Romania trebuie sa plateasca 35,8 milioane de euro, in luna mai, catre Uniunea Europeana si Banca Mondiala (BM), din imprumutul stand-by contractat in 2009, intreaga suma reprezentand dobanzi si comisioane.
Cea mai mare parte a sumei trebuie rambursata catre Uniunea Europeana, respectiv 33,8 milioane de euro, iar restul de 2 milioane de euro, catre BM, potrivit datelor transmise de Ministerul Finantelor.
In total, Romania trebuie sa plateasca 1,26 miliarde de euro catre Uniunea Europeana si Banca Mondiala, in 2017. Din aceasta suma, 1,15 miliarde de euro reprezinta rate de capital, iar restul dobanzi si comisioane. Peste 1,25 miliarde de euro urmeaza a fi rambursate UE si doar 9 milioane de euro catre Banca Mondiala.
In 2016, Romania a platit 113 milioane de euro catre UE si Banca Mondiala. Cea mai mare parte a sumei a fost rambursata catre Uniunea Europeana, respectiv 104 milioane de euro. Catre Banca Mondiala au mers 9,1 milioane de euro.
In 2015, statul a rambursat peste 1,83 miliarde de euro catre Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si Banca Mondiala. De asemenea, 2015 a fost si anul in care a fost achitat imprumutul de la FMI. Catre aceasta institutie Romania a rambursat, in total, peste 2,49 miliarde de euro.
Romania a achitat Uniunii Europene, in 2015, peste 1,651 miliarde de euro, din care 1,5 miliarde sunt rate de capital si restul dobanzi si comisioane. Catre Banca Mondiala au fost platite 9,5 milioane de euro (dobanzi si comisioane).... mai mult
Duminica, 30 Aprilie 2017, ora 11:28
Cresterea economica si a productivitatii dintr-o anumita regiune este strans legata de infrastructura de transport, intrucat sistemele de transport genereaza o productivitate mai ridicata prin costuri logistice mai reduse, eficientizarea stocurilor si accesul mai usor la pietele de aprovizionare si de munca.
Pe scurt, accesibilitatea si conectivitatea reprezinta vectorii cheie pentru cresterea competitivitatii economice.
O mobilitate crescuta reprezinta, la randul ei, un rezultat-cheie al investitiilor, deoarece transporturile asigura factori multiplicatori cu efect pozitiv in cresterea economica si a productivitatii, se arata in raportul EY - Transport Corridors.
FMI subliniaza impactul semnificativ al investitiilor publice, precum cele din infrastructura de transporturi, asupra PIB-ului.
Simularile FMI efectuate pentru economii avansate indica faptul ca o crestere a investitiilor publice echivalenta cu 1% din PIB duce la o crestere a PIB-ului cu aproximativ 0,4% in acelasi an, cresterea graduala stabilizandu-se la 1,5% la patru ani dupa cresterea investitiei publice (FMI, World Economic Outlook: Legacies, Clouds, Uncertainties, octombrie 2014).
UE va investi masiv in coridoarele de transport transfrontaliere in urmatorii 5 ani
Comisia Europeana (CE) sugereaza ca ar fi nevoie de circa 1.500 miliarde Euro pentru infrastructura de transport transfrontalier pana in anul 2030, ceea ce implica un ritm anual de investitii de aproximativ 100 miliarde Euro.... mai mult
Joi, 23 Aprilie 2015, ora 11:24
Ministrii de finante din UE spera ca decizia de a creste capacitatea fondurilor de salvare destinate zonei euro va fi suficienta pentru a asigura si o suplimentare a contributiei Fondului Monetar International (FMI).
Dupa o reuniune a ministrilor de finante de la Copenhaga, in cursul careia s-a hotarat suplimentarea fondurilor la 700 de miliarde de euro, ministrul danez al economiei, Margrethe Vestager a spus ca decizia "este foarte importanta".
"Speram sa existe un acord la Washington" luna aceasta, cand Consiliul FMI va decide daca isi va suplimenta propria capacitate de creditare, a adaugat ea, citata de EUobserver.
Sefa FMI, Christine Lagarde, a salutat acordul UE, sugerand ca ar putea deschide calea catre cresterea resurselor alocate de institutie.
Plafonul combinat al mecanismelor de salvare, "impreuna cu alte eforturi europene recente, vor consolida protectia europeana si vor sustine eforturile FMI de a spori resurse disponibile in beneficiul tuturor membrilor nostri", a spus ea intr-un comunicat.
Insa Canada a respins din start aceasta idee, spunand ca acordul este insuficient si ca banii FMI ar trebui folositi pentru a salva tari sarace, nu state din zona euro.
"Credem ca principalul rol al FMI este si trebuie sa ramana sustinerea tarilor mai sarace, iar aceste tari nu includ statele europene, care se numara printre cele mai bogate din lume", a declarat ministrul canadian de finante Jim Flaherty.
