Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat statul roman in urma plangerii formulate de doi detinuti, un cetatean roman si un cetatean moldovean, care au reclamat ca nu au primit in inchisoare hrana fara carne de porc desi isi declarasera credinta musulmana, a anuntat marti instanta europeana.
Reclamantul cetatean roman, Danut Neagu, a executat o pedeapsa cu inchisoarea intre anii 2009 si 2017 in mai multe penitenciare din Romania. La data incarcerarii a declarat ca este crestin-ortodox, dar s-a convertit la islam in timpul executarii pedepsei. El a reclamat refuzul autoritatilor romane de a-i oferi in detentie mancare fara carne de porc - conform preceptelor religiei musulmane -, in lipsa unei dovezi din partea sa care sa ateste ca a aderat la aceasta religie.
La randul sau, un cetatean moldovean, Ion Saran, domiciliat in Romania, la Brasov, detinut intre anii 2016 si 2018 in cinci inchisori din Romania (Botosani, Codlea, Deva, Iasi si Miercurea-Ciuc), a reclamat ca in perioada de detentie nu a primit hrana compatibila cu preceptele islamului in inchisorile de la Iasi si Miercurea-Ciuc, care i-au cerut o dovada scrisa care sa ateste ca adera la confesiunea musulmana, desi la incarcerare el a declarat ca este musulman, noteaza CEDO. Cererea sa a fost respinsa si de instantele competente, care au constatat, printre altele, ca Ion Saran s-a declarat initial a fi crestin-ortodox si nu a furnizat ulterior vreun document prin care sa dovedeasca faptul ca este... mai mult
Marti, 10 Noiembrie 2020, ora 16:03
Cea mai inalta instanta de drept comun din Germania a condamnat luni producatorul auto Volkswagen sa ramburseze, partial, un client care a cumparat un automobil echipat cu un motor diesel trucat, o decizie care ar putea stabili un precedent pentru alte mii de cazuri care au aparut in urma scandalului Dieselgate, informeaza AFP.
In replica, Volkswagen a anuntat intr-un comunicat ca va propune solutii amiabile pentru a solutiona o mare parte din cele 60.000 de proceduri individuale care sunt in prezent pe rol in Germania.
Herbert Gilbert, 65 de ani, un reclamant din landul Rhineland-Palatinate a incercat sa obtina de la Volkswagen intreaga suma de 31.500 de euro pe care el a platit-o in 2014 pentru a achizitiona un automobil second hand Volkswagen Sharan. Un an mai tarziu, in luna septembrie 2015, a izbucnit scandalul Dieselgate dupa ce Volkswagen a recunoscut ca a echipat 11 milioane de vehicule vandute la nivel mondial cu un soft care falsifica rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel.
Prin echiparea automobilelor sale cu un software capabil sa falsifice rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel, Volkswagen a "inselat cu buna stiinta si sistematic, timp de mai multi ani, autoritatile, intr-o optica de profitabilitate", a apreciat judecatorul Stephan Seiters. In aceste conditii, cei care au cumparat autovehicule implicate in scandalul Dieselgate au dreptul, in principiu, sa primeasca despagubiri, a decis cea mai inalta instanta de drept... mai mult
Luni, 25 Mai 2020, ora 18:05
Guvernul ungar a anuntat joi lansarea unei noi consultari nationale a cetatenilor, pe tema indemnizatiilor legale acordate detinutilor si romilor, sever criticate in ultimele luni de premierul Viktor Orban, relateaza agentiile AFP si MTI.
"Este lipsit se sens ca statul sa plateasca anual miliarde de forinti condamnatilor" pentru conditiile din inchisori, a declarat la o conferinta de presa seful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas.
Guvernul ungar a anuntat in luna ianuarie suspendarea platii indemnizatiilor acordate detinutilor drept compensatie pentru conditiile inadecvate din inchisorile suprapopulate ale Ungariei.
Potrivit executivului condus de Viktor Orban, organizatii "finantate din strainatate si care se pretind a fi organizatii de aparare a drepturilor omului" au reusit sa creeze un model de afaceri cu ajutorul unor asemenea dosare care pot fi castigate in serie prin verdicte ale Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) ori ale instantelor ungare.
Pe de alta parte, incepand din luna septembrie Viktor Orban a respins plata unor despagubiri de circa 300.000 de euro obtinute in instanta de familii de romi care au reclamat segregarea scolara a circa 60 de copii romi.
Seful executivului ungar a apreciat ca este "profund incorect" ca familiile rome sa "obtina bani fara sa munceasca", potrivit AFP.
