Judecarea starii Uniunii, ca preconditie a imaginarii unor viitori posibili, impune o constatare: necazurile economice mari din Uniune au originea in dificultati ale zonei euro (ZE), in suprafinancializarea economiilor.
Fractura de performanta economica, de productivitate, intre Nord si Sud (numita periferie a ZE) s-a concretizat in deficite externe nesustenabile pentru Spania, Grecia, Portugalia, Italia, ce au reclamat corectii extrem de dureroase - prin taieri de salarii/venituri drastice, ce au avut reverberatii in viata politica.
Iar situatia economica este tinuta sub control in prezent cu ajutorul operatiunilor neconventionale ale Bancii Central Europene, cu credite foarte ieftine, achizitii de obligatiuni suverane si alte hartii de valoare (corporatiste) pe scara larga.
Fractura intre Nord si Sud se vede in rate de somaj foarte diferite (sub 6% in Germania fata de doua cifre in periferie).
Cele mai multe tari din centrul si Estul Uniunii au trecut si ele prin momente foarte dificile dupa eruptia crizei financiare; au intreprins corectii severe si au iesit la liman. Tari mici ca dimensiune si populatie, precum cele baltice, sunt acum in zona euro nu in cele din urma deoarece au fost legate de moneda unica prin "consilii monetare" (curs fix intre moneda locala si euro). De remarcat ca nivele de indatorare publica si privata (cumulate), ca pondere in PIB, sunt considerabil mai mari in Vestul Uniunii decat in Est.
Am facut comentariul de mai sus avand in... mai mult
Luni, 13 Martie 2017, ora 15:44
Luni, 20 februarie, in Aula Academiei Romane, se va aniversa implinirea de catre academicianul Mircea Malita a varstei de 90 de ani.
Pentru mine, incercarea de omagiere a lui Mircea Malita este mai degraba o incercare de a-mi imagina Romania asa cum o gandeste si, mai ales, cum a "proiectat-o" generatia lui Mircea Malita.
Doua au fost directiile care au guvernat lucrarea acelei generatii si a academicianului Malita, in special. Pe de o parte, a fost pozitionarea Romaniei in centrul geopoliticii regionale si continentale, departe de extremitatile considerate atunci radicale si, pe de alta parte, determinarea de a reduce cu perseverenta decalajele care ne separau de lumea "buna" a spatiului european (determinare deturnata de cuplul Ceausescu spre o zona de nebunie autarhica).
Aceste doua directii mari au impus si au legitimat o politica distincta a Romaniei, bazata pe recucerirea unei autonomii politice explicit demonstrate lumii si pe un efort urias de modernizare (haotic pe alocuri din cauza excesivului autoritarism al cuplului Ceausescu) a spatiului romanesc rural in mod excesiv in economie si ruralizat in plan ideatic.
A judeca astazi, in contextul lumii noastre, eforturile si politicile anilor 1960-1970 -1980 este dificil si contraproductiv. Este mai simplu si mai eficient sa "citim" acele eforturi intelegandu-le sensul si sa le valorizam prin preluarea unor filoane si acum importante.
Sigur ca acum, in contextul avansului NATO spre estul Europei si al... mai mult
Joi, 16 Februarie 2017, ora 07:28
Britanicii ar vota masiv, in prezent, in favoarea unei retrageri a tarii lor din Uniunea Europeana (UE), in cadrul unui eventual referendum asupra acestui subiect, a relevat joi un sondaj al Institutului YouGov, care confirma o prevalenta a euroscepticismului in Marea Britanie, relateaza AFP.
Daca li s-ar oferi optiunea sa ramana sau sa se retraga, 49% dintre britanici afirma ca ar vota pentru o retragere din UE, in timp ce 28% s-ar pronunta in favoarea ramanerii. Aproximativ 17% s-au declarat indecisi.
Acelasi sondaj, realizat in Germania de catre acelasi institut, in aceeasi perioada, ofera rezultate diametral opuse. Aproxiamtiv 57% dintre germanii chestionati sunt in favoarea ramanerii tarii lor in UE, 25% afirma ca vor o retragere, iar 9% se declara nehotarati.
In Franta, 43% afirma ca vor sa ramana in uniune, 32% vor retragerea, iar 10% se declara nedecisi.
