Spania a fost vizitata in perioada ianuarie-iulie a acestui an de 34 milioane de turisti straini, cu 3,9% mai multi decat in perioada similara a anului trecut si totodata un nou maxim istoric, arata cifrele publicate joi de Ministerul spaniol al Industriei, Energiei si Turismului, transmite EFE.
Cifra inregistrata in primele sapte luni ale acestui an este cu 400.000 de turisti mai mare decat precedentul record, inregistrat in primele sapte luni din 2008, cand 33,6 milioane de turisti straini au vizitat Spania.
In ceea ce priveste doar luna iulie 2013, un numar de 7,8 milioane de turisti straini au vizitat Spania, in crestere cu 321.000 de persoane sau 2,9% comparativ cu luna iulie 2012.
Cele mai mari cresteri procentuale s-au inregistrat in cazul turistilor proveniti din tarile nordice (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia si Suedia) precum si din Marea Britanie si Rusia, in timp ce in termeni absoluti cei mai numerosi turisti straini in Spania au fost britanici, germanii si francezii.
Catalonia (nord-estul Spaniei) a fost principala destinatie turistica spaniola in luna iulie, cu 8,8 milioane turisti straini, urmata de insulele Baleare, cu 6,2 milioane turisti, insulele Canare, cu 5,8 milioane turisti, si regiunea Andaluzia cu 4,4 milioane turisti straini.
Turismul este un sector cheie al economiei spaniole, fiind responsabil pentru aproximativ 11% din Produsul Intern Brut.Cresterea numarului de turisti,care a venit intr-o perioada in care pietele... mai mult
Joi, 22 August 2013, ora 16:23
Un reprezentant al Fondului Monetar International (FMI) se va intalni luni cu presedintele egiptean Mohamed Morsi si cu alti oficiali egipteni pentru a discuta in legatura cu solicitarea formulata de Cairo privind acordarea unui imprumut de 4,8 miliarde de dolari, informeaza sambata cotidianul egiptean Akhbar Al-Youm, preluat de Reuters. Discutiile pe aceasta tema au fost inghetate din 11 decembrie ca urmare a tensiunilor politice din Egipt.
Imprumutul FMI este considerat crucial in conditiile in care Egiptul se confrunta cu o crestere a deficitului bugetar si cu o diminuare a rezervelor valutare. Autoritatile de la Cairo spera ca un imprumut de la FMI va atrage noi investitii straine.
"Presedintele egiptean Mohamed Morsi il va primi poimaine (luni) pe Masood Ahmed, directorul FMI pentru Orientul Mijlociu si Asia Centrala ... si se asteapta ca in cadrul intrevederii sa se discute despre imprumutul FMI catre Egipt", scrie publicatia egipteana.
Potrivit sursei citate, Masood Ahmed se va intalni de asemenea cu premierul Hisham Kandil, cu cativa ministri si cu guvernatorul Bancii Centrale. Cabinetul premierului, presedintia egipteana si FMI nu au dorit sa comenteze in legatura cu aceasta informatie.
Economia egipteana trece printr-o perioada de criza de la caderea lui Hosni Mubarak la inceputul lui 2011, instabilitatea politica ducand la o scadere a veniturilor din turism si a investitiilor straine. mai mult
Sambata, 05 Ianuarie 2013, ora 13:04
In asteptarea deciziei Troicai in privinta celei de-a doua transe de bani destinate Greciei, situatia statului elen devine din ce in ce mai critica, pe masura ce companiile grecesti isi inchid portile.
In centrul Atenei, 29,6% dintre afaceri locale au fost inchise, cifre asemanatoare inregistrandu-se si in alte zone.
"Slabirea capacitatii de supravietuire a sectorului comercial e ingrijoratoare", considera Vasilis Korkidis, presedinte al Confederatiei Nationale a Comertului Elen, scrie Business Insider.
Companiile detinute de stat, precum cele din sectorul public de sanatate, nu se pot sustine singure, iar datoriile catre furnizori ating 5,73 miliarde de euro.
Rata somajului este dezastruoasa, cifra anuntata pentru decembrie fiind de 21%, in timp ce 51,1% dintre tineri nu au un loc de munca, de doua ori mai multi decat inainte de criza. Astfel, din cei 10,8 milioane de greci, doar 3,9 milioane mai au slujbe, iar 1,03 milioane sunt in somaj.
PIB-ul pe cel de-al patrulea trimestru a fost revizuit la -7,5%, in timp ce economia Greciei s-a contractat cu aproximativ 20% din 2008 si pana acum.
Nicio economie nu poate suporta o datorie de marimi astronomice cand doar 36,1% din populatie contribuie la buget. Deficitul de cont curent la sfarsitul lui 2011 a atins 24,9 miliarde euro, sau 11,5% din PIB, cu mult peste deficitul general.
