creditare romania
Cererile de credit au scazut cu pana la 75% si 260.000 de oameni au cerut amanarea ratelor
Majoritatea romanilor care au credite la banci s-au comportat responsabil pe durata pandemiei si n-au cerut, in masa, amanarea platii ratelor pe termen lung, doar pentru ca Guvernul le-a dat posibilitatea sa o faca.
Numarul celor care au cerut credit a scazut insa si cu pana la 3 sferturi. Iar unii s-au grabit chiar sa retraga bani din conturi, in primele zile ale pandemiei.
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a anuntat, inca de la finele saptamanii trecute, ca institutiile de credit din Romania au primit 270.000 de solicitari de amanare a platii ratelor, in contextul pandemiei de COVID-19.
Cele mai multe solicitari - adica 260.000 (peste 96%) din ele - au venit din partea persoanelor fizice. Si doar 10.000 sunt de la companii.
Tot potrivit ARB, cifrele arata ca s-a cerut amanare la plata ratelor pentru doar 17% dintre creditele persoanelor fizice si pentru sub 10% dintre creditele persoanelor juridice.
Presedintele executiv al ARB, Florin Danescu, a declarat pentru Agerpres ca, din punctul sau de vedere - desi solicitari de amanare a platii ratelor se vor mai inregistra la banci - numarul va fi, de acum incolo, in scadere. Cu alte cuvinte, am fi depasit deja varful acestei situatii de criza, in care romanii au nevoie de pasuiri.
Ca sa aflam mai multe despre dinamica acestor cereri de amanare la plata, dar si despre ce alegeri bancare au facut romanii, in timpul pandemiei, Ziare.com a solicitat informatii de la cele mai multe dintre bancile mari din... mai mult
Joi, 30 Aprilie 2020, ora 00:00
Studiu: 37% dintre romani traiesc de pe o zi pe alta
Mai mult de jumatate dintre romani (60%) declara ca au credite, in timp ce peste o treime (37%) sustine ca are cheltuieli lunare obligatorii identice cu venitul incasat, reiese dintr-un studiu sociologic referitor la obiceiurile financiare ale romanilor, dat publicitatii joi.
Rezultatele cercetarii iSense Solutions, comandata de Kruk Romania cu ocazia Zilei fara Datorii, initiativa aniversata pe 17 noiembrie, releva faptul ca 30% dintre cei care au deja credite ar dori sa acceseze un nou imprumut in anul urmator, dar accesarea unui nou imprumut vizeaza stingerea unuia anterior, ceea ce poate conduce la "spirala datoriilor".
In ceea ce priveste accesarea unui imprumut, romanii au cea mai mare incredere in banci, 83% dintre acestia spunand ca ar apela la astfel de institutii in cazul in care ar avea nevoie de bani.
Pe de alta parte, 14% dintre cei chestionati au mentionat ca ar lua un imprumut de la o institutie financiara non-bancara, daca o institutie bancara ar refuza sa le acorde imprumutul. De asemenea, 70% dintre romanii care au accesat un nou imprumut pentru a acoperi o datorie anterioara cred ca situatia lor se va imbunatati in viitor.
In plus, 45% dintre romani nu au economii in familie, iar motivul pentru care romanii fac totusi economii sunt mai ales situatiile neprevazute carora trebuie sa le faca fata.
Potrivit sursei citate, peste jumatate (58%) dintre persoanele intervievate sunt dispuse sa participe la sesiuni de pregatire online gratuite... mai mult
Joi, 15 Noiembrie 2018, ora 17:53
BNR a limitat gradul de indatorare la creditele acordate persoanelor fizice (Surse)
Banca Nationala a Romaniei a votat miercuri limitarea gradului de indatorare la creditele acordate persoanelor fizice, atat cele ipotecare, cat si de consum, reprezentand o premiera dupa anul 2007. Noul regulament va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2019.
Astfel, potrivit unor surse citate de Profit.ro, pentru creditele in lei gradul maxim de indatorare va fi de 40%, iar pentru cele in euro de 20%. La creditele ipotecare pentru achizitia unei locuinte, gradul maxim creste cu 5% daca debitorul nu are sau nu a avut alta locuinta proprietate personala.
Bancile si institutiile financiare nebancare (IFN) pot sa depaseasca aceasta limita pentru debitorii cu venituri mai mari decat salariul mediu pe economie, dar numai pentru credite reprezentand 15% din creditele acordate in trimestrul anterior. Exceptia nu se aplica creditelor de peste 250.000 de euro (echivalent in lei) . Pragurile vor fi calculate la veniturile nete ale debitorilor.
Decizia a fost luata dupa ce BNR s-a aratat ingrijorata de cresterea accelerata a creditarii persoanelor fizice din ultimii ani, mai ales de evolutia gradului de indatorare a persoanelor fizice cu venituri reduse.
