Herta Muller, laureata cu Premiul Nobel pentru Literatura in 2009, a denuntat, sambata, la Praga, in cadrul Targului "Lumea Cartii", deriva dictatoriala care, in opinia sa, are loc in Turcia sub conducerea lui Recep Tayyip Erdogan, potrivit EFE.
In cadrul unei dezbateri care a avut loc la Cinematograful Lucerna, la care a participat si premiatul cu Nobel peruanul Mario Vargas Llosa, scriitoarea germana a constatat ca tema dictaturilor este "din pacate" o tema recurenta in opera sa si a dat exemplul Turciei ca un caz actual.
"Dictaturile continua sa existe, au caracter permanent si sunt din ce in ce mai multe. Este si exemplul Turciei, o dictatura perfecta. Din aceasta cauza, oamenii sunt tot mai interesati de aceasta tema", a spus scriitoarea.
S-a alaturat petitiei intelectualilor
Pentru Muller, actualii lideri turci, intre care l-a mentionat pe presedintele Erdogan, sunt responsabili de manipularea alegerilor si de incalcarea drepturilor omului, cu dorinta de a ramane in continuare la putere pentru ca "le este teama de justitie".
"Nu vor sa se expuna, pentru ca ar intra la puscarie. Dar inchisoarea este doar pentru ceilalti", a explicat Herta Muller, care in 2017 s-a alaturat unei petitii a intelectualilor si artistilor in favoarea unei justitii drepte si a eliberarii jurnalistului germano-turc Deniz Yucel care a fost inchis in Turcia sub acuzatia de propaganda terorista.
"Un regres"
Muller a vorbit si despre actuala crestere a ultranationalismului in... mai mult
Duminica, 12 Mai 2019, ora 11:40
Vineri, dupa ce regimul politic de la Bucuresti a pus in scena un intreg aparat de stat care sa o opreasca pe Laura Codruta Kovesi sa ocupe functia de procuror-sef european, UE, prin institutiile sale de forta, a declarat razboi deschis Guvernului de la Bucuresti, transmitandu-i ca nu il considera legitim. Ce inseamna asta si ce asteapta UE de la Klaus Iohannis?
Daca un stat membru e lasat sa-si sugrume cetatenii, Europa se clatina, iar liderii ei inteleg prea bine ca, in acest caz al Romaniei, scenariul ar putea sa devina dramatic: o Uniune cu Romania de astazi este intolerabila, iar o UE fara Romania este o recunoastere a neputintei europene de a-si fi imprimat valorile fundamentale. Este pentru prima oara cand liderii europeni admit ca mecanismele de sanctionare ale UE, dar si criteriile de la Copenhaga sunt insuficiente pentru a determina un regim politic abuziv sa revina la fagasul democratic.
Au spus-o transant Manfred Weber (liderul popularilor europeni din PE) si Frank Engel (presedintele crestin-democratilor din Luxemburg, partidul lui Juncker) in interviurile acordate Ziare.com de curand.
Uniunea Europeana nu poate da afara un stat, pentru ca nimeni nu a prevazut, mai ales dupa ce lumea isi invatase lectiile marilor flageluri mondiale si ale ororilor totalitare din secolul trecut, ca o tara va fi in pericol sa alunece din nou intr-o forma de dictatura. Singura optiune a Uniunii Europene in fata unui regim politic de tipul celui de la Bucuresti, care se... mai mult
Sambata, 30 Martie 2019, ora 00:00
Nimeni nu se poate simti in siguranta in Turcia, nici macar cei care il sustin astazi pe presedintele Erdogan, dar istoria este una paradoxala, pentru ca societatile care nu isi construiesc o memorie repeta traumele trecutului. Sunt cuvintele puternice ale scriitorului turc Burhan Erdogan, un critic al regimului politic de la Ankara, care, dupa ce a trait in exil, a decis sa revina in Istanbul si sa isi faca vocea auzita.
Cu Burhan Sonmez am vorbit de cateva ori dupa puciul esuat din Turcia, dar pentru prima data l-am intalnit fata in fata la Festivalul International de Literatura de la Timisoara. Am vorbit despre memorie si capcanele uitarii, despre autoritarismele care se ridica in Europa, in pofida unui secol trecut marcat de dictatura comunista si de nazism.
Erdogan a polarizat Turcia in doua parti, taind comunicarea dintre ele
Burhan Sonmez este unul dintre cei mai importanti scriitori ai Turciei, unul dintre sustinatorii valorilor democratice si liberale. A fost membru al Human Rights Society (IHD) si fondator al Fundatiei pentru Cercetare Sociala (TAKSAV).
In 1996, este grav ranit in timpul unui asalt al politiei turce si se refugiaza in Marea Britanie pentru o perioada mai lunga de timp. In 2009 ii apare primul roman, "Kuzey" (Nord), urmat, in 2011, de "Masumlar" (Pacate si inocenti).
