Donald Tusk, presedintele Consiliului European, sustine ca sistemul de cote obligatorii pentru relocarea refugiatilor in Uniunea Europena s-a dovedit a fi "ineficient" si a generat "dezbinare" in randul statelor membre.
"Problema cotelor obligatorii a generat extrem de multa dezbinare, iar abordarea a primit o atentie disproportionata in lumina impactului sau direct. In acest sens, s-a dovedit a fi ineficienta", a mentionat Tusk intr-o scrisoare adresata membrilor Consiliului European, inaintea summitului de joi si vineri de la Bruxelles.
Presedintele Consiliului European le cere liderilor Uniunii Europene "sa gaseasca modalitati de combinare a responsabilitatii si a solidaritatii" si a vrea solutionarea problemei pana in iunie 2018.
In schimb, Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migratie, afaceri interne si cetatenie, a condamnat comentariile lui Tusk pe care le-a descris ca fiind "inacceptabile" si "anti-europene". Avramopoul a precizat ca scrisoarea lui Tusk "ignora toata munca pe care am depus-o in ultimii ani si submineaza unul dintre pilonii principali ai proiectului european, principiul solidaritatii".
In urma cu doi ani, Comisia Europeana a aprobat un plan privind relocarea a 160.000 de refugiati din Italia si Grecia in celelalte state membre UE, dar pana in prezent doar 30.000 de persoane au fost primite in alte tari.
Polonia, Ungaria si Cehia au refuzat sa accepte refugiati, iar Comisia Europeana s-a adresat Curtii Europene de... mai mult
Joi, 14 Decembrie 2017, ora 09:56
Parlamentul Ungariei a adoptat, marti, o rezolutie a Fidesz de respingere a decizia Parlamentului European privind impunerea unor cote obligatorii de relocare a imigrantilor in toate statele membre ale Uniunii Europene. Rezolutia a fost adoptata cu 142 de voturi pentru si doar 3 impotriva, parlamentarii Partidului Socialist, ai Coalitiei Democratice si ai formatiunii ecologiste LMP au refuzat sa voteze.
Szilard Nemeth, vicepresedintele Fidesz, a declarat ca votul a indicat clar faptul ca "intreaga aripa stanga s-a aliniat planului Soros". "Nationalistii radicali ai Jobbik neaga existenta planului Soros intr-o zi si il recunoaste in urmatoarea zi, ceea ce s-a intamplat la vot. Votul a aratat clar cine sustine planul Soros si care apara interesele Ungariei si suveranitatea tarii", a spus Nemeth. Fidesz considera ca gardul ridicat la granita cu Serbia reprezinta un exemplu de solidaritate la nivel de UE, pentru ca a scutit tarile vest-europene de povara migratiei.
La inceputul lunii noiembrie, Parlamentul European a aprobat un raport al Comisiei pentru Libertati Civile, Justitie si Afaceri Interne (LIBE), despre care guvernul ungar considera ca prezinta o idee distorsionata privind solidaritatea in fata migratiei, intrucat cere solidaritate fata de persoanele care intra ilegal pe teritoriul Uniunii Europene.
Curtea Europeana de Justitie a decis la 6 septembrie ca statele membre UE au obligatia de a accepta relocarea imigrantilor pe teritoriul lor, respingand... mai mult
Miercuri, 13 Decembrie 2017, ora 11:16
Uniunea Europeana ar trebui sa reduca fondurile pentru Ungaria daca guvernul nationalist-conservator de la Budapesta continua sa refuze sa ia parte la programul de impartire a cotelor de refugiati al blocului comunitar, a declarat pentru DPA ministrul german al justitiei Heiko Maas.
"Trebuie sa sporim presiunea asupra tarilor care considera ca pot neglija legea. Cand legea este incalcata, trebuie sa existe o sanctiune", a spus el.
Ungaria a contestat la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) schema obligatorie de cote care urmareste sa redistribuie intre statele membre 120.000 de refugiati din Italia si Grecia, pentru a mai reduce povara migratiei de pe umerii celor doua tari.
Insa CJUE a respins miercuri contestatia Ungariei, mentinand schema blocului comunitar. Premierul ungar Viktor Orban a transmis ulterior ca guvernul sau nu-si va schimba politica restrictiva privind migratia si a promis noi contestatii in justitie.
Heiko Maas a declarat ca incalcarea deciziei CJUE ar trebui sa aiba consecinte financiare.
"Oricine este impotriva coeziunii europene in chestiunea refugiatilor nu poate conta pe solidaritatea europeana in chestiuni financiare", a spus ministrul Maas, politician din randul social-democratilor de centru-stanga si ministru al justitiei din 2013.
Conform schemei de relocare adoptate in 2015, Ungaria este obligata sa primeasca 1.294 de refugiati, insa nu a acceptat nici unul.
Ungaria a fost insotita de Polonia si Slovacia in... mai mult
Sambata, 09 Septembrie 2017, ora 21:47
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Melescanu, a declarat ca recent a fost facuta o oferta pentru primirea in Romania a 1.942 de refugiati aflati in Grecia si Italia.
