Uniunea Europeana este gata sa sporeasca sprijinul financiar pentru Republica Moldova, a declarat luni, la Bruxelles, Inaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate, Federica Mogherini, intr-o conferinta de presa comuna cu premierul moldovean Maia Sandu, cu ocazia celui de-al cincilea Consiliu de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeana, informeaza Radio Chisinau.
Cu toate acestea, sprijinul financiar european pentru Chisinau ramane conditionat de realizarea reformelor in Republica Moldova, a subliniat Mogherini.
'Sprijinul nostru va ramane conditionat de progresul reformelor. Suntem gata sa sporim atat sprijinul financiar, cat si pe cel de consultare si speram sa putem debloca in curand prima transa a asistentei financiare', a afirmat sefa diplomatiei europene. 'Toate sunt un semnal fata de reformele pe care le-ati facut deja', a spus ea, adresandu-se prim-ministrului moldovean.
Federica Mogherini s-a referit si la reglementarea transnistreana, spunand ca este nevoie de noi progrese la negocierile in formatul '5+2' (Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina si OSCE, plus UE si SUA ca observatori).
'Uniunea Europeana continua sa sprijine integritatea si suveranitatea teritoriala a Republicii Moldova si un statut special pentru regiunea transnistreana in frontierele recunoscute international ale Republicii Moldova. Negocierile '5+2' au inregistrat niste progrese, care trebuie sa continue in cadrul rundei... mai mult
Luni, 30 Septembrie 2019, ora 21:20
Comisia Europeana a aprobat vineri plata primei transe de 500 de milioane de euro din cadrul noului program de asistenta macrofinanciara (AMF) pentru Ucraina, se arata intr-un comunicat de presa al executivului comunitar.
Odata cu aceasta plata, totalul asistentei macrofinanciare acordate Ucrainei de catre UE incepand cu anul 2014 va ajunge la 3,3 miliarde de euro, cea mai mare asistenta de acest tip acordata vreunei tari din afara UE.
Valdis Dombrovskis, vicepresedinte al Comisiei, responsabil pentru moneda euro si dialogul social, precum si pentru stabilitatea financiara, serviciile financiare si uniunea pietelor de capital, a declarat: "Uniunea Europeana si-a manifestat constant sprijinul politic si financiar pentru Ucraina. Decizia de vineri a Comisiei Europene cu privire la efectuarea platii are loc intr-un moment crucial, atunci cand Ucraina si cetatenii sai se confrunta cu o noua agresiune din partea Rusiei si trebuie sa vada solidaritate din partea partenerilor internationali. Un astfel de comportament agresiv nu este acceptabil in Europa de astazi".
La randul sau, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice si financiare, impozitare si vama, a afirmat: "Ucraina a indeplinit angajamentele de politica convenite cu UE pentru eliberarea primei transe din cadrul programului de asistenta macrofinanciara. Acesta este un semnal important si incurajator ca Ucraina continua sa faca progrese importante pe calea reformelor, in ciuda actualului mediu de... mai mult
Vineri, 30 Noiembrie 2018, ora 14:12
Increderea romanilor in Uniunea Europeana este in scadere, se arata in ultimul eurobarometru realizat de Comisia Europeana in luna noiembrie a acestui an in 28 de tari ale UE si in cinci tari care aspira la integrarea in Uniune. Studiul a fost realizat pe un esantion de 28.055 de oameni, 1.062 fiind din Romania.
Pe ansamblul UE, increderea cetatenilor este de 41%, cu un procent in minus fata de primavara acestui an, insa continua sa o depaseasca pe cea in guvernele nationale care se situeaza acum la 36% si in parlamentele nationale, 35%.
Cu toate ca increderea romanilor in institutiile de la Bruxelles se situeaza la 51% si este peste media europeana, din primavara si pana in toamna, aceasta a scazut cu sase procente. Cea mai mare rata a increderii in UE se regaseste in Lituania (64%), Bulgaria (57%) si Luxemburg (56%). Din primavara, increderea in UE a castigat teren in 10 tari, dar a scazut in 17 tari.
Cat priveste economie, europenii spun ca au incredere din ce in ce mai mult ca situatia lor financiara se va imbunatati, in timp ce romanii sunt de parere ca situatia economica este una proasta.
In privinta principalelor temeri cu care se confrunta la nivel national, romanii chestionati au indicat cresterea preturilor, inflatia si nivelul de trai, situatia economica, sanatatea si asistenta sociala.
Romanii considera ca principalele probleme cu care se confrunta acum Uniunea sunt terorismul (41%) si imigratia (36%), urmate de infractionalitate (13%) si... mai mult
Miercuri, 20 Decembrie 2017, ora 13:46
Premierul grec, Alexis Tsipras, a declarat duminica in Parlament ca nu vrea extinderea programului de asistenta financiara acordat de Uniunea Europeana, ci un "credit punte" pana la finalizarea unei noi intelegeri, relateaza Greek Reporter, in editia electronica.