Cel de-al treilea roman al sau, "Istanbul, Istanbul", este publicat in limba romana la Editura Polirom, in colectia "Biblioteca Polirom". "Pacate si inocenti" a fost... mai mult
Duminica, 28 Octombrie 2018, ora 13:23
Uniunea Europeana are datoria sa previna reaparitia "dictaturilor" in sanul sau, a declarat luni prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, referindu-se la situatia din Polonia si Ungaria.
Declaratiile au fost facute in urma unei intrevederi avute la Varsovia cu premierul polonez si cu ministrul polonez de Externe, potrivit EU Observer.
Timmermans a fost intrebat de un tanar jurnalist daca reforma juridica din Polonia si realegerea lui Viktor Orban in Ungaria constituie amenintari la adresa UE.
"Am vazut Europa in formele sale diferite. Am venit in aceasta tara cand era inca o dictatura. Am venit si in Ungaria cand era inca o dictatura. Tu ai o varsta si nu ai vazut niciodata asta. Noi, europenii, avem datoria sa ne asiguram ca nu o vei vedea niciodata si ca nici copiii mei nu o vor vedea niciodata inapoi", a raspuns vicepresedintele Comisiei Europene.
Timmermans a adaugat ca se simte "consolat" de nivelul sentimentului pro-european din Polonia si Ungaria, in ciuda celor mai recente evolutii din aceste tari.
Oficialul european s-a aflat in Varsovia pentru a discuta modificarile pe care partidul Lege si Justitie, aflat la guvernare, vrea sa le aduca legilor justitiei, modificari considerate de Comisia Europeana ca fiind o amenintare la adresa statului de drept.
Vizita are loc la o zi dupa victoria zdrobitoare a nationalistului Orban in Ungaria.
Viktor Orban, discurs cu tente medievale in Polonia: Tarile noastre lupta in comun pentru... mai mult
Luni, 09 Aprilie 2018, ora 21:00
Europa nu a reusit in ultimii ani sa isi revina dupa criza, asa ca "gurile rele" au inceput din nou sa vorbeasca despre faptul ca democratia ar dauna, de fapt, cresterii economice.
Intr-un editorial publicat de Project Syndicate, Harold James, profesor de Istorie si Afaceri Internationale la Universitatea Princeton si cercetator principal la Centrul International pentru Guvernanta si Inovare, dezbate acest subiect.
Oare regimurile dictatoriale, in ideea ca liderii pot impune fara drept de apel masuri nepopulare, sunt mai eficiente si impulsioneaza mai mult cresterea economica?
Sau oare democratia, care inseamna gasirea unui echilibru intre dorinta poporului si reforme, poate aduce prosperitate?
Acestea sunt intrebarile la care expertul incearca sa raspunda.
EU Observer: 2014, anul protestelor pro-democratie inclusiv in Romania
Discutia dureaza de cateva decenii
Dezbaterile pe tema "dictatura versus democratie" au inceput inca din anii '80, cand performanta ...citeste mai departe despre "Democratie versus dictatura: Care asigura crestere economica pe termen lung?" pe Ziare.com mai mult
Luni, 27 Aprilie 2015, ora 07:51
In Turcia va intra in vigoare o lege putin spus controversata, care da si mai multa putere politiei si guvernantilor, in ciuda obiectiilor Opozitiei.
Legea, semnta de presedintele turc Recep Tayyip Erdogan, se numeste "Pachetul legal prentru protejarea libertatilor" si permite inclusiv ascultarea telefoanelor fara mandat, informeaza Hurriyet Daily News.
Guvernul e de parere ca politia are nevoie de mai multa putere pentru a pastra ordinea si siguranta cetatenilor, mai cu seama ca se apropie alegerile din iunie. I
n Turcia, multe proteste au devenit violente, folosindu-se tot mai des cocteilurile Molotov. In plus, spun guvernantii, drogul bozai e tot mai raspandit.
Desi partidele din Opozitie au semnalat faptul ca legea va da puteri nelimitate politiei, insusi presedintele s-a implicat in dezbateri, sustinand ca, "intr-un fel sau altul, legea va trece".
Unul dintre cele mai controversate ...citeste mai departe despre "Turcia mai face un pas spre dictatura: Politia poate retine oameni si asculta telefoane fara mandat" pe Ziare.com mai mult
Sambata, 04 Aprilie 2015, ora 14:18
Scriitoarea de origine romana, Herta Muller, a cunoscut umilinta, deopotriva cu gloria.
De la un profesor care a trait sub continua amenintare a partidului comunist, care si-a pierdut slujba pentru ca a refuzat sa coopereze cu securitatea, a ajuns castigatoarea premiului Nobel pentru literatura in 2009.