"Recent, am facut o oferta pentru 1.942 de refugiati din Grecia si din Italia pe care ii putem reloca in Romania. Mai avem deja pe teritoriul nostru cam 700 de asemenea refugiati", a spus Melescanu, intr-un interviu acordat Realitatea TV, difuzat vineri.
El a subliniat ca Romania "participa masiv la operatiunile din Marea Neagra pentru oprirea fluxului de refugiati si salvarea celor care se incumeta la asemenea actiuni".
"Evident ca problema migratiei si cea a refugiatilor sunt doua categorii distincte. Primii sunt refugiati din motive politice, din cauze de razboi, dar exista si o migratie cu caracter economic, mai ales din tarile cu regimuri esuate, cu conditii de viata foarte grele.
Romania si-a exprimat solidaritatea, desi am mers pe ideea ca nu este normal sa avem cote fixe. In acelasi timp, ne-am manifestat disponibilitatea de a primi un anumit numar de refugiati", a adaugat ministrul.
Cati refugiati trebuie sa mai primeasca Romania, potrivit planului
Melescanu a mai aratat ca Romania are in lucru o initiativa privind trimiterea a 50 de jandarmi si politisti pentru pregatirea fortelor de securitate irakiene in lupta impotriva Statului Islamic.
"Romania si-a asumat obligatia de a contribui cu 800.000 de euro la coalitia luptei impotriva Statului Islamic si ajutorarea victimelor... mai mult
Vineri, 18 August 2017, ora 18:41
Birocratii din corpul executiv al UE par tot mai atasati de aplicarea pedepselor, exemplul cel mai bun fiind stabilirea unei penalitati de 250.000 de euro pentru fiecare refugiat care va fi platita de statele care trebuie sa indeplineasca o cota de azilanti redistribuiti.
Analistii Bloomberg cred ca abordarea Comisiei Europene este gresita, mai ales in contextul in care valul de refugiati pare sa mai piarda din intensitate.
Viziune pe termen lung
Europa ar trebui sa aiba o abordare pe termen lung in problema crizei refugiatilor, stabilirea cotelor nefiind de foarte mare folos intr-un spatiu de libera circulatie.
In spatiul Schengen, orice azilant se poate stabili intr-o tara pentru a pleca apoi spre destinatia tintita initial.
Nu trebuie uitat nici faptul ca scopul principal a fost dintotdeauna reducerea influxului de refugiati in regiune si nu managementul de moment al unei situatii particulare.
Acordul incheiat cu Turcia in privinta reducerii numarului de refugiati si programul de redistribuire in interiorul UE pot reprezenta puncte de pornire in gasirea unei solutii, dar nu se constituie intr-o solutie finala a crizei refugiatilor.
Intarirea frontierelor externe ale UE si constituirea unei baze comune de date cu refugiatii intrati pe continent sunt si ele chestiuni cruciale in aceasta problema, dar un alt punct de pe lista il reprezinta si eliminarea restrictiilor pentru azilanti de pe pietele de munca din cele 28 de state.
Recompense in loc de... mai mult
Vineri, 13 Mai 2016, ora 12:04
Statele membre UE care refuza sa respecte cotele de refugiati impuse de Bruxelles, fara motive bine intemeiate, ar putea avea de platit amenzi de cate 250.000 de euro pentru fiecare azilant pe care refuza sa-l primeasca.
Controversata pedeapsa pe care reprezentantii Comisiei Europene se pregatesc sa o aplice a fost dezvaluita de publicatia Financial Times si vine dupa ce planul de relocare a refugiatilor din Grecia si Italia (acordul Dublin - n.red.), adoptat in urma unor sedinte furtunoase desfasurate in vara anului trecut, a intrat in impas, informeaza IB Times.
Surse din interiorul organului executiv al UE au dezvaluit reporterilor ca, in sedinta de la inceputul acestei saptamani, s-a discutat chestiunea pedepsei care ar trebui aplicata statelor care refuza sa preia cota parte de refugiati, amenda fiind stabilita initial la 250.000 euro per cap de refugiat.
Cu toate acestea, oficialii europeni recunosc ca amenda poate fi negociata in functie de fiecare caz in parte. "Nivelul contributiei se poate schimba, dar ideea este sa o faca sa para ca o pedeapsa", a dezvaluit una dintre surse, in vreme ce un alt oficial CE a mentionat ca amenda se poate ridica la "sute de mii de euro".
Buni de plata
Intentia oficialilor europeni de a responsabiliza unele guverne nationale cu privire la criza refugiatilor, care ameninta sa destrame intreg proiectul european, ar putea afecta politica liderilor din Ungaria si Polonia, doua tari care se opun distribuirii refugiatilor in... mai mult
Marti, 03 Mai 2016, ora 16:22
Atentatele teroriste petrecute marti, 22 martie, in capitala administrativa a Europei lasa cicatrice adanci pe intreg continentul. Polonia a devenit primul stat care, dupa sangeroasele atacuri din Bruxelles, a anuntat ca refuza sa mai preia refugiati si nu va respecta cota stabilita de Comisia Europeana.