Viziunile si ale unora si ale altora sunt mai putin departate in ceea ce priveste perspectivele europene, locuitorii celor trei tari avand opinii sumbre. Cei mai pesimisti sunt francezii (66%), urmati de britanici (65%) si germani (54%).
"Decalajul marcat asupra sentimentului britanicilor si germanilor in raport cu apartenenta tarilor lor la UE subliniaza importanta provocarii cu care se confrunta David Cameron si Angela Merkel, care urmeaza sa incerce sa ajunga la un acord cu privire la bugetul european", in cadrul unui summit extraordinar la Bruxelles, in parioada 23-24 noiembrie, a relevat Joe... mai mult
Vineri, 09 Noiembrie 2012, ora 08:55
Peste 25 de milioane de cetateni din Uniunea Europeana nu au un loc de munca, iar 94 la suta dintre contractele de munca incheiate in 2011 au fost de tip part-time, a declarat, luni, seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, Nicolae Idu.
Seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania a aratat ca autoritatile nu au putut sa identifice solutii pentru a rezolva criza de pe piata muncii, in contextul actualei crize financiare.
Nicolae Idu a aratat ca, din cauza crizei, s-au adancit si problemele existente in piata muncii, rata somajului a depasit 10 la suta la nivelul UE, peste 25 de milioane de cetateni europeni neavand un loc de munca.
"Unu din cinci tineri nu-si gasesc un angajator si peste 116 milioane de oameni sufera din cauza saraciei si a excluziunii sociale", a precizat seful Reprezentantei CE in Romania, la conferinta nationala "Parteneriat transnational pentru promovarea ocuparii fortei de munca".
Nicolae Idu a mai spus ca 94 la suta dintre locurile de munca care au fost create anul trecut, la nivelul UE, au fost contracte de tip part-time.
"Locurile de munca se degradeaza. In Spania, unu din doi tineri este somer, aceeasi situatie fiind si in Grecia. Romania este la mijlocul acestei evaluari, cu o rata a somajului in randul tinerilor de 22 - 23 la suta", a adaugat Nicolae Idu.
El a mai spus ca redresarea economica va trebui sa aduca elemente care sa permita nu doar o stabilizare a pietei muncii, dar si reducerea decalajelor existente... mai mult
Luni, 10 Septembrie 2012, ora 14:38
Oficialii europeni se inghesuie sa linisteasca investitorii spunand ca la Consiliul European de la finalul lunii urmeaza sa discute despre o mai buna integrare a statelor, urmand sa fie creata o uniune bancara, bugetara si, eventual, politica. Problema insa sta in credibilitatea oficialilor.
Jose Manuel Barroso, presedintele CE, declara in plenul Parlamentului European ca statele membre trebuie sa cada de acord asupra bugetului comun, uniunii bancare si, ulterior, unei uniuni politice, care ar salva Uniunea Europeana, subliniind ca aceasta problema trebuie urgent atacata si, deci, discutata la prima intanire comuna a liderilor statelor membre, si anume la finalul lunii iunie.
Cu toate acestea, spun analistii romani, sansele ca planul enuntat mai sus sa fie pus in practica sunt mici, retorica liderilor importanti ai Uniunii Europene avand ca unic scop linistirea investitorilor.
O integrare mai profunda este, intr-adevar, necesara, sunt de acord economistii Mircea Cosea si Ionel Blanculescu, dar situatia este problematica.
In primul rand, a declarat Mircea Cosea pentru Business24, integrarea este necesara pentru ca Uniunea Europeana nu s-a finalizat, este un proces ramas la mijlocul drumului. Decalajele dintre statele membre sunt foarte mari, ceea ce cauzeaza si marile probleme in plan economic si monetar. O integrare la nivel bugetar, bancar si economic este dificila, deoarece exista inca mari diferente intre nivelurile de dezvoltare economica, a... mai mult
Joi, 14 Iunie 2012, ora 18:01
Anul 2012 este este important din punct de vedere al negocierii modificarilor bugetului comunitar. Economistii sustin ca, daca va reusi sa negocieze, Romania poate iesi din impas, insa va fi o lupta greu de castigat, prin prisma situatiei economice precare si a pozitiei slabe in cadrul UE.
Anul 2012 este unul important din punctul de vedere al negocierilor asupra modificarilor pe care le va suferi Bugetul Uniunii Europene in perspectiva urmatorului exercitiu financiar 2014-2020, se arata intr-un studiu realizat de Centrul Roman de Politici Economice (CEROPE).
