credite valuta romania
Bancile au creditat mai mult statul decat economia privata, in luna mai. A crescut si numerarul in circulatie
Din datele furnizate astazi de catre Banca Nationala a Romaniei rezulta faptul ca statul a fost un client mai atractiv pentru banci decat companiile si populatia. Se da astfel apa la moara inca odata celor care acuza institutiile financiare ca prefera dobanzile si siguranta oferite de stat in loc sa crediteze economia reala.
Dar iata cum arata datele: soldul creditului neguvernamental acordat de institutiile de credit a scazut in luna mai 2020 cu 0,7 la suta (-0,8 la suta in termeni reali) fata de luna aprilie 2020, pana la nivelul de 269 146,8 milioane lei. Creditul in lei, cu o pondere de 67,3 la suta in totalul creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,4 la suta (-0,5 la suta in termeni reali), iar creditul in valuta exprimat in lei a scazut cu 1,4 la suta (scadere similara daca indicatorul este exprimat in euro).
Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2019, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 4,5 suta (2,2 la suta in termeni reali), pe seama cresterii cu 6,2 la suta a componentei in lei (3,8 la suta in termeni reali) si cu 1,2 la suta a componentei in valuta exprimata in lei (scadere de 0,7 la suta daca indicatorul este exprimat in euro).
In schimb creditul guvernamental (imprumuturile acordate statului) s-a majorat in luna mai 2020 cu 4,7 la suta fata de luna aprilie 2020, pana la 136 197,4 milioane lei. In raport cu mai 2019, acesta a crescut cu 29,9 la suta (27,0 la suta in termeni reali).
Depozitele rezidentilor clienti neguvernamentali... mai mult
Miercuri, 24 Iunie 2020, ora 13:10
Pandemia de coronavirus a diminuat volumul de credite: companiile se imprumuta mai mult decat populatia, in aceasta perioada
Criza pandemica a determinat reducerea volumului de credite acordate de catre bancile comerciale cu 0,5% in aprilie 2020 raportat la luna precedenta, arata statisticile publicate de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR). Creditul neguvernamental in lei s-a diminuat cu un ritm lunar de 0.6% ajungand la 181,9 miliarde lei. Defalcat pe componentele populatie si companii, imprumuturile au scazut cu dinamici luna/luna de 0.2% la 111,2 miliarde lei, respectiv 1.2%, la 70,7 miliarde lei. Pe de alta parte, creditul neguvernamental denominat in valuta s-a redus cu 0.4% luna/luna, ajungand la 89.2 miliarde lei in aprilie. Pe segmente populatie si respectiv companii, imprumuturile s-au ajustat cu ritmuri lunare de 0.4% fiecare, coborand la 33,7 miliarde lei, respectiv 55,5 miliarde lei.
Daca luam in calcul evolutia an/an a soldului creditului neguvernamental, acesta a si-a redus ritmul de crestere de la 6.9% in martie la 5.7% in aprilie, cel mai redus din decembrie 2017. Creditului neguvernamental in lei si-a temperat si el cresterea de la 9.2% an/an in martie la 7.4% an/an in aprilie, cel mai redus nivel din februarie 2015. Creditul pentru populatie a crescut cu 12.7% an/an, in timp ce segmentul companii a ramas relativ constant. Creditului neguvernamental in valuta si-a incetinit si el cresterea de la 2.6% an/an in martie la 2.3% an/an in aprilie: declinul segmentului populatie cu 8.5% an/an a fost contrabalansat de crestere componentei companii cu 10.2% an/an.
In perioada... mai mult
Marti, 23 Iunie 2020, ora 12:26
BNR: Cresterea dobanzilor cu doua puncte procentuale ar creste rata creditelor neperformante
Rata creditelor neperformante la nivelul sectorului populatiei s-ar majora de la valoarea actuala de 5,8%, la 7,3% intr-un orizont de un an de zile in ipoteza unui soc de 200 de puncte de baza pe rata dobanzii, potrivit Raportului asupra stabilitatii financiare.