Potrivit MTI, Gergely Gulyas s-a intrebat in fata presei daca este normal ca "elevi care au absentat mai multe zile de la scoala sa... mai mult
Joi, 13 Februarie 2020, ora 20:42
Ungaria nu le va mai plati detinutilor despagubiri decise de instante, inclusiv de CEDO, pe motivul conditiilor necorespunzatoare din inchisori.
"Statul ungar a sistat plata compensatiilor acordate delincventilor detinuti in inchisori", a anuntat Bence Tuzson, secretar de stat la cabinetul premierului Viktor Orban, la postul Hir TV, citat de agentia DPA.
Acordarea unor astfel de compensatii este decisa prin verdicte ale Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) ori ale instantelor ungare.
Oficialul ungar a estimat la circa 12.000 numarul cazurilor de acest fel in tara sa. "Este binecunoscut ca astfel de cazuri pot fi castigate pe banda rulanta", a subliniat el, adaugand ca avocatii si ONG-urile au reusit sa-si creeze un "model de afaceri" cu ajutorul unor asemenea dosare.
Guvernul de la Budapesta doreste sa puna stop acestor practici si sa initieze o discutie cu Consiliul Europei si cu Parlamentul European, estimand ca nu este normal ca infractorii condamnati sa primeasca despagubiri doar pe motivul conditiilor inadecvate din penitenciare.
Acesta poate fi insa un nou posibil subiect de disputa intre Budapesta si Bruxelles, dupa criticile institutiilor europene la adresa Ungariei privind situatia statului de drept si masurile impotriva migratiei.
Care e situatia din penitenciare la doi ani de la condamnarea Romaniei la CEDO si declansarea "revolutiei" lui Tudorel Toader ...citeste mai departe despre "Ungaria refuza sa le mai plateasca detinutilor... mai mult
Joi, 16 Ianuarie 2020, ora 08:15
Fosta sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, a explicat miercuri dimineata sesizarea pe care a depus-o la CEDO in cazul revocarii de la conducerea Directiei Nationale Anticoruptie.
Aflata pe treptele Parchetului General, unde isi desfasoara acum activitatea, Kovesi a subliniat ca intr-o procedura in care nu a avut dreptul sa se apare, i s-a aplicat o sanctiune a revocarii de catre CCR, cu toate ca aceasta functie nu e prevazuta in legea Curtii Constitutionale.
"Intr-o procedura in care eu nu eram parte, nu am fost citata, nu am avut dreptul sa imi fac apararea, nu am avut posibilitatea sa intervin in proces, mi s-a aplicat o sanctiune a revocarii de catre CCR, cu toate ca in legea CCR aceasta atributie de revocare sau de sanctionare a procurorilor cu functii de conducere nu este prevazuta.
Deci este o chestiune de principiu. Mai mult decat atat, este o decizie care a fost definitiva, ea nu poate fi atacata. Doresc stoparea ingenuncherii procurorilor, doresc stoparea aplicarea unei astfel de proceduri abuzive si altor procurori cu functii de conducere, pentru ca aceasta decizie poate fi invocata ca precedent pentru revocarea oricarui procuror care detine o functie de conducere in Ministerul Public".
Ea nu a vrut sa comenteze solicitarea ministrului Justitiei de revocare din functie a procurorului general Augustin Lazar, insa a spus ca "solicitarea la CEDO urmareste ca aceasta procedura abuziva (a revocarii - n.red.) sa nu fie aplicata si altor procurori", a declarat... mai mult
Miercuri, 09 Ianuarie 2019, ora 08:41
Fosta sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, a explicat miercuri dimineata sesizarea pe care a depus-o la CEDO in cazul revocarii de la conducerea Directiei Nationale Anticoruptie.
Aflata pe treptele Parchetului General, unde isi desfasoara acum activitatea, Kovesi a subliniat ca intr-o procedura in care nu a avut dreptul sa se apare, i s-a aplicat o sanctiune a revocarii de catre CCR, cu toate ca aceasta functie nu e prevazuta in legea Curtii Constitutionale.
"Intr-o procedura in care eu nu eram parte, nu am fost citata, nu am avut dreptul sa imi fac apararea, nu am avut posibilitatea sa intervin in proces, mi s-a aplicat o sanctiune a revocarii de catre CCR, cu toate ca in legea CCR aceasta atributie de revocare sau de sanctionare a procurorilor cu functii de conducere nu este prevazuta.
Deci este o chestiune de principiu. Mai mult decat atat, este o decizie care a fost definitiva, ea nu poate fi atacata. Doresc stoparea ingenuncherii procurorilor, doresc stoparea aplicarea unei astfel de proceduri abuzive si altor procurori cu functii de conducere, pentru ca aceasta decizie poate fi invocata ca precedent pentru revocarea oricarui procuror care detine o functie de conducere in Ministerul Public".