Herta Muller, in varsta de 58 de ani, locuieste in Berlin din 1987, an in care a emigrat din tara natala, Romania, insa trauma produsa de dictatura comunista a urmarit-o toata viata.
In ultima nuvela publicata, "Leaganul respiratiei", Muller spune povestea unui adolescent de 17 ani, pe nume Leo Auberg, un sas care isi descopera homosexualitatea in Romania rurala a anului 1945.
Scriitoarea a vorbit cu reporterii Reuters despre cartea sa si despre cum se percepe regimul totalitar la nivel personal:
Ai trait sub un regim draconic in Romania lui Ceausescu, dupa ce mama ta a fost deportata intr-un lagar de munca sovietic, in 1945. Cat de mult se bazeaza cartea pe experienta ta personala?
Cele mai multe dintre lucrurile pe care le stiu sunt de la poetul Oskar Pastior. El se afla in spatele numelui Leo si este motivul pentru care personajul principal al cartii este homosexual. Mi-a povestit atat de multe lucruri, incat experienta mamei mele a trecut pe locul doi. In plus, am citit foarte mult pe aceasta tema.
In afara de experienta lui Oskar, ai auzit si citit despre multe experiente dureroase ale supravietuitorilor acelor timpuri. Ai gasit puncte comune in... mai mult
Joi, 31 Mai 2012, ora 09:33
Grecia, alaturi de alte state din sudul Europei, nu mai are nicio sansa de salvare, este de parere Varujan Pambuccian. In opinia acestuia, conducerea lumii va reveni unei noi generatii de "smecheri din politica", care vor promite aberatii si vor instala o dictatura. "Am mai vazut asta in anii '30. Odata cu adancirea crizei si saracirea oamenilor, acestia se vor trezi. Omenirea trebuie sa mai treaca inca o data prin mizeria asta", a declarat Pambuccian, pentru Bloombiz.ro.Theodor Stolojan crede ca economia romaneasca este afectata de toate bancile din Romania, nu doar de cele cu capital grecesc.
Acesta crede ca institutiile financiare grecesti au contribuit la dezvoltarea economica a Romaniei dar tot ele au dus si la vulnerabilitatea in care s-a aflat Romania la sfarsitul lui 2008, prin creditarea foarte laxa facuta cu multi bani veniti din afara.
Marimea creditelor declarate indoielnice nu reflecta decat rezultatele politicii de credit duse pana la sfarsitul lui 2008, este de parere Theodor Stolojan. "Bancile cu capital grecesc din Romania nu tin banii, ii au plasati in credite.
Daca se considera ca in Romania nu sunt oportunitati de creditare, n-or sa stea cu banii aici", a mai subliniat prim vice-presedintele PDL.
"Profitabilitatea bancilor elene in Romania este mare din moment ce au aceasta capacitate de a constitui provizioane foarte mari. Nu vor fi alimentate in continuare cu resurse, cum a fost inainte de 2009, dar asta e o situatie generala", a adaugat acesta.... mai mult
Luni, 27 Iunie 2011, ora 23:20
Atunci cand un tiran cade, multimile aclama. Insa nu mai tarziu de a doua zi, apare o intrebare de importanta maxima: ce se intampla mai departe?Newsweek a alcatuit un top al oamenilor de stat "detronati" de actiunile populare si ce a urmat dupa aceea.
Zine al-Abidine Ben Ali
Presedintele Tunisiei, intre 1987 si 2011
Nu multa lume se astepta la caderea preferatului Casei Albe din Tunisia si, cu atat mai putin, la efectul de domino pe care l-a pornit, in lumea araba.
Desi Ben Ali avea sprijinul CIA, luxul atat de drag familiei sale a dus la o revolta generala, in urma careia fostul presedinte a fost nevoit sa paraseasca tara. Viitorul Tunisiei este departe de a se clarificat.
Saparmurat Niyazov
Presedintele Turkmenistanului, intre 1990 si 2006
A tinut atat de mult la dezvoltarea unui cult al personalitatii, incat a redenumit prima luna din an dupa numele sau.
Dupa caderea sa, in 2006, Turkmenistanul nu a trait vremuri mult mai bune, in ciuda bogatelor rezerve de gaze naturale.
Slobodan Milosevici
Presedintele Serbiei din 1989 pana in 1997 si al Iugoslaviei, in perioada 1997-2000
Milosevici, la ordinul caruia s-au comis genociduri ce au ingrozit Europa anilor '90, a murit in inchisoare, in timp ce era judecat pentru crime de razboi.
Dupa caderea "macelarului din Balcani", Serbia ramane o tara in care predomina crima organizata. Independenta Kosovo a dat tonul unor noi proteste.
Suharto
Presedintele Indoneziei intre 1967 si 1998
A adus coruptia la rangul de... mai mult
Miercuri, 09 Februarie 2011, ora 00:30