Ultimul raport privind stabilitatea financiara publicat de Banca Centrala arata ca persoanele din grupa de venit cea mai joasa aveau un grad de indatorare de 53%, fata de 20% in cazul debitorilor care castiga peste dublul salariului mediu pe economie.
BNR a introdus, pentru prima data, limitari explicite ale gradului de... mai mult
Miercuri, 17 Octombrie 2018, ora 17:11
Jumatate dintre romanii de la oras nu au credite si nici nu vor sa imprumute bani: Nu pot, nu vor sau nu le trebuie
Jumatate dintre locuitorii din mediul urban nu au si nu vor sa ia un credit, in timp ce doar 10% ar vrea sa ia un imprumut, principalul motiv fiind acela de a cumpara o casa, conform unui sondaj realizat de IRSOP Market Research & Consulting.
"Aici se cumuleaza mai multe motive. Primul motiv, poate nu in ordinea aceasta, il constituie cei care nu au resursele necesare pentru a face fata sau considera ca nu au posibilitatea sau considera ca nu sunt eligibili pentru un credit.
A doua categorie o reprezinta cei care pur si simplu se tem de credit, intrucat considera ca s-ar putea sa nu poata sa-l ramburseze.
A treia categorie o reprezinta cei care nu au nevoie efectiva de credit pentru ca ori isi rezolva problemele pe care le au cu veniturile proprii sau cu economiile pe care le au, fie nu au probleme care sa necesite rezolvarea lor si atunci aceste lucruri fie se pot cumula, fie sunt segmente independente", a explicat Petre Datculescu, directorul IRSOP, cu ocazia prezentarii sondajului efectuat pentru Asociatia Bancilor pentru Domeniul Locativ din Romania (ABDLR).
Potrivit studiului, 44% dintre cei care vor sa ia un credit (10% dintre respondenti) au ca scop achizitia unei locuinte, 23% efectuarea de reparatii in locuinta, 11% cumpararea unui autoturism, 8% vor bunuri suplimentare pentru casa, 4% pentru afaceri, 4% pentru educatie si 6% pentru cheltuieli curente.
Conform sondajului, 40% dintre cei intervievati au deja un credit luat si nu mai vor altul.... mai mult
Marti, 11 Septembrie 2018, ora 18:26
Se scumpesc creditele romanilor. BNR a majorat dobanda cheie pentru a treia oara in acest an
Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis luni majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50% pe an, de la 2,25% pe an, incepand cu data de 8 mai 2018. Asta inseamna ca se vor scumpi creditele romanilor.
Este a treia majorare din acest an a dobanzii de politica monetara. In ianuarie a crescut de la 1,75% pe an la nivelul de 2% pe an, iar in luna februarie a fost majorata iar la 2,25%.
Masura de a creste din nou dobanda de politica monetara vine ca o masura de a tina in frau rata inflatiei, care a urcat in luna martie la 5%, cel mai inalt nivel din iunie 2013.
-Vom reveni cu detalii- ...citeste mai departe despre "Se scumpesc creditele romanilor. BNR a majorat dobanda cheie pentru a treia oara in acest an" pe Ziare.com mai mult
Luni, 07 Mai 2018, ora 13:03
Bancile avertizeaza: Plafonarea dobanzilor va duce la compromiterea creditarii in Romania
Plafonarea dobanzilor la credite va duce la compromiterea creditarii in Romania, a afirmat, joi, Florin Danescu, presedinte executiv al Asociatiei Romane a Bancilor, la o conferinta de specialitate, precizand ca ar putea fi afectati atat potentialii clienti cu venituri mici, cat si cei cu venituri mari.
"Fara a fi plastic deloc, am putea spune ca si o concluzie ca in Romania creditarea este compromisa", a spus Florin Danescu.
Acesta a precizat ca in industria bancara costul creditului este format din mai multe elemente si ca o eventuala plafonare a dobanzilor nu ar mai permite reducerea acestora decat prin diminuarea creditarii.
Astfel, cheltuielile operationale nu mai pot fi reduse dupa o perioada de peste 10 ani in care bancile s-au tot optimizat din perspectiva costurilor. Bancile au redus personalul cu peste 25%, reteaua bancara cu peste 25%, iar in concluzie nu mai exista interval de reducere a acestui element de cost.
Un alt element de cost il reprezinta depozitele atrase de la clienti si capitalul, dar nici aici nu exista multe posibilitati. In plus, o eventuala asteptare de a vedea dobanzi real - pozitive la depozite de acum incolo nu este una realista.
Exista un element care ar putea fi redus, iar acesta este cel al riscului.
