Italianul David-Maria Sassoli a reusit, din a doua tura de vot, sa obtina presedintia Parlamentului European, pentru Grupul Socialistilor, cu 345 de voturi, in conditiile in care avea nevoie de majoritatea calificata, si anume 334 de voturi, potrivit tabelei cu rezultate afisate in plen.
Patru candidaturi au fost depuse, marti seara, pentru conducerea Parlamentului European, dar pe lista nu s-a regasit niciunul dintre cei doi pe care i-ar fi dorit Consiliul European, in pachetul de distribuire a inaltelor functii europene, stabilit dupa un maraton de negocieri, la Bruxelles.
Cei patru canditati din prima runda au fost: Ska Kealler (Partidul Verzilor / Germania), Sira Rego (Stanga Europeana Unita/Stanga Verde Nordica / Spania), David-Maria Sassoli (Alianta Progresista a Democratilor si Socialistilor/ Italia) si Jan Zahradil (Grupul Conservatorilor si Reforminstilor Europeni / Cehia) . In a doua runda, cea decisiva, s-au prezentat aceiasi candidati.
Ziare.com v-a transmis, in format LIVE TEXT, votul din plenul de la Strasbourg, precum si cele mai relevante declaratii:
14:15 - Italianul David-Maria Sassoli a reusit, din a doua tura de vot, sa obtina presedintia Parlamentului European, pentru Grupul Socialistilor, cu 345 de voturi, in conditiile in care avea nevoie de majoritatea calificata, si anume 334 de voturi, potrivit tabelei cu rezultate afisate in plen.
12:44: A inceput cea de-a doua runda de vot, sunt aceiasi candidati.
Intre timp, Alianta PLUS USR a... mai mult
Miercuri, 03 Iulie 2019, ora 14:15
Functiile de presedinte de grup si vicepresedinte sunt cele mai importante posturi politice in Parlamentul European, afirma Marian Jean Marinescu (PNL), iar faptul ca mai multi romani au fost alesi in astfel de functii va conta cu adevarat pentru Romania, chiar daca munca depusa de ei nu e la vedere intotdeauna.
Dacian Ciolos (PLUS) a fost ales, miercuri, presedintele grupului Renew Europe, fiind primul roman care conduce un grup politic din Parlamentul European, in timp ce Siegfried Muresan (PNL) si Rovana Plumb (PSD) au fost alesi vicepresedinti ai grupurilor lor - PPE si respectiv PES.
Intrebat daca astfel de pozitii sunt doar onorifice sau au si o reala consistenta politica, Marian Jean Marinescu, eurodeputat din 2007 si fost vicepresedinte al PPE, a subliniat: "Functiile de presedinte de grup si vicepresedinte sunt cele mai importante functii politice in Parlamentul European".
"Eu cred ca ordinea decidentilor politici (ca importanta in ceea ce priveste deciziile europene luate de Parlamentul European) ar fi: presedinte de grup, vicepresedinte de grup si coordonator in comisie.
Eu am fost vicepresedinte si aveam un grup de lucru cu 5 comisii, unde se decidea pozitia la vot a PPE. Erau 4 astfel de grupuri de lucru. Eu eram responsabil cu activitatea legislativa, alti vicepresedinti se ocupau cu politica de vecinatate, cu relatia cu SUA sau cu alte domenii.
In cazul presedintelui de grup, apare in plus si munca din PE: pozitiile Parlamentului, agenda, ce... mai mult
Vineri, 21 Iunie 2019, ora 09:12
Presedintele PLUS, Dacian Ciolos, a avut mai multe discutii in ultimele luni cu conducerile partidelor En Marche, din Franta, si Ciudadanos, din Spania, pentru constituirea unui nou grup politic, de centru-dreapta, in viitorul Parlament European.
"Am vazut in aceste zile, in media, discutii legate de organizarea, in viitorul Parlament European, a grupurilor politice si vreau sa confirm faptul ca am avut negocieri deja, de doua luni de zile, cu partide politice la nivel european, din state membre ale UE, interesate de constituirea unui grup politic nou in PE.
Ca presedinte al PLUS si cap de lista pentru alianta, am avut discutii cu presedintele En Marche si cu capul de lista pentru alegerile europarlamentare En Marche", a spus Ciolos, luni, intr-o conferinta de presa, la Alba Iulia.
Acesta a adaugat ca, in urma cu cateva saptamani, a avut o discutie in acest sens in Spania, la Madrid, si cu conducerea partidului Ciudadanos.
"Sunt cele doua mari partide (La Republique en Marche si Ciudadanos - n.red.) care au si ele aceasta intentie de a contribui la coagularea unui grup politic nou, de centru-dreapta, in Parlamentul European. Discutiile sunt avansate in aceasta directie. Pentru noi e clar ca acesta este obiectivul politic pe care-l avem in Parlamentul European", a spus Dacian Ciolos.
