criza politica grecia
Criza din Grecia ar putea renaste in 2016
Atena pare sa inainteze cu greutate pe drumul reformelor convenite cu creditorii internationali, iar acest lucru ar putea readuce in prim plan criza din Grecia.
Renuntarea la "programul paralel" de ajutoare sociale pentru cei mai saraci greci a eliberat o noua transa de 1 miliard de euro din programul de asistenta financiara, dar socul taierii pensiiilor din ianuarie ar putea arunca tara in haos, considera reporterii CNBC.
Perspectiva intunecata
Reforma sistemului de pensii din Grecia este urmatorul obstacol pe care guvernul lui Alexis Tsipras trebuie sa il depaseasca in urmatoarea perioada.
Nu se anunta insa ca un lucru usor de facut, in contextul in care parlamentarii Syriza nu par decisi sa impuna o masura dureroasa pentru pensionarii eleni.
Socul social va fi resimtit din plin de populatia Greciei, o tara unde rata somajului a depasit 25 de procente, iar veniturile populatiei s-au redus cu un sfert in ultimii 4 ani.
"Atat dorinta de reforma a guvernului, cat si lipsa de coeziune din cadrul coalitiei se anunta de rau augur pentru perspectiva programului de reforma din Grecia.
Pe de alta parte, nu exista o alternativa in acest moment, iar faptul ca Executivul s-a angajat deja in punerea in aplicare a programului negociat cu creditorii este un semn ca guvernul va fi impins sa faca acest lucru cat de curand", considera Stathis Kalyvas, profesor de studii politice la Universitatea Yale.
Guvernul elen trebuie sa demonstreze creditorilor ca poate... mai mult
Luni, 21 Decembrie 2015, ora 11:07
Grecia pune iarasi creditorii pe jar: Alegerile anticipate ar putea afecta plata datoriilor
Agitatia de pe scena politica din Grecia da fiori reci creditorilor din zona euro care se tem ca tranzitia puterii dupa alegerile anticipate, programate pe 20 septembrie, nu va fi una usoara.
Aceasta ar putea periclita punerea in practica reformelor acceptate pin memorandmul semnat cu ocazia demararii celui de-al treilea program de asistenta financiara, in valoare de 86 de miliarde de euro, anunta The Guardian.
Solutii radicale
Dupa demisia din 21 august a premierului Alexis Tsipras, scena politica elena a dat din nou in clocot.
Premierul demisionar a refuzat sa negocieze cu alte partide pentru obtinerea unui vot de incredere sau crearea unui nou guvern, iar aripa dura a Syriza si opozitia se intrec in atacuri dure la adresa acestuia.
Perspectiva unor noi alegeri anticipate in Grecia ridica temeri privind incapacitatea viitorului guvern de a respecta acordul incheiat cu creditorii in privinta implementarii reformelor in economie si a asigurarii continuitatii celui de-al treilea program bailout.
Politicienii europeni si investitorii interesati de Grecia privesc atent forfota politica declansata de premierul Tsipras.
Acesta a afirmat ca are nevoie de o reconfirmare a mandatului din partea electoratului elen dupa semnarea acordului cu creditorii europeni.
Tsipras a ales sa demisioneze saptamana trecuta, dupa ce revolta gruparii euroscepticilor din Syriza l-a lasat fara majoritate parlamentara.
Seful guvernului a preferat o demisie rapida in locul... mai mult
Luni, 24 August 2015, ora 12:13
Stiglitz: Europa loveste din plin democratia elena
Tonul in crescendo al ciondanelii vehemente din Europa poate parea unui privitor neavizat drept rezultatul inevitabil al finalului amar inregistrat in negocierile dintre Grecia si creditorii sai.
In realitate insa, liderii europeni isi dau in sfarsit arama pe fata aratand ca adevarata natura a disputei pe tema datoriei elenilor ascunde nu doar o problema financiara, ci si una de afirmare a puterii in detrimentul democratiei, afirma laureatul cu Nobel pentru economie Joseph Stiglitz intr-un editorial Project Syndicate.
Greseli impardonabile
Programele economice varate pe gat Greciei timp de cinci ani de catre "troika" creditorilor s-au dovedit a avea efecte dezastruoase, PIB-ul tarii scazand cu 25%.
Nu a existat vreodata o criza care sa fie deliberat condusa spre asemenea consecinte catastrofice: somajul in randul tinerilor din Grecia, de exemplu, a depasit 60%.
Este uimitor faptul ca grupul de creditori ai Greciei refuza sa isi asume responsabilitatea petru acest dezastru sau sa admita ca previziunile si modelele sale economice au esuat.
Mai surprinzator se dovedeste faptul ca liderii Europei nu au invatat nimic din greseala lor. Creditorii continua sa ii ceara Greciei atingerea unui surplus bugetar de 3,5% din PIB pana in 2018.
