Economia Irlandei a crescut modest pentru al doilea an consecutiv dar tara este in grafic pentru a indeplini conditiile impuse in schimbul asistentei financiare, a anuntat Fondul Monetar International, care a aprobat eliberarea unei transe de 1,27 miliarde de dolari pentru Dublin.
Pana acum Irlanda a beneficiat de fonduri de 27,79 miliarde de dolari de la FMI, deoarece a reusit sa tina sub control deficitul bugetar si sa imbunatateasca situatia economiei. Datoria publica ar urma sa ajunga la un nivel record in acest an iar cresterea economiei ar urma sa se accelereze anul viitor, transmite Reuters.
Rata somajului ramane ridicata, la 13,7%, si un sfert din imprumuturile bancilor "sunt credite neperformante iar pierderile persista, afectand acordarea de noi imprumuturi", se arata in raportul FMI.
In aprilie, FMI estima ca economia irlandei va inregistra o crestere de 1,21% in 2013
si de 2,2% in 2014.
Salvata de UE, BCE si FMI la sfarsitul lui 2010, Irlanda si-a indeplinit obiectivele stabilite in schimbul ajutorului international si s-a apropiat de iesirea din acest program, obtinand in luna mai cinci miliarde de euro printr-o emisiune de obligatiuni pe zece ani. Irlanda a devenit astfel prima tara din zona euro care revine complet pe pietele de finantare dupa ce a beneficiat de asistenta internationala.
Emiterea de obligatiuni pe zece ani, apreciaza FMI, reprezinta un alt pas cheie spre un acces deplin la pietele financiare, dar a avertizat ca... mai mult
Marti, 18 Iunie 2013, ora 13:09
Redresarea graduala a Irlandei ramane extrem de nesigura, dar recentele evolutii sprijina capacitatea tarii de a iesi din programul de asistenta financiara conform graficului, la sfarsitul acestui an, se arata intr-un raport al Fondului Monetar International.
Salvata de UE, BCE si FMI la sfarsitul lui 2010, Irlanda si-a indeplinit obiectivele stabilite in schimbul ajutorului international si s-a apropiat de iesirea din acest program luna trecuta, obtinand cinci miliarde de euro printr-o emisiune de obligatiuni pe zece ani.
Irlanda a devenit astfel prima tara din zona euro care revine complet pe pietele de finantare dupa ce a beneficiat de asistenta internationala, transmite Reuters.
Emiterea de obligatiuni pe zece ani, apreciaza FMI, reprezinta un alt pas cheie spre un acces deplin la pietele financiare, dar a avertizat ca perspectivele Irlandei depind de redresarea economiei si de sprijinul suplimentar din partea liderilor europeni pentru atenuarea poverii datoriei tarii.
"Recentele evolutii pozitive de pe pietele financiare si sectorul imobiliar sprijina capacitatea Irlandei de a iesi din programul de asistenta financiara la sfarsitul anului. Totusi, cresterea ar urma sa ramana lenta in 2013, iar perspectivele de redresare graduala pe termen mediu raman extrem de nesigure", se arata in raportul FMI.
Prognozele de crestere economica de 1,1% in 2013 raman in picioare
Institutia si-a mentinut estimarile privind evolutia Irlandei, apreciind ca economia... mai mult
Joi, 04 Aprilie 2013, ora 09:34
Irlanda va emite "in viitorul apropiat" prima emisiune de obligatiuni pe zece ani de cand a cerut ajutorul FMI si UE in luna noiembrie 2010, devenind astfel prima tara din zona euro care revine complet pe pietele de finantare dupa ce a beneficiat de asistenta internationala.
Agentia Nationala de Management al Trezoreriei (NTMA), care a inceput anul trecut vanzarea de obligatiuni pe trei luni, a apreciat noua emisiune de obligatiuni drept principala masura pentru revenirea completa pe pietele financiare. O sursa anonima a declarat ca miercuri ar putea avea loc emisiunea de bonduri cu scadenta in martie 2023, in valoare de minim 2,5 miliarde de euro, transmite Reuters.
Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar International (FMI), a afirmat saptamana acesta ca Europa ar trebui sa faca tot posibilul pentru a sprijini revenirea Portugaliei si Irlandei pe pietele financiare, sa nu limiteze ajutorul sau doar la extinderea scadentei imprumuturilor acordate celor doua tari.
"Avertizez ca ajutorul nu trebuie sa se limiteze doar la extinderea" scadentei imprumuturilor acordate Portugaliei si Irlandei, pentru a le ajuta sa revina pe pietele de capital, sustine Lagarde, care a efectuat vineri si sambata o vizita la Dublin.
Ministrul olandez de finante, Jeroen Dijsselbloem, care a devenit recent lider al Eurogrupului, a declarat ca Eurogrupul ia in considerare extinderea scadentei imprumuturilor acordate Portugaliei si Irlandei pentru a le ajuta sa revina... mai mult
Miercuri, 13 Martie 2013, ora 12:05
Slovenia va deveni cea de-a sasea tara din zona euro care va solicita finantare externa, din cauza problemelor din sectorul bancar, considera mai multi economisti, citati de Bloomberg.
Slovenia, care a adoptat moneda euro in anul 2007, evalueaza "povara fiscala" generata de acoperirea pierderilor din industria financiara dupa ce Nova Ljubljanska Banka, cea mai mare institutie de credit din tara, a avut nevoie de o majorare de capital din partea guvernului.
Premierul Janez Jansa a declarat saptamana trecuta ca Slovenia "risca un scenariu grecesc". Mai tarziu, la summit-ul UE de la Bruxelles, liderul sloven a afirmat ca guvernul "face tot posibilul sa gaseasca o solutie", sa evite o situatie care ar impune solicitarea unui ajutor extern.
"Este tot mai probabil ca Slovenia sa fie urmatoarea mica economie care va cere un bailout de la Uniunea Europeana, care ar fi concentrat pe sectorul bancar", comenteaza pentru Bloomberg un economist al BNP Paribas, din Varsovia.
Ciprul a devenit saptamana trecuta cel de-al cincilea stat din zona euro care a solicitat finantare multilaterala, din cauza impactului crizei din Grecia asupra bancilor locale. Grecia, Irlanda si Portugalia au solicitat ajutor extern odata cu cresterea dobanzilor la imprumuturile pe 10 ani peste pragul de 7%, iar Spania a cerut o linie de finantare de 100 miliarde euro pentru recapitalizarea bancilor din tara, lovite grav de prabusirea pietei imobiliare.
Costurile de finantare a Sloveniei au crescut... mai mult
Marti, 03 Iulie 2012, ora 10:29
Autoritatile cipriote au anuntat luni ca vor solicita asistenta financiara de la fondurile europene (Fondul European de Stabilitate Financiara, EFSF, si succesorul sau Mecanismul European de Stabilitate, MES) pentru a reduce expunerea pe Grecia a sectorului financiar cipriot, transmite Reuters.
"Obiectivul acestei cereri de asistenta este tinerea sub control a riscurilor cu care se confrunta economia cipriota, in special a celor care provin de pe urma efectelor negative din sectorul financiar, ca urmarea expunerii sale pe economia Greciei", se arata intr-un comunicat al guvernului cipriot.
Grecia, Irlanda si Portugalia beneficiaza deja de sprijinul Uniunii Europene, iar Spania a cerut si ea luni asistenta Eurogrupului pentru sectorul sau bancar.
Cipru, una din cele mai mici economii din zona euro, nu mai poate sa se finanteze de un an de pe pietele financiare din cauza expunerii excesive a bancilor sale la criza din Grecia.