Tsipras a declarat ca scopul sau este sa serveasca intereselor nationale si sa respecte promisiunile electorale ale partidului sau. "Dupa cinci ani de austeritate barbara poporul nu se mai pleaca in fata fricii", a declarat el, citat de greekreporter.com, potrivit Mediafax.
"Grecia vrea sa isi onoreze datoria ... Daca partenerii nostri vor acelasi lucru, sunt invitati la masa negocierilor ca sa putem discuta cum putem face acest lucru viabil", a declarat Tsipras in Parlamentul grec.
In discursul sau adresat natiunii, Tsipras a respins prelungirea programului de asistenta financiara acordat de Uniunea Europeana si a insistat ca tara sa are nevoie de un "credit punte" in iunie, cand Atena ar urma sa negocieze un nou acord cu UE si Fondul Monetar International.
"Ajutorul a esuat ... Noul Guvernul nu este justificat sa ceara o prelungire a imprumutului", a declarat premierul, adaugand ca poporul grec i-a oferit partidului sau un mandat pentru a abandona "programul dezastruos de austeritate".
"Vrem un acord nou, un credit punte, care sa ne ofere spatiul fiscal pe care il cere o negociere sincera", a declarat Tsipras.
Premierul a anuntat, de asemenea, redeschiderea televiziunii publice ERT, inchisa in... mai mult
Luni, 09 Februarie 2015, ora 09:43
Consiliul Uniunii Europene a aprobat Romaniei un nou program de asistenta financiara preventiva pe termen mediu de pana la 2 miliarde de euro, care insoteste acordul stand-by cu FMI in valoare de alte 2 miliarde de euro.
Facilitatea din partea Uniunii Europene poate fi accesata pana la data de 30 septembrie 2015. In cazul in care va fi activata, asistenta va fi acordata sub forma unui imprumut cu o maturitate medie maxima de opt ani.
Consiliul Director al Fondului Monetar International (FMI) a avizat pe 27 septembrie scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile romane si a aprobat incheierea unui nou acord stand-by cu Romania, cu o durata de doi ani, in valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.
Totodata, Banca Mondiala a pus la dispozitia Romaniei 1 miliard de euro, optiunea de accesare a fondurilor fiind valabila pana in decembrie 2015. Romania a tras miercuri 700 milioane de euro din acest imprumut.
In conditiile actuale din piata, Romania nu intentioneaza sa acceseze fondurile UE, dar asistenta preventiva va consolida stabilitatea macroeconomica, bugetara si financiara si, prin continuarea reformelor structurale, sa sporeasca rezistenta si potentialul de crestere a economiei.
Daca riscurile luate in considerare se vor materializa, Romania ar putea sa nu mai poata acoperi necesarul de finantare externa din resursele de finantare disponibile. Aceste riscuri sunt asociate, intre altele, cu datorii externe importante, o pozitie extrem de... mai mult
Miercuri, 23 Octombrie 2013, ora 20:57
Presedintele Traian Basescu a multumit Frantei si Germaniei pentru sprijinul acordat Romaniei in vederea obtinerii incheierii noului acord de asistenta financiara cu Uniunea Europeana si Fondul Monetar International.
"Tin sa incep prin a va multumi mult pentru sprijinul pe care Franta, alaturi de Germania, ni l-au dat zilele trecute la Bruxelles sa obtinem un nou acord de asistenta cu UE si Fondul (Fondul Monetar International - n.r.)", a afirmat presedintele Basescu, la inceputul intrevederii de la Palatul Cotroceni cu premierul Frantei, Jean-Marc Ayrault.
Presedintele Traian Basescu s-a intalnit joi dupa-amiaza la Palatul Cotroceni pe premierul Frantei, Jean-Marc Ayrault, la inceputul vizitei sale oficiale de doua zile in Romania.
Premierul Victor Ponta a declarat, vinerea trecuta, ca a avut o discutie cu presedintele Traian Basescu, joi seara, pe marginea scrisorii privind un nou acord cu FMI si Comisia.
El a afirmat ca decizia de a avea un nou acord cu CE si FMI este una asumata de Guvern, guvernatorul BNR si presedinte.
"Decizia de a avea un nou acord cu CE si FMI e o decizie pe care o asumam cu totii, si guvernatorul BNR si Guvernul si presedintele (...) Am si trimis scrisoarea, a fost aprobata de toata lumea, de guvernator, de Guvern si de presedinte si ministrul de Finante, domnul Chitoiu si cu guvernatorul au semnat deja scrisoarea catre Comisia Europeana si catre FMI", a sustinut Ponta.