"Estimari preliminare arata ca rata creditelor neperformante la nivelul sectorului populatiei s-ar majora de la valoarea actuala de 5,8%, la 7,3% intr-un orizont de un an de zile in ipoteza unui soc de 200 de puncte de baza pe rata dobanzii. In aceste conditii, este necesar ca debitorii sa fie in permanenta informati despre riscurile cu care se pot confrunta pe termen mediu pentru a preveni indatorarea in conditii in care ulterior s-ar putea confrunta cu probleme in rambursarea respectivelor obligatii financiare. Astfel, debitorii ar fi mai bine protejati, pe termen mediu, daca ar solicita in mai mare masura incheierea de contracte de credite cu dobanda fixa", se spune in raport.
Potrivit documentului, majoritatea debitorilor cu credite ipotecare ar resimti in timp real un potential soc pe rata de dobanda.
Creditele ipotecare nou acordate au rata dobanzii variabila in proportie de 95%, in timp ce creditele de consum sunt acordate in proportie de 58% cu dobanda fixa (ianuarie-septembrie 2017).
Conform BNR, riscul de dobanda este mai pronuntat in cazul creditelor ipotecare, relativ la creditele de consum prin prisma acordarii acestora pe maturitati mai lungi (pana la 30 de ani, fata de 5 ani in medie) si... mai mult
Luni, 04 Decembrie 2017, ora 16:31
Isarescu: Ratele rezervelor minime vor scadea cand bancile reiau creditarea cu "ochii cat cepele"
Banca Nationala a Romaniei (BNR) mentine calendarul de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii la niveluri europene inainte de intrarea in zona euro, dar in functie de fluxurile de capital si de momentul in care bancile vor incepe sa dea credite, insa cu "ochii cat cepele", a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in cadrul conferintei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflatiei.
"In privinta rezervelor minime obligatorii ramanem pe calendarul de a ne apropia de niveluri europene intr-un interval de timp rezonabil, inainte de intrarea in zona euro, dar dozajul masurilor il vedem in functie de factorii interni si externi. Intrarile de capital pot sa intarzie sau sa apropie acest calendar. Deocamdata avem exces de lichiditate. (...) Pe masura ce acest exces va disparea, putem reduce rezervele la lei. Acum nu putem.
Alta posibilitate ar fi ca bancile sa inceapa sa dea credite cu "ochii cat cepele", dar sa lucreze mai atent cu clientii, sa sporeasca creditarea in moneda nationala si sa compenseze scaderea de creditare in valuta", a precizat Isarescu.
El a spus ca, astfel, s-ar reduce lichiditatea din sistem care acum este in exces, in special din cauza intrarilor de capital peste asteptari, pe fondul crizei din Ucraina. Guvernatorul BNR a reamintit faptul ca aceste intrari de bani au dus la o apreciere semnificativa a monedei nationale si la cresterea rezervei nete a bancii centrale cu doua miliarde de euro, in conditiile efectuarii... mai mult
Miercuri, 06 August 2014, ora 14:16
Judetul in care creditele au crescut cu aproape 22% in 2014, pe o piata in declin
Gorj, Braila si Brasov conduc topul judetelor unde soldul creditarii a crescut cel mai mult in prima jumatate a anului, cu un avans de 21,9% in Gorj si de 2,24% in Braila, respectiv 1,27% in Brasov, in conditiile in care soldul total in sistemul bancar s-a redus cu 1,54% fata de decembrie 2013.
Volumul creditelor acordate de banci populatiei si firmelor a ajuns la finele lunii iunie la 216,7 miliarde lei, de la un nivel de 220,09 miliarde lei la sfarsitul anului trecut. Din totalul imprumuturilor, cele in moneda locala reprezinta 90,51 miliarde lei (cu o pondere de circa 42%), iar cele in valuta exprimate in lei cumuleaza 126,18 miliarde lei.