FMI dispune in prezent de o capacitate de... mai mult
Luni, 02 Aprilie 2012, ora 17:52
Acordul convenit saptamana trecuta de tarile europene pentru cresterea integrarii economice este un pas in directia buna, dar nu o solutie completa pentru criza datoriilor zonei euro, a declarat duminica economistul sef al Fondului Monetar International (FMI), Olivier Blanchard, transmite Reuters.
"Sunt mai optimist decat in urma cu o luna. Cred ca au fost facute progrese. Ceea ce s-a intamplat saptamana trecuta este important, este o parte a solutiei dar nu solutia completa", a declarat Blanchard la o conferinta organizata la Tel Aviv", a precizat economistul sef al FMI, fara a spune care sunt masurile care mai trebuie adoptate.
In cadrul Summitului care a avut loc vineri la Bruxelles, liderii europeni au convenit sa modifice tratatul pentru o mai mare integrare economica. De asemenea, liderii europeni au convenit sa furnizeze imprumuturi de pana la 200 miliarde de euro catre FMI. Marea Britanie, a treia economie din zona euro a fost singura tara care a refuzat aprobarea masurilor anticriza.
"Angajamentul de a ne oferi 200 de miliarde de euro reprezinta o diferenta semnificativa in sensul ca acum putem sa mergem si la alte tari sa le spunem "europenii ne-au dat bani, ne puteti ajuta si voi?", a declarat Olivier Blanchard.
Pe de alta parte, guvernatorul Bancii centrale a Germaniei a tinut sa elimine speculatiile potrivit carora Banca Centrala Europeana isi va extinde mandatul. Potrivit lui Jens Weidmann, desi acordul convenit saptamana trecuta reprezinta un... mai mult
Luni, 12 Decembrie 2011, ora 09:18
Romania nu se afla in situatia de a apela "pentru perioada urmatoare" la resursele pe care le are la dispozitie de la FMI si de la UE adaugand ca folosirea banilor de la Fond "nu ar fi un semn pozitiv", chiar daca banii sunt "foarte ieftini", a declarat Traian Basescu.
In cadrul unei interventii telefonice la B1Tv, seful statului a fost intrebat despre declaratiile lui Catalin Croitoru privind faptul ca Romania ar putea apela anul viitor la banii de la FMI.
"Depinde cum vor evolua pietele. Ce va spune cu certitudine este ca nu mi se pare in regula sa imprumutam bani cu 8%-8,5% daca va continua neincrederea in zona euro. Deci, stiu eu... Va trebui sa judecam daca o astfel de situatie apare. Eu sper insa sa nu fie nevoie sa accesam banii pe care-i avem la dispozitie, chiar daca ei sunt foarte ieftini. Semnul de neputinta a finantarii comerciale a bugetului de stat nu va fi un semn pozitiv si riscam sa pierdem ce castigam din dobanda", a explicat Basescu.
"Eu ce va pot spune insa cu certitudine este ca pentru perioada urmatoare nu suntem in situatia de a apela la resursele pe care le avem la dispozitie de la Fond si de la UE", a subliniat presedintele.
Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, a declarat ca Romania ar putea apela anul viitor la banii de la FMI, iar in acest moment, fara sa se imprumute din piata, Romania are rezerve financiare pentru patru luni, informeaza The Money Channel.
Lucian Croitoru spune ca unul din motivele pentru care Romania... mai mult
Miercuri, 07 Decembrie 2011, ora 19:52
O noua misiune a Fondului Monetar International (FMI), Uniunii Europene si Bancii Mondiale isi incepe, marti, vizita in Romania, avand ca scop principal evaluarea politicilor bugetare ale Romaniei. Misiunea se va afla in tara noastra in perioada 25 octombrie - 7 noiembrie.
Miza acestei vizite o reprezinta bugetul pe 2012, a carui depunere in parlament a fost intarziata. Premierul Emil Boc a explicat, luni, Senatului Romaniei, printr-o scrisoare, motivele pentru care a fost depasit termenul limita pentru depunerea proiectului de buget pe 2012. Respectiv - discutiile cu Fondul Monetar International (FMI) si Comisia Europeana (CE) privind indicatorii macroeconomici nu au fost finalizate pana la data de 15 octombrie.
Prin acordurile semnate de catre Romania cu CE si cu FMI s-a convenit ca toti indicatorii macroeconomici vor fi discutati si conveniti cu reprezentantii acestor organisme.
Astfel, cele doua proiecte vor fi transmise Parlamentului dupa definitivarea indicatorilor macroeconomici pentru perioada 2012-2015, cat si dupa discutarea atat a indicatorilor macroeconomici, cat si a proiectelor de buget cu expertii FMI si CE care vor incepe la 25 octombrie a treia misiune de evaluare a Aranjamentului Stand-by de tip preventiv dintre Romania si FMI, se arata in scrisoarea inaintata Parlamentului de catre premierul Emil Boc.
