Principalele argumente invocate pentru necesitatea unei reforme administrative, prin regionalizare, sunt simplificarea accesului la fonduri si eliminarea barierelor birocratice si decizionale din calea dezvoltarii locale, dar si reducerea disparitatilor economice. In acest context, propunerile pentru imbunatatirea administratiei romanesti curg rau in declaratiile decidentilor politici, insa elementul fundamental al succesului unui astfel de demers, eliminarea clientelismului politic, ramane inca un subiect tabu.
Capitolele proiectului de regionalizare a Romaniei se inchid rand pe rand, iar discutiile se apropie, intr-un final, de elementul fundamental al demersului: resursele financiare ale autoritatilor locale.
Ministrul Administratiei, Liviu Dragnea, "parintele" proiectului de regionalizare si liderul informal al baronilor locali din PSD si-a exprimat recent nemultumirea in privinta sistemului de finantare a polilor de crestere economica. Orasele mari care au beneficiat de acest titlu, au primit de la buget, in cadrul strategiei de dezvolatre locala, sume fixe, dedicate, de ordinul sutelor de mii de euro, dar nu au reusit sa propage dezvoltarea de care s-au bucurat si regiunilor invecinate. Solutia - si mai multe alocari cu "dedicatie":
"Polii de crestere care sunt acum vor beneficia in continuare de sume distincte. Celelalte municipii resedinta de judet care nu sunt poli de crestere vor beneficia si ele de o suma dedicata pentru a implementa proiecte de... mai mult
Marti, 29 Octombrie 2013, ora 07:01
Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat duminica ca numarul regiunilor de dezvoltare va fi opt sau noua, iar cel mai important criteriu pentru delimitarea acestora tine de caracterul dominant al slujbelor agricole, care ar putea sa duca la nedezvoltare.
Vicepremierul a reiterat faptul ca in prezent se afla in discutii doua variante in ceea ce priveste numarul viitoarelor regiuni, fie opt, fie noua astfel de entitati administrative.
"Criteriile pe care le-am avut in vedere sunt in principal criterii functionale. Am spus de la inceput, nu intentionez sa propun (...) un proiect de regionalizare care sa aiba la baza criterii etnice, pentru ca tinta principala pentru care vrem sa infiintam aceste regiuni o reprezinta dezvoltarea echilibrata a Romaniei. Daca punem o harta a dezvoltarii actuale se vede foarte clar care sunt diferentele de dezvoltare intre judete...asta inseamna ca daca noi vom continua cu sistemul administrativ actual, riscam sa transformam Romania intr-o tara de printi si cersetori".
El a fost intrebat care sunt criteriile principale in functie de care va fi impartita Romania in regiuni.
"In primul rand intr-o regiune este important sa ai cat mai multe slujbe non-agricole, asta este un criteriu obligatoriu pentru dezvoltare. Daca numarul de slujbe agricole intr-o regiune este mai mare decat celelalte, este clar o reteta pentru nedezvoltare", a afirmat Dragnea la emisiunea "Dupa 20 de ani" de la Pro TV.
In al doilea rand, el a sustinut ca regiunile... mai mult
Duminica, 09 Iunie 2013, ora 11:09
Guvernul vrea sa demareze procesul de regionalizare a Romaniei in acest an, argumentand prin beneficiile pe care le va aduce, si anume absorbtia fondurilor europene, descentralizarea si reducerea birocratiei. Totusi, aceste argumente nu stau in picioare, spun analistii contactati de Business24. Ei acuza prea multa graba si o abordare superficiala a unuia dintre cele mai importante proiecte nationale din ultimii 20 de ani.
Executivul ia in calcul angajarea raspunderii Guvernului pe legea regionalizarii, schimbarea Constitutiei si impartirea administrativ-teritoriala a tarii in opt regiuni, pana la sfarsitul anului.
"Nu suntem inca pregatiti pentru regionalizare, nu s-a creat inca o strategie foarte clara in ceea ce priveste criteriile regionalizarii: economice, sociale politice, etnice", a declarat pentru Busines24, analistul economic Mircea Cosea. Punctul de vedere este sustinut si de analistul politic Cristian Parvulescu, care nu vede posibila demarare a procesului de regionalizare mai devreme de primavara lui 2014.
Autoritatile raman, totusi, de neclintit in obiectivul lor. Atat Puterea cat si Opozitia si-au adaptat deja structura de conducere pentru noua impartire teritoriala. La conducerea PSD si PDL au fost numiti cate opt vicepresedinti regionali, care ar putea sa preia conducerea Consiliilor Regionale, in etapa de tranzitie a noii administratii romanesti.
Imbunatatirea ratei de absorbtie a fondurilor UE?
"Pe mine ma intereseaza si imi doresc si cred... mai mult
Vineri, 10 Mai 2013, ora 08:03
Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, vineri, ca regionalizarea va conduce la diminuarea aparatului administrativ central, datorita descentralizarii competentelor, el aratand ca a tine acelasi numar de persoane in administratia centrala, dupa regionalizare, inseamna a cheltui bani aiurea.
"Adevarul este ca va fi mai putina birocratie, deci nu birocratie mai mare. Se va reduce aparatul administrativ, sistemul administrativ se va simplifica si o sa va dau cateva elemente.
Ca si reducere a aparatului birocrtic, in conditiile in care regionalizarea este un proces care se deruleaza in paralel si strans legat cu descentralizarea competentelor, cu transferul competentelor de la Bucuresti - unde este mult prea multa putere si stiti ca ca ce e foarte mult strica - de aici atribute de decizie se duc cat mai aproape de oameni, la nivelurile administrative care le pot administra eficient", a spus Dragnea, la atelierele organizate inaintea Congresului PSD.