Liderul PLUS a adaugat ca s-a "bucurat" sa vada ca si USR a luat duminica o decizie in acest sens, respectiv de a fi parte a acestui grup politic nou care se va constitui. "Deci... mai mult
Luni, 06 Mai 2019, ora 15:45
Parlamentul European solicita Consiliului Uniunii Europene admiterea Romaniei si a Bulgariei in spatiul Schengen, potrivit unei rezolutii adoptate, marti, dar care nu are caracter legislativ.
Rezolutia a fost adoptata cu 514 voturi pentru, 107 impotriva si 33 de abtineri.
Parlamentul European a discutat, in plenara de la Strasbourg, un raport in favoarea admiterii Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen. Documentul a fost adoptat in prealabil, in luna noiembrie, de Comisia pentru Libertati Civile din PE.
Comisia Libertatilor Civile (LIBE) a reiterat in 5 noiembrie recomandarea adresata ministrilor statelor membre Uniunii Europene (UE) de a aproba rapid aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen, ca membre cu drepturi depline.
O abordare in doua etape - suspendarea controalelor la frontierele interne maritime si aeriene, urmata de eliminarea controalelor la frontierele interne terestre - implica un anumit numar de riscuri si ar putea sa aiba un efect negativ asupra viitorului extinderii spatiului Schengen, subliniau membrii comisiei.
Astfel, eurodeputatii cereau ca decizia sa fie luata sub forma unui "act juridic unic".
Ei ii indemnau, de asemenea, pe ministrii UE sa ia o decizie cu privire la aderarea Croatiei la spatiul Schengen, imediat ce aceasta tara va indeplini criteriile de aderare.
Membrii comisiei subliniau ca spatiul Schengen este un dispozitiv unic in felul sau si una dintre cele mai mari reusite ale UE, iar manarea aderarii... mai mult
Marti, 11 Decembrie 2018, ora 14:08
Parlamentul European este profund ingrijorat de modificarile aduse legislatiei judiciare si penale din Romania, in special cu privire la potentialul de a submina independenta sistemului judiciar, potrivit unui draft al rezolutiei care va fi votat in PE.
Documentul obtinut de Mediafax este doar o varianta de lucru care ar putea fi votata in sedinta de plen a Parlamentului European, din data de 14 noiembrie.
De asemenea, potrivit unui comunicat de presa transmis de europarlamentarul PSD Gabriela Zoana, rezolutia cu privire la statul de drept in Romania va fi discutata, miercuri, in Comisia pentru libertati civile, justitie si afaceri interne din Parlamentul Europoean (LIBE).
Draftul rezolutiei aminteste de principiile Uniunii Europene care spun ca UE "se intemeiaza pe valorile respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept si respectarii drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor, si intrucat aceste valori sunt comune pentru Statele membre intr-o societate in care prevaleaza pluralismul, nediscriminarea, toleranta, justitia, solidaritatea si egalitatea intre femei si barbati".
Totodata, draftul aminteste si de avizele Comisiei de la Venetia si de independenta sistemului judiciar, care este "consacrata la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale si la articolul 6 din CEDO si reprezinta o cerinta esentiala a principiului democratic al separarii puterilor".
SRI si referendumul... mai mult
Marti, 06 Noiembrie 2018, ora 22:47
Parlamentul European va vota, in sedinta de plen din 14 noiembrie, rezolutia privind statul de drept in Romania.
Potrivit agendei publicate pe site-ul Parlamentului European, in sedinta plenului PE care va avea loc la Strasbourg pe 14 noiembrie, intre orele 12:30 si 14:30, figureaza si o motiune pentru adoptarea unei rezolutii privind statul de drept in Romania.
Referitor la acest subiect presedintele Klaus Iohannis a declarat, marti, ca adoptarea unei astfel de rezolutii cu privire la Romania de catre PE este neobisnuita, mai ales ca vine cu o luna inainte de preluarea presedintiei Consiliului UE de catre tara noastra.
"PE are dreptul sa dezbata teme si e dreptul lor sa voteze rezolutii. Am subliniat ca prezenta mea in PE nu avea legatura cu dezbatere aceea despre statul de drept in Romania.
Am facut declaratii in Romania despre subiect. Romania este o democratie functionala si respecta statul de drept, dar este o democratie vie si avem abordari despre care unii nu au opinie buna.
Nu vreau sa intru mai adanc in dezbaterile interne din Romania aici in PE. E extrem de neobisnuit pentru PE sa dezbata si sa voteze o rezolutie cu doar o luna inainte de a prelua presedintia Consiliului UE. Decizia apartine PE", a spus Iohannis.
Raspunzand la aceeasi intrebare legata de rezolutia la adresa Romaniei, presedintele Parlamentului European a precizat ca subiectul va fi discutat in alta sedinta a forului european.
