht presupune ca doar sectorul public este capabil sa produca... mai mult
Luni, 16 Aprilie 2012, ora 15:38
Desi nu se vede din afara, Uniunea Europeana are perioade in care trece dintr-o criza in alta, insa, intotdeauna liderii europeni se unesc si fac compromisuri, in numele solidaritatii uniunii. Acest lucru s-a intamplat si in cazul Greciei. Dupa saptamani de schimburi mai mult sau mai putin rautacioase despre cum si de ce ar trebui ajutata Atena, liderii UE s-au intalnit in Bruxelles pentru a defini planul de sprijin financiar, cu participarea Fondului Monetar International. Insa au facut chiar mai mult de atat, punand bazele unei guvernari economice mai atente. Esecul zonei euro de a impune reguli fiscale a contribuit la declinul monedei unice, insa, acum, liderii europeni au promis o supraveghere mai intruziva, aceasta fiind o conditie pentru oferirea de sprijin financiar. "Ca intotdeauna, crizele ne-au ajutat sa ne concentram mai bine si sa acceleram dezvoltarea politicilor", a declarat Mario Monti, fost comisar european, citat de Financial Times. Monti, care a fost rugat de Comisia Europeana sa recomande modalitati de relansare a pietei unice europene, a adaugat ca problemele din Grecia reprezinta o oportunitate pentru zona euro sa-si refaca modul in care opereaza. Desi Banca Centrala Europeana a oferit o singura moneda pentru zona euro, exista diferente enorme intre cele 16 tari din aceasta regiune. O utilizare mai eficienta a resurselor in cele 27 de tari care fac parte din Uniunea Europeana ar imbunatati semnificativ productivitatea si ar reduce rata somajului.... mai mult
Luni, 29 Martie 2010, ora 16:22