Ea nu a vrut sa comenteze solicitarea ministrului Justitiei de revocare din functie a procurorului general Augustin Lazar, insa a spus ca "solicitarea la CEDO urmareste ca aceasta procedura abuziva (a revocarii - n.red.) sa nu fie aplicata si altor procurori", a declarat... mai mult
Miercuri, 09 Ianuarie 2019, ora 08:41
Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor (FSANP) atrage atentia ca despagubirile pentru detinuti pe care le pregateste ministrul Tudorel Toader vor avea o "importanta influenta bugetara", avand in vedere numarul mare de infractori vizati.
Tudorel Toader a anuntat, pe 20 martie, ca Ministerul Justitiei lucreaza la un proiect de lege care prevede conferirea de despagubiri, compensatii materiale, pentru perioada cat un detinut a stat in conditii necorespunzatoare in inchisoare, dar nu a beneficiat de efectele legii recursului compensatoriu.
Oficialul a spus ulterior ca proiectul de lege nu are prevazut si impactul financiar pentru stat, acesta urmand sa fie stabilit de Administratia Nationala a Penitenciarelor.
Acum, FSANP a facut niste calcule, in contextul in care fosti detinuti mai mult sau mai putin celebri ar beneficia de 5-8 euro pe zi de detentie in conditii improprii.
"Concret, la un rulaj total al detinutilor estimat pentru perioada 2012 - 2017 de 92.000 de detinuti, acestia fiind beneficiarii, costurile totale pentru bugetul de stat se vor ridica la o suma cuprinsa intre 370 milioane euro (la o despagubire de 5 euro/zi/detinut) si 550 milioane euro (la o despagubire de 8 euro/zi/detinut) ", transmite federatia intr-un comunicat de presa remis miercuri Ziare.com.
Documentul precizeaza ca in estimarea costului s-a introdus o valoare mediana, pentru ca nu toti detinutii beneficiari au fost in inchisoare pe intreaga durata de... mai mult
Miercuri, 28 Martie 2018, ora 10:55
Fostii detinuti care au executat patru ani ar urma sa primeasca despagubiri intre 8.000 si 12.000 de Euro, premiu la care romanul platitor de impozite nu poate visa, spun sindicalistii din penitenciare, care avanseaza si cateva contra-propuneri pentru Tudorel Toader: infractorii sa fie despagubiti doar daca de acelasi tratament au parte si victimele.
Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor ia act de initiativa ministrului Justitiei - ca fostii detinuti, care au stat in conditii improprii in penitenciare in perioada iunie 2012 - octombrie 2017, sa beneficieze de o despagubireintre cinci si opt euro pentru fiecare zi de detentie - si avanseaza cateva propuneri, menite sa imbunatateasca proiectul lui Tudorel Toader.
Primul amendament este acela ca plata despagubirii sa se faca pentru toti detinutii care au stat in conditii improprii, daca scopul este acela de a repara o nedreptate.
"Cu siguranta ca aceste conditii nu au fost improprii doar in perioada 2012 - 2017", argumenteaza sindicalistii din penitenciare.
Al doilea amendament ii vizeaza pe angajatii din sistemul penitenciar: si ei ar trebui despagubiti.
"Plata acestei despagubiri sa se faca in mod egal pentru fiecare zi de serviciu in conditii improprii pentru angajatii sistemului penitenciar. Daca situatia este atat de grava, consideram ca toti cei care au trait si lucrat in aceste conditii trebuie sa fie despagubiti", se arata in documentul remis Ziare.com.
Al treilea... mai mult
Miercuri, 21 Martie 2018, ora 15:15
Romania a fost condamnata, in 2014, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), sa plateasca 196.400 de euro unor condamnati, ca despagubiri pentru conditiile din inchisori.
Statul roman a fost condamnat anul trecut in 29 de cazuri vizand conditiile din penitenciare, fata de 32 in 2013, si a fost obligat la plata unor despagubiri in cuantum de 196.400 euro, comparativ cu suma de 221.819 euro in 2013.
Potrivit Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP), "supraaglomerarea reprezinta o provocare majora a sistemului penitenciar romanesc", deficitul de locuri de cazare fiind in prezent de 11.170 de locuri.
CEDO condamna Romania sa dea sute de mii de euro unor rromi
Oficiali ai ANP au explicat ca, potrivit legislatiei europene, fiecare detinut are dreptul la un spatiu de patru metri patrati, obligatie pe care sistemul penitenciar romanesc nu poate sa o respecte.
Astfel, pentru limitarea efectelor supraaglomerarii, in 2014, ANP "s-a axat pe dezvoltarea ...citeste mai departe despre "CEDO obliga Romania sa plateasca 196.400 euro din cauza conditiilor din inchisori - ce solutie are ANP" pe Ziare.com mai mult
Marti, 03 Februarie 2015, ora 23:10