"Le datoram copiilor si nepotilor nostri sa ii scapam de aceasta datorie", sustine ministrul de Finante al Greciei,... mai mult
Luni, 12 Martie 2012, ora 13:20
Criza economica a inceput in urma cu aproximativ cinci ani. De atunci, tarile bogate au avut cel mai mult de suferit, iar Grecia a inregistrat cea mai proasta evolutie, fiind "campioana" la retrogradari. Economiile lumii au pierdut ani intregi de evolutie financiara.
SUA "a pierdut" aproape zece ani de evolutie economica, din perspectiva celor sapte indicatori analizati de publicatia The Economist . Printre acestia se numara productivitatea economiei, bunastarea si piata muncii.
Criteriile folosite se incadreaza in trei categorii mari. In prima grupa se afla bunastarea fiecarei gospodarii, preturile la activele financiare si tarifele proprietatilor.
In cea de-a doua categorie se afla indicatorii productiei anuale si consumul privat, in timp ce ultima categorie este formata din valoarea salariilor si din rata somajului.
Pentru a putea intocmi clasamentul, jurnalistii de la The Economist au facut media perioadei de timp in care indicatorii s-au depreciat si durata in care statele analizate au incercat sa imbunatateasca valorile.
Tarile bogate au fost lovite cel mai puternic de criza financiara. Doar sase din 34 de economii "avansate", catalogate de FMI, au PIB-ul pe cap de locuitor mai mare in 2011 decat in 2007. Printre acestea se regaseste Germania si Australia.
Economia americana s-a contractat cu 3,8% in perioada iunie 2008-iunie 2009, cea mai slaba performanta din ultimii 70 de ani. Din cele 14 tari europene care s-au "intors in timp", din punct de... mai mult
Miercuri, 29 Februarie 2012, ora 13:20
Romania depinde in mare masura de propriile resurse si nu de ceea ce ii poate oferi Europa. Iesirea statului roman din criza nu se face prin austeritate ci prin relansarea consumului, considera profesorul doctor Virgil Magureanu, fost director al Serviciului Roman de Informatii.
In opinia acestuia, romanii nu trebuie fortati sa-si traga fermoarul la buzunare ci sa-l deschida larg pentru a reporni motoarele economice.
Romanii s-au complacut intr-o strategie a saraciei si stau la mila marilor puteri, in loc sa gandeasca totul sub forma unui business foarte riguros conceput, spune Magureanu.
"Aceasta discutie pe problema crizei acopera incompetentele multora. "Eh fratilor, e criza de aceea nu ne merge cum trebuie". Nu e asa. E si multa incompetenta, iar incalcarea unor reguli elementare de natura economica determina schisma morala de care vorbeam la inceput. Criza pare sa fie acel paravan dincolo de care se ascunde o dezordine si o risipa cumplita in societatea actuala, pornind chiar cu exemplul tarii noastre", a declarat Virgil Magureanu intr-un interviu Business24.
In opinia profesorului, actuala criza va naste noi valori care vor sta la baza societatilor, vor fi noi categorii sociale care vor detine primatul, iar statul va fi inlocuit, in timp, de un alt tip de putere supra-statala.
Ceea ce se intampla astazi in lume rastoarna principii, doctrine si ideologii pe care s-a cladit un sistem economic. Din aceasta criza se va naste o lume noua. Care sunt... mai mult
Sambata, 04 Februarie 2012, ora 00:00
Romania este pe locul 10 intr-un top al celor mai riscante 50 de tari din lume pentru investitii realizat de Credit Suisse, in care primele pozitii sunt ocupate de statele europene cu datorii mari.
Clasamentul este condus de Grecia, urmata de Portugalia, Islanda, Irlanda, Ungaria, Spania si Italia, Letonia, Egipt si Romania, relateaza Business Insider.
Urmatoarele state considerate mai putin riscante decat Romania sunt, in ordine, Polonia, Ucraina si Lituania.
Bulgaria este pe locul 16, iar Cehia pe 22.
Intre tarile dezvoltate, Statele Unite ocupa pozitia 17, iar Marea Britanie locul 21.
La realizarea clasamentului, Credit Suisse a luat in considerare balanta contului curent, balanta bugetelor, datoriile guvernamentale, costul asigurarii datoriilor, perspectiva cresterii PIB in perioda 2014-2016 si ratingurile de tara.
Potrivit analizei, economiile emergente ofera investitorilor cele mai reduse riscuri.
Astfel, riscurile cele mai mici sunt in Hong Kong, Norvegia si Singapore. mai mult
Joi, 15 Decembrie 2011, ora 21:45
Criza economica mondiala nu e resimtita in toate tarile la fel. Astfel, exista tari unde criza a fost resimtita partial sau deloc, si salariile continua sa creasca sau recupereaza din pierderile inregistrate in perioada recensiunii.