Economisti din toata lumea au condamnat tinta prescrisa de creditori ca fiind o adevarata pedeapsa pentru economia Greciei, deoarece incercarea de a atinge acest prag va duce inevitabil la o recesiune si mai profunda.... mai mult
Marti, 30 Iunie 2015, ora 16:14
Criza din Grecia: Cum arata astazi masa negocierilor
Negocierile dintre delegatia elena si creditorii internationali ai tarii au reinceput, pe masa fiind depuse atat noile concesii facute de guvernul de la Atena, cat si cerintele stricte impuse de creditori.
Impasul negocierilor dintre cele doua parti s-a prelungit deja pe cinci luni, iar Atena are termen sa ajunga la o intelegere cu FMI si UE pana pe 30 iunie, in caz contrar riscand falimentul. Insa, chiar si semnarea unui acord nu exclude in totalitate aceasta varianta, remarca ziarul The Independent.
Pensii taiate, TVA crescut
Grecii au acceptat cu jumatate de gura unele cerinte ale creditorilor. Pana si in programul de guvernare acestea sunt trecute cu jumatate de masura.
Pensiile vor fi taiate incat sa asigure o economie de 0,4% din PIB, fata de un procent, cat solicitase FMI.
La fel, TVA-ul adus la cote normale pentru anumite zone si servicii turistice din Grecia poate sa realizeze economii de 0,4% din PIB.
In total, economiile estimate de guvernul de la Atena ar urma sa ajunga la 1,5% din PIB anul acesta, in 2016 nivelul urmand sa creasca pana la 2,9%.
Grecii au lasat-o ceva mai moale si cu cererea de restructurare a datoriei, discutia urmand sa fie repusa pe tapet dupa semnarea acordului.
Amenintarea falimentului persista
Nu sunt foarte multe indicii care sa arate ca, odata semnat acordul intre eleni si creditori, norii negri ai falimentului se vor risipi de pe cerul Greciei. Atena are de platit pana pe 30 iunie o suma de 1,6 miliarde de... mai mult
Miercuri, 24 Iunie 2015, ora 16:33
Criza din Grecia nu se va termina prea curand. Tara a intrat intr-o spirala periculoasa
Guvernul de la Atena a reusit sa impinga epilogul crizei negocierilor cu creditorii pana spre sfarsitul lunii iunie. Cu toate acestea, mai multi analisti sunt de parere ca suntem departe de a vedea actul final al crizei datoriilor Greciei.
Chiar si cu un acord care sa deblocheze cei 7,2 miliarde de euro din ultima transa a programului de asistenta financiara, premierul Tsipras va avea nevoie de o alta infuzie de bani in economia tarii in scurt timp, arata reporterii Bloomberg.
A treia sansa
Dupa aproape cinci luni de negocieri la sange, o eventuala intelegere intre delegatia elena si creditorii internationali nu ar reprezenta decat preambulul pentru deschiderea discutiilor pentru un al treilea program de asistenta financiara.
Lefteris Farmakis si Dimitris Drakopoulos, doi dintre analistii Nomura International, cred ca Grecia va avea nevoie de inca 30 de miliarde de euro pentru a iesi din impas.
Valoarea totala a imprumutului acordat Greciei va depinde doar de decizia celorlalte state din zona euro privind restructurarea datoriei inregistrate de statul elen si sub ce forma va fi aplicata aceasta.
Prim-ministrul Alexis Tsipras sustine ca un nou imprumut trebuie facut in termenii dictati de Atena, nu in cei ai guvernelor europene care au pompat bani in Grecia in ultimii 5 ani.
Impasul negocierilor dintre greci si creditorii europeni au generat o criza a lichiditatilor, impingand economia in recesiune.
Totodata, situatia a dus si la cresterea sumei... mai mult
Luni, 08 Iunie 2015, ora 14:21
FMI recunoaste ca a facut greseli grave in ceea ce priveste criza din Grecia
Fondul Monetar International (FMI) admite, intr-un raport intern, ca a facut greseli majore in ultimii trei ani in ceea ce priveste gestionarea acordului de finantare externa incheiat cu Grecia, subestimand semnificativ impactul masurilor de austeritate asupra economiei, potrivit Wall Street Journal.
Intr-un document intern "strict confidential", FMI noteaza ca a subestimat semnificativ pagubele care aveau sa fie aduse economiei grecesti de masurile de austeritate prescrise guvernului. Grecia este in recesiune de sase ani.
Totodata, FMI admite ca si-a incalcat propriile reguli astfel incat datoria publica uriasa a Greciei sa para sustenabila si ca, in retrospectiva, tara nu respecta trei dintre cele patru criterii de calificare pentru finantare.
Raportul FMI subliniaza insa ca modul in care a fost abordata criza, in coordonare cu Uniunea Europeana, a castigat timp pentru a limita impactul asupra zonei euro.
In plus, oficiali FMI considera ca experienta acumulata in Grecia va ajuta in viitoare situatii de criza, iar institutia nu a avut alternative la momentul respectiv.
In ultimii trei ani, mai multi oficiali importanti din cadrul FMI, printre care si directorul executiv Christine Lagarde, au afirmat in repetate randuri ca nivelul datoriei de stat a Greciei este sustenabil, iar imprumuturile pot fi restituite integral si la timp.