In prima jumatate a anului, doar patru judete au consemnat o dinamica pozitiva a volumului total de creditare, respectiv Gorj (+21,97%), Braila (+2,24%), Brasov (+1,27%) si Vaslui (+0,6%), potrivit datelor BNR.
Top 10 este completat de judetele cu cele mai mici scaderi inregistrate la creditele totale, de sub 1%. Astfel, in judetul Neamt soldul finantarilor bancare s-a redus cu 0,02%, fiind urmat de Prahova (-0,26%), Teleorman (-0,78%), Sibiu (-0,86%), Dolj (-0,93%) si Constanta (-0,99%).
Nivelul creditelor aferente Capitalei s-a comprimat cu 1,84% de la finele anului trecut, ajungand la 86,66 miliarde lei.
Totodata, restantele totale ale populatiei si firmelor s-au redus cu 4,3% in primul semestru fata de decembrie 2013, la 31,28 miliarde lei, atingand minimul ultimelor 14 luni, iar fata de aceeasi perioada a anului... mai mult
Luni, 28 Iulie 2014, ora 08:35
Scaderea dobanzilor la credite in lei se va mentine daca fundamentele economice se pastreaza
Tendinta de scadere a dobanzilor la creditele in lei se va mentine daca fundamentele economice actuale nu se schimba, afirma viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu.
"In volumul creditelor nou acordate este remarcabil pentru Romania, ca pentru prima data creditele in lei au dobanzi mai mici decat cele in valuta, in anumite conditii. Este o revolutie. Exista premisele ca aceasta evolutie sa continue, daca fundamentele economice se pastreaza. Viziunea noastra in domeniul politicii monetare este ca mentinandu-se fundamentele economice, premisele reducerii costurilor la creditele in lei sa continue. Stiti bine ca in ceea ce priveste costul creditelor in valuta aceste mecanisme nu tin de BNR", a spus Olteanu, la conferinta "Restructurarea, o masura de insanatosire a companiilor".
El a mai aratat ca si cursul de schimb se va mentine in aceleasi marje, in aceleasi conditii economice.
"Nu poti sa mentii un curs de schimb impotriva evolutiei economiei. Din analizele colegilor mei, cursul de schimb este in marja actuala a economiei reale, dar premisele viitoare tin de activitatea economica si de stabilitatea politicilor publice. Atata timp cat economia reala va sustine acest curs de schimb, el va ramane stabil", a spus Olteanu. mai mult
Joi, 27 Martie 2014, ora 14:46
Restantele la creditele in lei au crescut in februarie cu 2%
Valoarea totala a creditelor restante in lei ale populatiei si firmelor inregistrata in luna februarie 2014 se cifreaza la circa 13,457 miliarde de lei, cu aproape 2% peste cea raportata in ianuarie, in timp ce restantele la creditele in valuta se ridica la 20,424 miliarde lei (echivalent), in crestere cu 1,25%, conform unui raport al Bancii Nationale a Romaniei /BNR/, publicat miercuri.
Totalul creditelor in lei se ridica, in februarie, la 86,2 miliarde de lei (plus 0,23% fata de luna precedenta), din care 49,65 miliarde de lei erau sume contractate de agentii economici si 34,7 miliarde de lei de populatie.
Creditele in valuta totalizau 133,5 miliarde de lei (minus 0,6%), din care 63,6 miliarde de lei contractate de agentii economici si 68,5 miliarde de lei de populatie.
Bucurestenii aveau, la finele lunii februarie, credite in lei restante in suma de 3,7 miliarde lei si in valuta de 9,5 miliarde de lei (echivalent).
Totalul creditelor in lei contractate in Capitala atingea nivelul de 27,3 miliarde de lei, iar al celor in valuta - aproape 61 de miliarde lei.