Economiile din tari precum China sau India continua sa aiba cresteri de salarii de circa 11-12% anual, o situatie pe care o regasim si in tari din Africa, Orientul Mijlociu dar si in Europa de Est, anunta Realitatea.net.
In cursul anului viitor, salariile din Pakistan, Nigeria, Yemen, Egipt, Ucraina si Belarus vor inregistra cele mai mari cresteri, potrivit celui mai recent studiu international al firmei Mercer.
Astfel, campioana in domeniul cresterilor salariale din 2011 este Ghana, cu o indexare medie anuala de 14%, in timp ce pentru 2012, se preconizeaza ca salariile vor avansa cel mai rapid in Egipt, cu 11-12%, urmat de Uganda si Nigeria, cu o crestere estimata la 11%.
In Orientul Mijlociu, salariile au avansat puternic in Pakistan, cu 13-14%, in timp ce pentru 2012 salariile vor creste semnificativ in Iran, estimari de 15%, Pakistan si Yemen. Pe de alta parte, in Emiratele Arabe si Qatar, tarile unde muncesc cei mai multi romani, cresterea salariala se va pastra sub 6%.
In ceea ce priveste Europa de Est, cele mai mari cresteri salariale s-au inregistrat in Belarus(11-12%), Kazahstan(10-11%) si Ucraina(10%), prognoza de crestere pentru 2012 pastrandu-se pentru aceleasi 3 tari din regiune.
Conform Mercer, salariile din... mai mult
Miercuri, 09 Noiembrie 2011, ora 15:32
Evenimentele din lumea araba, vazute prin lupa occidentala, stau sub semnul istoric al libertatii. Insa aceasta idee a eliberarii popoarelor arabe de sub dictaturile din zona este o plasa, afirma cu convingere omul de afaceri Niels Schnecker. Potrivit acestuia, momentul este unul regizat si executat "cu foarte multa exactitate de Al Qaeda" si considera ca rezultatul intregii operatiuni va fi intarirea fundamentalismului arab, acoperita initial de o administratie democratica.Cu ce alt moment din istorie putem compara ceea ce se intampla acum in lumea araba: Egipt, Libia?
N-am sa intru in cursa lui Putin si n-am sa spun cruciadele.
Nu cred ca se compara cu niciun moment din istorie.
Este un moment unic in istorie care a fost regizat si este executat cu foarte multa exactitate de Al Qaeda.
Dupa parerea mea, aceasta idee a eliberarii popoarelor arabe de sub unii dictatori este o plasa.
Al Qaeda este singura organizatie din lume care ar putea sa regizeze cu atata exactitate niste "revolutii" care sa aiba loc intr-o succesiune aproape perfecta: Tunisia, Egipt, Libia, Yemen, Bahrain.
Aceasta operatiune nu are nimic la baza decat intarirea fundamentalismului arab, sub masca unei eliberari de dictatura, care initial va fi acoperita de o administratie democratica, dar se va transforma foarte repede intr-un fundamentalism arab.
Pare un moment cu mai multa tensiune si incarcatura inclusiv decat momentul in care Estul Europei a scapat de comunism…
Nu as face aceasta comparatie... mai mult
Miercuri, 23 Martie 2011, ora 23:08
La fel ca in multe alte cazuri asemanatoare, cheia evenimentelor care cutremura astazi Egiptul trebuie cautata pe de-o parte in trecutul recent al acestei tari si in miscarile de placi tectonice care au loc pe plan international ca urmare a crizei economice din 2008-2010, pe de alta.Am scris de mai multe ori ca primele trei valuri ale crizei declansate in anul 2008 - cel financiar, cel economic si cel social - va fi urmat de unul politic.
Egiptul era una dintre cele mai slabe verigi ale lantului economic/politic international si, prin urmare, s-a rupt.
Devenit republica in 1953, Egiptul independent s-a conturat ca cel mai puternic stat arab din regiune si deseori nu a ezitat sa-si joace extrem de zgomotos cartile (nationalismul panarab al dlui.Nasser, Canalul de Suez, razboiul de Yom Kippur).
Dupa acordul de la Camp David (1978), Egiptul devine prima tara araba care incheie pacea cu Israelul.
Presedintele de atunci, dl. A. Sadat, plateste cu viata acest act, fiind asasinat de extremistii musulmani care-l acuzau de tradare.
Este inlocuit in 1981 de dl. Hosni Mubarak, cel care, in buna traditie politica locala, se eternizeaza in fotoliul puterii de la Cairo.
Insa nimic nu a fost pe gratis iar SUA s-a oferit de fiecare data sa achite nota de plata.
Pretul pacii cu Israelul s-a ridicat la un cec anual cu zece cifre, cam tot atit cit Egiptul incaseaza din taxele exploatarii Canalului de Suez.
America a ajutat de asemenea Egiptul, prin ajutoare financiare masive, sa-si... mai mult
Marti, 08 Februarie 2011, ora 00:40