Incep negocierile cu FMI pentru un nou acord... mai mult
Joi, 11 Iulie 2013, ora 16:26
pania ar putea servi ca "model de urmat" pentru viitoarea recapitalizare a bancilor din zona euro, chiar daca uniunea bancara a inzestrat Mecanismul European de Stabilitate (ESM) cu posibilitatea de a recapitaliza direct bancile, a afirmat comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Olli Rehn, intr-un interviu acordat publicatiei germane "Die Welt".
Rehn a dat detalii privind situatia din Spania - unde bancile au inceput sa-si majoreze capitalul din surse private, daca se confruntau cu probleme financiare, operatiune urmata de recapitalizari la nivel national. Doar ca "al treilea" mijloc trebuie luata in calcul recapitalizarea directa a institutiilor de creditare prin intermediul ESM, scrie MNI.
Rehn a admis ca exista "incertitudini considerabile" asupra detaliilor prin care vor fi conectate in UE recapitalizarea directa si mecanismul de decizie privind bancile.
Presedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a provocat temeri cand a sugerat ca pachetul de asistenta financiara pentru Cipru, care a inclus pierderi masive pentru cei cu depozite bancare de peste 100.000 de euro, ar putea fi folosit in viitor ca model pentru asistenta financiara din zona euro.
Economia zonei euro da semne de revenire, dar sunt inca slabe
"Regulile jocului trebuie clarificate rapid, astfel incat sa putem merge mai departe cu aceasta discutie privind recapitalizarea directa", a afirmat Rehn, exprimandu-si speranta ca Eurogrupul ar putea adopta reglementarile privind... mai mult
Vineri, 12 Aprilie 2013, ora 13:59
Presedintele cipriot Nicos Anastasiades a declarat vineri ca va cere Uniunii Europene un "ajutor suplimentar" pentru tara sa, care se confrunta cu masuri severe impuse in cadrul unui plan de salvare al Eurogrupului.
Presedintele Anastasiades a afirmat ca a vorbit deja cu comisarul european pentru afaceri economice si monetare Olli Rehn, inaintea reuniunii ministrilor de finante din zona euro de vineri de la Dublin, in cadrul careia ar urma sa se finalizeze planul de salvare, relateaza AFP.
"Este un fapt. Am facut acest contact, deoarece incercam sa facem cel mai bun lucru posibil in circumstantele actuale" pentru a atinge obiectivele prevazute, a spus presedintele.
El a indicat de asemenea ca le va scrie si presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si presedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy.
"Scrisoarea catre Barroso si Van Rompuy va sublinia necesitatea unei schimbari a politicii UE fata de Cipru, acordandu-i un ajutor suplimentare, tinand cont de dificultatile cu care ne confruntam din cauza crizei economie si a masurilor care ne-au fost impuse", le-a spus presedintele Nicos Anastasiades jurnalistilor, fara a face precizari suplimentare.
Ciprul nu va primi mai multi bani din partea troicii, in ciuda nevoilor de finantare crescute
Totusi, Luc Frieden, ministrul de finante din Luxemburg, a declarat vineri, inaintea reuniunii Eurogrupului, ca Uniunea Europeana, BCE si FMI nu pot majora valoarea pachetului de asistenta... mai mult
Vineri, 12 Aprilie 2013, ora 13:05
Economiile europene au depasit cea mai dificila perioada a crizei datoriilor dar situatia inca ramane delicata, a afirmat miercuri presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, aflat intr-o vizita oficiala in Cehia.
"Cred ca UE a trecut prin cea mai dificila perioada a crizei dar situatia inca este fragila", le-a declarat jurnalistilor Jose Manuel Barroso in timpul vizitei in Praga, transmite Reuters.
De asemenea, oficialul european a apreciat ca UE a incheiat perioada de incertitudini privind situatia din Cipru dar acum pachetul de asistenta financiara de zece miliarde de euro trebuie implementat adecvat pentru a pune economia cipriota pe o cale sustenabila.
Drapelul UE a fost arborat, miercuri, pentru prima data deasupra Castelului din Praga, resedinta a presedintiei cehe. De acum incolo, drapelul UE, cu cele 12 stele galbene dispuse in cerc pe un fond albastru, va sta alaturi de drapelul de stat al Republicii Cehe.
La ceremonie au fost prezenti presedintele ceh, Milos Zeman, si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Impotriva acestei decizii s-a pronuntat ferm predecesorul lui Zeman, euroscepticul Vaclav Klaus. Insa, la 7 martie mandatul lui Klaus a expirat, iar Zeman a permis, in unul dintre primele decrete pe care le-a semnat, arborarea drapelului european. mai mult
Miercuri, 03 Aprilie 2013, ora 14:55