In restul tarii, unele dintre cele mai mari rate ale restantelor se inregistreaza in judetele Salaj (29,6% din creditele in lei si 25,8% din creditele in valuta), Valcea (24,5% din creditele in lei si 20,7% din creditele in valuta), Braila (26,3% din creditele in lei si 19,5% la creditele in valuta), Suceava (24,6% din creditele in lei si 19,3% din creditele in valuta) si Bistrita-Nasaud (23% din... mai mult
Miercuri, 26 Martie 2014, ora 16:45
BNR: Companiile vor primi mai greu credite in valuta
Conditiile de creditare pentru finantarile in valuta vor fi mai stricte decat pentru cele in lei, daca cine olicita imprumutul nu obtine veniturile in moneda creditului. Clientii vor trebui sa demonstreze ca pot rambursa sumele chiar daca moneda nationala se depreciaza sever.
Aceste prevederi sunt incluse intr-un proiect de regulament al Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) recomanda autoritatilor nationale de supraveghere sa monitorizeze creditarea in valuta si sa ia masuri in cazul existentei unor riscuri semnificative la nivelul debitorilor neacoperiti la riscul valutar.
Astfel, proiectul regulamentului privind unele conditii de acordare a creditelor se aplica bancilor, institutiilor financiare nebancare (IFN) inscrise in Registrul special la BNR, institutiilor de plata si celor emitente de moneda electronica cu un nivel semnificativ al activitatii de creditare.
Institutiile de credit supravegheate de banca centrala vor fi obligate sa stabileasca conditii mai stricte de acordare si garantare a imprumuturilor in valuta, fata de cele in lei, pentru populatia si companiile care nu sunt protejate de riscul valutar, adica obtin veniturile in alta moneda decat cea a creditului solicitat.
Totodata, pentru aceasta categorie de clienti, creditorii vor acorda finantari daca sunt indeplinite anumite criterii, stabilite prin reglementari interne, care sa demonstreze ca solicitantii ar avea o capacitate foarte buna de... mai mult
Miercuri, 03 Octombrie 2012, ora 08:33
Romanii se imprumuta in continuare. Unde sunt cei mai mari datornici?
Valorea restantelor la credite a crescut in aprilie, atat in ceea ce priveste imprumuturile in lei, cat si in valuta. Acest lucru atesta starea economica a cetatenilor tarii, care aleg sa contracteze un credit in ciuda perioadei economice instabile prin care trecem.
Devalorizarea leului s-a simtit puternic in buzunarele celor care au ales credite in valuta, valorea restantelor in acest segment crescand cu 486,4 milioane de lei in luna aprilie, comparativ cu luna martie a 2012, arata un raport al BNR.
Fata de aceeasi perioada a anului precedent insa, valoarea restantelor la creditele in valuta a crescut cu 4.191,6 milioane lei.
In ciuda instabilitatii economice si a crizei care a cuprins intreaza Europa, romanii au continuat sa aleaga credite in valuta, atat pentru locuinte, cat si pentru consum. In aprilie 2012, valoarea totala a creditelor in valuta a atins 146.184,7 milioane lei, cu 18.142,7 milioane lei mai mult decat in aceeasi perioada a anului precedent.
In ceea ce priveste creditele in moneda nationala, valoarea acestora a crescut cu 2.552,8 milioane lei, pana la 80.790,1 milioane. Si in acest segment a crescut numarul restantierilor, suma totala datorata de acestia ridicandu-se la 10.025,2 milioane lei, in crestere cu 1.630,1 fata de luna aprilie 2011. Comparativ cu luna martie a 2012, valoarea restantelor la credite in lei a crescut cu 264,2 milioane lei.
Conform unui raport BNR, soldul creditelor neguvernamentale acordate a crescut in aprilie... mai mult
Marti, 29 Mai 2012, ora 08:46
Top stiri din Bani
Termeni si conditii|Confidentialitate|Cookie