El a mentionat ca, in conditiile in care pleaca competente catre regiuni si catre judete, este clar ca la Bucuresti aparatul ministerelor si al institutiilor centrale se va diminua.
"Nu poti sa pastrezi acelasi numar de oameni ca sa administreze treburi mai putine. Oricine intelege lucrul asta. Si la o primarie, daca avem o suta de angajati azi si maine avem doar doua competente din cele 100, sigur ca nu putem sa-i mai tinem. Dar putem sa-i tinem daca vrem sa cheltuim bani aiurea", a adaugat Dragnea.
El a precizat... mai mult
Vineri, 19 Aprilie 2013, ora 15:58
O noua organizare teritoriala ar putea rezolva problema reformei in administratia fiscala. Romania ii poate lua ca etalon chiar pe vecinii bulgari, care au reusit sa eficientizeze sistemul, gratie regionalizarii.
In Romania, administratia fiscala a devenit un "colos" supraincarcat cu proceduri birocratice si personal nepregatit, care descurajeaza investitorii straini. Diferentele intre cele doua sisteme sunt reflectate intr-un studiu realizat de Gabriel Sincu, partener la firma franceza de consultanta si audit Mazars:
- In Bulgaria: fiecare 1.000 de functionari fiscali aduc la bugetul de stat venituri reprezentand 3,37% din PIB. In Romania: 1.000 de functionari aduc numai 1,1% din PIB
- In Bulgaria exista 3,8 administratii fiscale la fiecare 1 milion de locuitori. In Romania sunt 20,5
- In Bulgaria un contribuabil are de facut un numar mediu de 17 plati pe an pentru indeplinirea obligatiilor fiscale. In Romania are de facut 113.
In contextul in care se vorbeste tot mai mult despre o reimpartire a tarii in regiuni, pare inevitabila o reformare a administratiilor fiscale. Regiunile vor dispune de buget propriu, format taxe si impozite, fonduri europene si fonduri de coeziune de la bugetul central.
Cehia si Polonia, alte exemple de succes
Ba, mai mult decat atat, consultantul fiscal da si alte exemple de succes pe care le poate urma Romania in ceea ce priveste organizarea eficienta a administratiei financiare.
"Exemple reusite de organizare a... mai mult
Marti, 02 Aprilie 2013, ora 15:55
Dupa ce a prezentat, intr-un articol anterior, particularitatile modelului polonez de regionalizare, vehiculat de Bucuresti pentru reforma romaneasca, Business24 face o analiza comparata si pe modelul francez, invocat, de asemenea, de guvernantii romani. Un model usor de replicat, dar cu riscul de a rata esenta: dezvoltarea regionala.
Cum va fi condusa Romania? Va reusi bugetul public sa faca fata "monstrului birocratic" francez? Serveste acest model cresterii nivelului de absorbtie a fondurilor europene, concomitent cu reducerea disparitatilor economice dintre regiuni?
Desi procesul de regionalizare a Romaniei va incepe in acest an, dupa cum au anuntat autoritatile, nu a fost publicat un plan oficial. Totusi, proiecte mai vechi ale Uniunii Social Liberale (USL) dezvaluie ca modelul francez de regionalizare reprezinta o sursa importanta de inspiratie pentru reorganizarea administratiei romanesti.
In Franta, procesul regionalizare a inceput in anii '50 si a inaintat cu pasi mici, impartirea teritoriala in 26 de regiuni avand loc in 1992.
La o populatie de 60 milioane de locuitori si o suprafata de 550.000 de km2, Franta numara in prezent 26 de regiuni (dintre care patru peste mari), 100 de departamente si peste 36000 de comune.
Regiunile franceze
Franta este unul dintre putinele state europene cu existenta neintrerupta si chiar daca numara mai multe niveluri administrative, ramane in continuare un stat centralizat, cu un caracter puternic unitar. Din... mai mult
Luni, 01 Aprilie 2013, ora 09:00
Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat miercuri ca, in urma regionalizarii, va exista si un prefect regional si ca vor ramane si toate autoritatile locale din prezent, respectiv primari, consilieri locali si judeteni.
Dragnea a explicat ca dupa regionalizare va exista un prefect regional, ca reprezentant al Guvernului in regiune, in acest moment fiind doua variante: fie cate un prefect pe fiecare regiune, fie un singur prefect regional ajutat de subprefecti in judete.
"Opinia noastra este ca regiunea sa aiba un consiliu regional format din consilieri regionali, structura aleasa si regiunea va fi condusa de un presedinte. (...) Daca va fi propus si acceptat, vom institui un prefect regional si sunt variante: prima sa fie un singur prefect regional si subprefecti in fiecare judet sau cate un prefect in fiecare regiune. Prefectul este reprezentantul Guvernului in teritoriu si urmareste realizarea programului de guvernare de catre comunitati", a spus Dragnea.
Vicepremierul a spus ca el opteaza ca functia de presedinte de consiliu regional sa fie incompatibila cu aceea de presedinte de consiliu judetean.
El a precizat ca nu se va desfiinta niciun judet, niciun consiliu judetean si ca toate autoritatile locale raman: primari, consilieri locali, consilieri judeteni. In schimb, va aparea in plus nivelul consiliului regional si al presedintelui de regiune.
Dragnea a explicat ca nu va fi o crestere a birocratizarii, pentru ca fiecare cetatean se va adresa la... mai mult
Miercuri, 20 Februarie 2013, ora 16:36