"Dezbaterea de azi nu are legatura cu Romania, vom... mai mult
Joi, 25 Octombrie 2018, ora 16:51
Situatia din Romania, in urma protestului din 10 august, unde jandarmii au facut uz de gaze lacrimogene in exces, fapt cercetat si de Parchetul General, s-ar putea discuta chiar in plenul Parlamentului European, in prezenta premierului Vioricai Dancila, ca urmare a unei propuneri venite dinspre Grupul Verzilor.
Propunerea initiala, formulata miercuri, ar fi presupus ca in plenul forului european sa se ia in discutie situatia de la Bucuresti saptamana viitoare, dar in cele din urma s-a mers pe o alta varianta, la inceputul lunii octombriei, potrivit unor surse consultate de Ziare.com.
In acest sens, ar putea fi chemat in plenul PE chiar prim-ministrul Romaniei, Viorica Dancila, sa dea explicatii, dar asta nu inseamna ca va si merge.
Nu ar fi prima data cand Viorica Dancila ar fi invitata in plenul PE, pentru a explica situatia de la Bucuresti.
In luna februarie, premierul roman a absentat de la dezbaterea privind modificarile pe care puterea politica de la Bucuresti le adusese legislatiei din justitie. Un episod inedit a fost marcat atunci de prezenta ministrul Justitiei, Tudorel Toader, care nu a fost lasat sa ia cuvantul, pentru ca regulile nu permiteau acest lucru.
La dezbatere fusese invitat premierul tarii, asa cum au anuntat oficialii europeni, insa PSD a sustinut ca si acest lucru a fost o minciuna si o dezinformare.
De altfel, prim-ministrul Dancila nu va merge nici macar in Parlamentul de la Bucuresti, pentru a raspunde unor intrebari despre felul... mai mult
Joi, 06 Septembrie 2018, ora 14:42
Mark Zuckerberg, cofondator si CEO al Facebook, si-a dat acordul pentru transmiterea in direct a audierii sale in Parlamentul European, unde va raspunde, marti, la intrebari in contextul scandalului Cambridge Analytica.
Initial, aceasta intalnire ar fi trebuit sa aiba loc in spatele unor usi inchise, dar majoritatea liderilor din Parlamentul European au fost de acord sa ceara presedintelui PE, Antonio Tajani, ca audierea lui Mark Zuckerberg sa fie transmisa live.
"Am discutat personal cu domnul Zuckerberg despre posibilitatea transmiterii live prin streaming a audierii sale. Sunt bucuros sa anunt ca el a acceptat aceasta solicitare. Aceasta este o veste minunata pentru cetatenii europeni", a anuntat Antonio Tajani pe platforma de socializare Twitter, scrie AFP.
I have personally discussed with Facebook CEO Mr Zuckerberg the possibilty of webstreaming meeting with him. I am glad to announce that he has accepted this new request. Great news for EU citizens. I thank him for the respect shown towards EP. Meeting tomorrow from 18:15 to 19:30- Antonio Tajani (@EP_President) May 21, 2018
Tajani l-a invitat pe Zuckerberg la aceasta audiere, spunand ca cei 2,7 de milioane de cetateni europeni care au fost afectati in cadrul scandalului Cambridge Analytica merita o explicatie completa.
Aceasta audiere va avea loc in contextul in care Uniunea Europeana va introduce noi reguli de protectie de datelor, in aceasta luna, reguli pe care Facebook a spus ca le va respecta.... mai mult
Luni, 21 Mai 2018, ora 15:04
Iar agenda sesiunii parlamentare a avut cateva momente importante. Primul dintre ele a fost momentul simbolic al oferirii premiului Nobel pentru pace obtinut de Uniunea Europeana cetatenilor europeni. Doi conducatori europeni, Martin Schultz, presedintele Parlamentului European, si Jose Manuel Durao Barrosso, presedintele Comisiei Europene, au participat la o ceremonie festiva.
La intrarea in Parlament era scris simplu, in cele 23 de limbi oficiale europene, logoul acestei idei: "pacea voastra, premiul vostru". Am citit sloganul in cele 23 de limbi oficiale ale UE si m-am mirat cat de diferit se rosteste, dar cat de mult poate uni o astfel de idee. A fost, trebuie sa recunosc, si un moment de emotie sa vad sloganul scris in limba romana alaturi de celelate limbi europene.
De la premiul Nobel la premiul Saharov
Premiul Nobel pentru pace acordat UE a fost considerat de catre unii comentatori o decizie bizara. Este, insa, limpede ca argumentele in favoarea premiului sunt de nezdruncinat. De 60 de ani, Uniunea Europeana, in toate formele sale, nu a mai cunoscut razboiul, iar un merit revine fara indoiala constructiei politice.
Tot in Parlamentul European a avut loc decernarea premiului Saharov, un premiu acordat pentru libertatea de gandire. Premiul a fost primit de avocata iraniana, Nasrin Sotoudeh si de regizorul de film iranian, Jafar Panafi. Nici unul din cei doi premiati nu a putut fi prezent la festivitate, in Parlamentul European, deoarece nu pot parasi... mai mult
Joi, 20 Decembrie 2012, ora 10:40