Negocieri dificile pe tema viitorului buget UE
Economistul Mircea Cosea spune ca, in pofida opozitiei Frantei, si a unor negocieri dificile, bugetul Uniunii Europene in urmatorul exercitiu financiar 2014-2020 nu va fi modificat, astfel ca va ramane la nievlul de 1,05% din PIB-ul comunitar.
Cosea considera ca, programe precum Agenda Europa 2020 ar trebui regandite prin prisma actualei situatii a economiei europene, in special o alocare bugetara mai substantiala. El spune ca exista presiuni mari, din afara UE, in ceea ce priveste productivitatea si competitivitatea, iar Europa ar trebui sa aloce mai multi bani in aceasta directie.
"De aici rezulta si contradictia intre necesitatea de a aloca mai mult si dificultatile majore ale Uniunii Europene in a face aceasta suplimentare", a mai spus economistul. Mircea Cosea sustine ca, va fi perioada extrem de complicata, in care doar cresterea productivitatii si a... mai mult
Luni, 28 Mai 2012, ora 12:54
Senatorii au aprobat proiectul de ratificare a Tratatului privind stabilitatea fiscala, care, in opinia economistilor ar fi trebuit renegociat pentru ca in actuala versiune va prelungi recesiunea in care se afla Romania.
Economistul Mircea Cosea a declarat pentru Business24 ca Romania poate sa respecte orice tratat fiscal, pentru ca mai importante sunt consecintele, adica sacrificii foarte mari si renuntarea la prognozele de crestere economica .
Romania trebuie sa ajunga la o convergenta reala cu UE
Analistul spune ca aceste obiective sunt importante pentru ca Romania trebuie sa ajunga la o convergenta reala cu Uniunea Europeana, fiindca decalajul fata de UE este extrem de mare, de aproape 35 de ani.
El spune ca Romania ar avea nevoie de un ritm de crestere economica dublu fata de cel al Uniunii Europene, iar asta inseamna un deficit mai mare. "Deficitul la care ne obliga tratatul de guvernanta fiscala nu ne ofera prea multe orizonturi, ci doar posibilitatea de a plati datoria externa, nicidecum o crestere economica", a declarat Mircea Cosea
Analistul economic sustine ca Romania nu se poate angaja la imprumuturi mai mari sau la investitii pentru ca depaseste deficitul convenit cu UE.
Capitalizarea valorii adaugate, investitiile straine si fondurile europene
Singura solutie, in opinia lui Cosea, este capitalizarea interna a valorii adaugate, dar care este greu de aplicat pentru ca Romania are un sector solid al productiei. El sustine ca tara noastra... mai mult
Vineri, 25 Mai 2012, ora 13:01
Nivelul de incredere al romanilor in Uniunea Europeana a scazut de la 60% in 2010 la 46% in 2011, potrivit Eurobarometrului lansat marti.
Romania se inscrie in tendinta observabila la nivelul tuturor statelor membre, aceea de scadere a gradului de incredere in directia urmata de UE. Ea se situeaza totusi semnificativ peste media europeana a increderii, care este de 38%.
Clasamentul increderii este condus de Suedia (67%), Letonia (65%), Bulgaria (60%) si inchis, nu surprinzator, de Portugalia (30%), Spania (28%) si Italia (21%). In acest clasament, Romania se situeaza pe pozitia a 12-a.
Nicolae Idu, seful Reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti, a precizat ca acesta este cel mai scazut nivel de incredere al romanilor in institutiile europene, de cand Romania este stat membru si de cand era tara candidata la UE.
O explicatie "locala a acestei prabusiri" a increderii este, in opinia lui Idu, faptul ca in Romania efectele crizei s-au produs cu un anumit decalaj fata de restul Europei. Astfel, efectele au fost simtite abia in 2011, an in care s-a efectuat si acest Eurobarometru. In plus, aceste masuri de austeritate au fost luate in acord cu institutiile care au acordat imprumuturi Romaniei, printre care se numara si UE. Asteptarile "neimplinite" privind absorbtia fondurilor europene - in 2011 rata reala de absorbtie fiind de 3% - au contribuit si ele la aceasta scadere drastica a increderii romanilor in UE, care altadata acordau o incredere de 85%.... mai mult
Marti, 03 Aprilie 2012, ora 11:46