Traian Basescu cere un deficit "mult mai mic de 3%"
Luni, cu numai o zi inainte de inceperea evaluarii, presedintele Traian Basescu a avut o... mai mult
Marti, 25 Octombrie 2011, ora 12:12
Noul acord pe care Romania il va incheia cu FMI va avea "cu siguranta" o valoare mai redusa decat imprumutul actual, iar banii vor fi luati doar daca vor aparea probleme neprevazute, a declarat, la Washington, pentru MEDIAFAX, seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks. "Nu vad un motiv pentru a avea un program la fel de mare precum cel actual, pentru ca nevoia nu mai este aceeasi. In cazul imprumutului actual a fost o situatie de criza, unde exista o mare nevoie de finantare. Va fi cu siguranta o valoare mai mica, dar va trebui sa discutam cu autoritatile suma exacta", a spus Franks.
Romania are in derulare un acord cu FMI, UE si Banca Mondiala in valoare de 20 de miliarde de euro, din care 13 miliarde de euro provin de la FMI.
Potrivit reprezentantului FMI, continuarea acordului stand-by incheiat anul trecut va fi, cel mai probabil, de tip precautionary, ceea ce inseamna ca FMI va elibera la fiecare evaluare o anumita suma de bani, care nu va mai intra in contul BNR sau la bugetul de stat, ca pana acum.
Banii vor ramane la Washington si vor fi disponibili pentru situatii neprevazute, cum ar fi cazul aparitiei unei crize regionale care ar pune presiune pe curs.
"Ganditi-va la el ca la o polita de asigurare. Cumperi o asigurare pentru masina personala si singura data cand o vei folosi este cand vei suferi un accident. Dar tu speri ca nu vei avea un accident, speri ca vei face o treaba buna conducand masina si ca nu vei avea probleme.
Cu toate acestea,... mai mult
Miercuri, 06 Octombrie 2010, ora 13:22
Presedintele Traian Basescu a declarat, vineri, la RRA, ca in contextul in care Romania nu primeste banii de la FMI si UE, orice Guvern, fie investit, fie interimar, va trebui sa decida "unde nu face platile", adica fie sa nu plateasca integral salariile si pensiile, fie sa nu plateasca investitiile.Riscul iminent legat de plata salariilor si pensiilor este din decembrie, a spus Basescu, referindu-se la persepctiva in care FMI si UE nu livreaza banii din transele de imprumut din cauza lipsei unui Guvern, citat de Mediafax.
El a spus ca, in acest context, orice Guvern, fie investit de Parlament, fie interimar, va trebui sa decida "unde nu face platile", adica fie nu se platesc integral salariile si pensiile, fie nu se platesc investitiile".
Basescu a spus ca, astfel, se dovedeste ca adoptarea motiunii a fost o eroare.
Presedintele Traian Basescu a declarat, joi, ca FMI si-a amanat misiunea de evaluare a Romaniei in absenta unui guvern in deplinatatea capacitatii de exercitare a functiei la Bucuresti, dar a adaugat ca Romania va primi saptamana viitoare o transa de 300 de milioane de dolari. mai mult
Vineri, 16 Octombrie 2009, ora 14:51
Imprumutul de cinci miliarde de euro pe care Uniunea Europeana ni l-a acordat cu mare larghete si fara sa ne monitorizeze pe justitie si coruptie ne da posibilitatea sa returnam o parte din bani inca de anul acesta sub forma de amenzi.Primul ministru Emil Boc declara la inceputul acestui an ca una din marile ambitii ale Cabinetului de coalitie este de a atrage fonduri de la Uniunea Europeana, in 2009, de circa cinci miliarde de euro.
Pentru asta au fost mobilizati functionarii publici raspunzatori de accesarea fondurilor europene, printr-o masura cat se poate de stimulatoare : taierea sporurilor si acordarea lor doar in caz de reusita.
Daca ar fi stiut domnul prim ministru ca putem lua mult mai usor bani de la Uniunea Europeana, altfel decat apeland la fondurile post -aderare, ar fi renuntat probabil la masurile coercitive aplicate functionarilor si i-ar fi lasat sa zaca in dulcele lor somn pana la calendele grecesti.
Iata ca, ambitia de a atrage cinci miliarde de euro s-a materializat mai zilele trecute printr-un imprumut in acelasi cuantum, pe care Uniunea Europeana ni l-a acordat fara prea multe insistente din partea noastra. Vorba aceea : « cere si ti se va da ».
Ei, nuanta care apare in contextul prezentat tine de faptul ca imprumutul trebuie rambursat, evident si cu o dobanda (in jur de 3%), pe cand accesarea fondurilor post-aderare inseamna finantare nerambursabila. Nu mai este cazul sa insistam asupra diferentelor.
Mai grav decat faptul ca in... mai mult
Vineri, 08 Mai 2009, ora 18:31