Doi fosti oficiali ai FMI sustin ca seful biroului de avocatura din cadrul institutiei, Sean Hagan, a avertizat in repetate... mai mult
Joi, 06 Iunie 2013, ora 12:40
Grecia: Datorii imense ale partidelor de guvernamant catre banci
Partidele de la guvernarea Greciei, Noua Democratie si Pasok, au datorii combinate de 232 de milioane de euro la bancile grecesti, iar posibilitatile de a le plati sunt minime. Situatia ridica semne de intrebare cu privire la un posibil conflict de interese in actiunile guvernului elen.
Sistemul politic din Grecia este construit pe baza finantarilor de stat, partidele primind fonduri in functie de numarul de voturi primite la alegerile anterioare.
Cele mai importante doua partide de la putere au contractat insa imprumuturi de 232 de milioane de la banci, precum banca de stat ATE si Piraeus Bank. Partidele au garantat aceste imprumuturi cu finantarea pe care urmau sa o primeasca din fondurile publice, relateaza Reuters.
Problema care apare este ca cele doua partide au avut o scadere semnificativa in numarul de sustinatori, ceea ce inseamna ca banii primiti anul viitor de la stat vor fi cu mult mai putin.
Pasok si Noua Democratie, pierderi majore de fonduri dupa ultimele alegeri
Grecia a finantat cu 21,7 milioane de euro Pasok pentru cei 43% de votanti din 2009, iar Noua Democratie a primit 16,9 milioane pentru 33% din voturile aceluiasi an.
La ultimele alegeri din acest an insa, Pasok a castigat doar 12% din voturi, iar Noua Democratie 29%. Ca urmare cele doua partide, dar mai ales Pasok, vor avea fondurile mult diminuate, iar capacitatea de a rambursa imprumuturile va fi mult diminuata.
Costas Tsimaras, reprezentantul Noua Democratie, a declarat ca... mai mult
Vineri, 28 Septembrie 2012, ora 08:00
Grecia: Noua Democratie in fruntea sondajelor
Partidul de dreapta conservator grec Noua Democratie /ND/ este favorit pentru alegerile generale din Grecia la 17 iunie, dar nu ar reusi sa obtina majoritatea absoluta, potrivit mai multor sondaje publicate duminica.
Toate sondajele ii acorda ND o victorie variind de la 23,3% la 25,8% din voturi, dar acest rezultat ar obliga partidul sa-si gaseasca aliati pentru a forma un guvern stabil.
Partidul stangii radicale SYRIZA, opus programului de austeritate cerut de creditorii Greciei, s-ar situa pe pozitia a doua, in fata partidului socialist PASOK, care sustine programul de austeritate.
Aceste sondaje au fost realizate de MRB, Pulse RC, Alco, Marc si Kapa Research pentru, respectiv, ziarele Real News, Typos tis Kyriakis, Proto Thema, Ethnos si To Vima.
Potrivit sondajului Marc, efectuat intre 22 si 24 mai in 1.075 de gospodarii, 82,4% dintre greci doresc sa ramana in zona euro.
ND ar obtine 121 la 123 de locuri din cele 300 ale parlamentului si SYRIZA de la 66 la 68, potrivit Alco, care a intervievat 1.000 de adulti intre 20 si 25 mai.
Potrivit Pulse RC si Kapa Research, partidul neonazist Hryssi Avghi /Zori de Aur/, care a obtinut aproape 7% din voturi in ultimele alegeri, ar obtine de la 4 la 5,2% la viitoarele, suficiente pentru a-si asigura prezenta in parlament, mai mult
Duminica, 27 Mai 2012, ora 10:48
Soros: zona euro va avea probleme mult mai mari decat criza din Grecia
Zona euro trebuie sa se reformeze, pentru a putea face fata unei viitoare crize, dupa ce slabiciunile regiunii au fost scoase in evidenta de problemele bugetare din Grecia, a declarat miliardarul american George Soros.
Soros avertizeaza, intr-un articol publicat in Financial Times, ca zona euro se va confrunta cu probleme mult mai mari decat criza din Grecia, precizeaza Mediafax.
El subliniaza ca turbulentele generate de datoriile Atenei nu au facut decat sa scoata in evidenta slabiciunile uniunii monetare, punand sub semnul indoielii viabilitatea sistemului.
Zona euro se confrunta cu o problema fundamentala, anume absenta unei politici economice si bugetare comune si a unui mecanism institutional prin care sa se poata raspunde crizelor, precum posibilitatea ca mai multe state sa emita impreuna euroobligatiuni, considera omul de afaceri american.
"Imprumuturile ad-hoc ar trebui sa fie suficiente Greciei, insa nu ajuta cu nimic Spania, Italia, Portugalia si Irlanda, economii prea mari in cadrul uniunii monetare pentru a putea fi salvate in aceasta modalitate", a afirmat Soros.
El a adaugat ca supravietuirea Greciei nu rezolva problema viitorului monedei unice europene.
mai mult
Luni, 22 Februarie 2010, ora 12:12
Top stiri din Economie
Top stiri
Termeni si conditii|Confidentialitate|Cookie