"Al treilea element de cost si cel mai important din perspectiva acestei initiative legislative este nivelul de neperformanta sau riscurile pe care si le asuma bancile. Cu cat pretul va fi fixat si va fi mai jos acest... mai mult
Joi, 01 Martie 2018, ora 13:22
ROBOR a crescut in 2017 ca Fat-Frumos si va mai creste. "Economia Romaniei nu merge atat de bine pe cat pretind unii"
Indicele ROBOR la trei luni, de care depind direct creditele romanilor in lei, a crescut in 2017 ca Fat-Frumos. Daca la inceputul anului era la un nivel de 0,87%, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a publicat in 29 decembrie o valoare de 2,05%.
Aceasta cotatie e importanta, pentru ca ea va fi luata in considerare in calcularea ratelor pe urmatoarele trei luni.
Si avand in vedere ca e mai mare decat cea publicata de BNR pe 29 septembrie 2017, anume 1,58%, iata ca romanii cu credite in lei vor da bani in plus la banca in intervalul ianuarie-martie 2018 decat in perioada octombrie-decembrie 2017.
De ce a crescut ROBOR asa mult in acest an? Bogdan Glavan, profesor universitar de economie, a declarat pentru Ziare.com ca exista mai multi factori, printre care "cheltuieli guvernamentale in crestere, venituri fiscale in scadere, inflatie".
"Exista factori mai profunzi care pun BNR si politica monetara intr-un context anume. Deci BNR nu de capul ei pur si simplu, in abstractie de orice context, decide daca sa intervina si in ce sens pe piata monetara sau pe cea valutara, ci in functie de context. Ori contextul pe care l-am avut noi in 2017 este cel de cheltuieli guvernamentale in crestere, venituri fiscale in scadere, deci o problema bugetara, dificultati bugetare.
Aceste dificultati bugetare au fost insotite de o mare incertitudine, pentru ca a fost o avalansa de propuneri care nu s-au materializat si care este posibil sa se materializeze in 2018, ma refer la noi... mai mult
Marti, 02 Ianuarie 2018, ora 07:37
Credite: Romanii au ipotecat peste 900.000 case si terenuri
Pentru a putea contracta imprumuturi imobiliare, romanii au girat cu 908.599 de case si terenuri, potrivit datelor statistice de la Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI). Cele mai multe ipoteci s-au incheiat in 2007, adica 250.311, iar cele mai putine in acest an, doar 49.613 ipoteci in primele sase luni. "Deschiderea unei ipoteci in Cartea Funciara are loc atunci cand proprietarul locuintei ia un imprumut ipotecar de la banca sau cand gireaza cu imobilul pentru o alta persoana care vrea sa se imprumute. Vorbim atat de persoanele juridice, cat si de cele fizice", a spus Cornel Paunescu, vicepresedinte al Ordinului Geodezilor Romani, pentru Cotidianul. Cele mai multe gajuri la banci s-au pus de catre locuitorii judetelor bogate, iar cele mai putine de catre locuitorii zonelor mai slab dezvoltate economic.
Vezi curs valutar BNR la zi pentru euro, dolar si alte valute
mai mult
Vineri, 28 August 2009, ora 09:06
Costul asigurarii creditelor Romaniei a scazut cu 50 de puncte de baza dupa anuntul acordului cu FMI
Costul asigurarii datoriei Romaniei impotriva restructurarii creditelor sau incetarii platilor a scazut miercuri cu aproximativ 50 de puncte de baza, dupa ce Fondul Monetar International (FMI) a anuntat ca a ajuns la un acord de finantare cu Romania, potrivit Reuters. Astfel, costul asigurarii contra incetarii platii la creditele pe cinci ani (credit default swaps - CDS) pentru Romania au scazut la 475-525 puncte de baza, de la un pret mediu de 550 puncte de baza, a declarat un trader, citat de Reuters.
In acelasi timp, platforma de monitorizare a CDS-urilor CMA DataVision arata ca CDS-urile la cinci ani erau cotate la un pret mediu de 501,6 puncte de baza, de la 556,4 puncte.
"Pachetul FMI este pozitiv pentru Romania, pentru ca promite stabilitate fiscala pentru urmatoarele 12 luni, prin acoperirea golului din balanta de plati", a comentat Luis Costa, strateg pentru piete emergente la Commerzbank.
Pachetul de finantare convenit de Romania cu institutiile internationale cuprinde 12,9 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la UE, 1,2-1,5 miliarde euro de la Banca Mondiala si 1 miliard de euro de la alte institutii internationale.
BERD anticipeaza ca va suplimenta finantarile in urmatorii doi ani cu 500 milioane euro, pana la 1 miliard de euro. mai mult
Miercuri, 25 Martie 2009, ora 12:37
Top stiri din Afaceri
Top stiri
Termeni si conditii|Confidentialitate|Cookie