Premierul Beata Szydlo a anuntat ca Varsovia nu vede in acest moment nicio cale de a deschide granitele in fata celor cateva mii de refugiati pe care ar fi trebuit sa-i preia din Grecia si Italia, conform intelegerii perfectate intre CE si fostul govern polonez, relateaza Bloomberg.
"Voi foarte clara: in acest moment, nu vad nicio posibilitate pentru migranti de a veni in Polonia", a declarat Beata Szydlo, la o zi dupa atentatele de la Bruxelles, intr-un interviu acordat postului local Superstacja TV.
Purtatorul ei de cuvant, Rafal Bochenek a completat apoi afirmatia sefului de guvern, mentionand ca oficialii de la Varsovia "nu vor permite ca incidentele petrecute in Europa de Vest sa se repete in Polonia".
Polonia devine astfel primul stat din UE care refuza sa puna in aplicare planul de redistribuire in cele 28 de state a 160.000 de refugiati din Grecia si Italia.
O intelegere stabilita intre liderii europeni si oficialii de la Ankara prevede ca fiecare refugiat care va traversa Marea Egee dinspre Turcia spre insulele grecesti sa fie returnat Ankarei, de acolo urmand sa fie inscris pe o lista de asteptare in vederea preluarii de catre un stat de adoptie... mai mult
Joi, 24 Martie 2016, ora 13:10
1Cel mai recent raport al Inaltului Comisariat ONU pentru Refugiati arata peste 137.000 de imigranti ilegali au intrat anul acesta in interiorul UE. Cifra este cu 83% mai mare fata de cea inregistrata in primul semestru al anului trecut, iar criza refugiatilor din Europa continua sa se amplifice.
"In vreme ce Europa dezbate asupra modului in care va rezolva criza imigrantilor, noi trebuie sa spunem raspicat: majoritatea persoanelor care ajung in UE pe mare sunt refugiati cautand protectie in fata razboiului si a persecutiilor", a declarat Antonio Guterres, Inaltul Comisar ONU pentru Refugiati intr-un comunicat de presa.
Indreptatiti la ajutor
O treime din persoanele ajunse pe uscat sau pe mare in Europa sunt din Siria, in cazul lor statutul de refugiat de razboi aplicandu-se in mod universal. Alte grupuri majore de populatie provin din Eritrea si Afganistan, de asemenea acestia beneficiind de protectia data de statutul de refugiat.
Reactia lui Guterres la indecizia care domneste in Europa este de inteles prin prisma cifrelor alarmante care vin de la autoritatile din Grecia, Italia, Malta si Spania, tari care se confrunta cu adevarate invazii de imigranti din afara Europei.
Cele 4 tari au raportat o crestere de la 75.000 de imigranti sositi in primele 6 luni ale anului trecut, la 137.000 de persoane ajunse pe teritoriul lor in primul semestru al anului acesta.
In Grecia, cel putin, situatia pare sa se inrautateasca, numarul refugiatilor din Siria care au... mai mult
Miercuri, 01 Iulie 2015, ora 16:00
6Planul Comisiei Europene de relocare a imigrantilor ajunsi in Grecia, Italia si Malta naste controverse in inima UE. Ministrii de Interne din Germania si Franta au cerut recalcularea cotelor alocate fiecarui stat membru.
"Mecanismul de relocare temporara trebuie sa functioneze conform a doua principii importante: responsabilitatea si solidaritatea. Acestea nu se imbina perfect in acest moment", au afirmat intr-o declaratie comuna Thomas de Maiziere si Bernard Cazeneuve, relateaza portalul EU Observer.
Paziti granitele!
Comisia Europeana a decis sa recurga la masura de a reloca 40.000 de azilanti din Eritrea si Siria ajunsi in taberele de refugiati din Grecia, Malta si Italia.
Masura este conceputa ca o forma de ajutor acordata acestor tari pentru a suporta mai bine povara valului de refugiati care cauta azil in Europa.
Cu toate acestea, cei doi ministrii de Interne sustin ca solidaritatea poate functiona doar daca autoritatile de la Atena, Valletta si Roma iau masuri drastice pentru securizarea frontierelor.
La sfarsitul lunii trecute, comisarul european pentru Migratie, Dmitri Avramopoulos, a dat publicitatii planul de relocare pe intreg teritoriul Europei a celor 40.000 de azilanti.
Conform schemei gandite de oficialii Comisiei Europene, in functie de PIB, nivelul de somaj si numarul populatiei, fiecare stat va trebui sa primeasca pe teritoriul sau o cota parte din numarul refugiatilor.
Pentru fiecare refugiat, Uniunea va plati 6.000 de euro catre... mai mult
Marti, 02 Iunie 2015, ora 17:02
2