Moody's Investors Service a retrogradat recent ratingurile principalelor trei banci din Cipru (Bank of Cyprus, Hellenic Bank Public si Cyprus Popular Bank), prezente si pe piata din Romania, din cauza expunerii deosebite pe Grecia. De asemenea, Fitch Ratings a retrogradat luni Ciprul in categoria 'junk' (nerecomandat pentru investitii) mai mult
Luni, 25 Iunie 2012, ora 20:26
Extinderea dificultatilor legate de cresterea creditelor neperformante ale bancilor spaniole ar putea determina guvernul de la Madrid sa solicite un pachet de asistenta financiara de 300 miliarde de euro, asa cum au cerut Irlanda si Portugalia, deoarece ajutorul primit pana acum nu va fi suficient pentru rezolvarea problemelor tarii.
Declaratiile au fost facute de economistii grupului britanic Royal Bank of Scotland (RBS).
Banca Centrala a Spaniei a anuntat ca rata creditelor neperformante a urcat in aprilie la 8,72% din totalul portofoliilor lor neachitate, fiind cel mai ridicat nivel inregistrat din 1994 si in crestere fata de 8,37% in martie.
Aceste date arata inrautatirea conditiilor in sectorul financiar spaniol si, combinate cu nivelul ridicat al deficitului bugetar, ar putea spori probabilitatea ca Spania sa solicite asistenta financiara, pe langa cei 100 miliarde de euro acordati de UE pentru recapitalizarea bancilor.
"Credem ca bancile spaniole vor avea nevoie sa genereze capital de 134 miliarde de euro in urmatorii trei ani, din cauza sporirii creditelor neperformante si a inaspririi cerintelor autoritatilor de reglementare", a explicat Alberto Gallo, economist al RBS.
Acesta a adaugat: "Nu toate bancile vor reusi sa genereze suficiente castiguri pentru a rezolva toate cerintele, iar statul nu va reusi sa le ajute. Analistii nostri se asteapta ca Spania sa solicite un pachet de asistenta financiara integral si sa se confrunte cu retrogradari ale... mai mult
Marti, 19 Iunie 2012, ora 10:01
Cipru ar putea cere ajutor financiar extern pentru sectorul bancar, dar si pentru sustinerea economiei, pana la sfarsitul lunii iunie, devenind astfel a cincea tara din zona euro care apeleaza la imprumuturi externe, a sugerat ministrul de Finante cipriot, Vassos Shiarly, citat de The Guardian.
A doua mare institutie de credit a tarii, Cyprus Popular Bank, a fost puternic afectata de expunerea pe datoria statului elen in urma restructurarii de la inceputul lunii martie, cand au fost sterse datorii de 100 de miliarde de euro.
"Problema este urgenta. Stim ca recapitalizarea bancilor trebuie finalizata pana la 30 iunie si au mai ramas doar cateva zile", a spus Shiarly.
In mod ironic, noteaza publicatia britanica, in ziua urmatoare Cipru ar trebui sa preia, pentru sase luni, presedintia prin rotatie a UE.
Cyprus Popular Bank a anuntat, la sfarsitul lunii mai, ca va ajunge la o rata de adecvare a capitalului de 9,2%, ceruta de Autoritatea Bancara Europeana, dupa finalizarea unui plan de atragere de capital. Banca pregateste o oferta de drepturi de 1,8 miliarde de euro subscrisa in totalitate de guvernul cipriot, precum si o preschimbare voluntara a unor instrumente financiare reprezentand datorii in valoare de 1,2 miliarde de euro.
Shiarly nu a negat ca Cipru are nevoie de bani
Intrebat daca Cipru va cere ajutor pentru banci, Shiarly a raspuns ca va fi vorba, probabil, despre un pachet mai amplu.
"Cand intri in programul de sprijin iei in calcul toate datele,... mai mult
Luni, 11 Iunie 2012, ora 19:00
Portugalia nu este presata de Germania si Franta sa ceara sprijin financiar din partea Uniunii Europene si Fondului Monetar International, asa cum au facut Grecia si Irlanda, pentru a tempera temerile legate de datoriile statului, a declarat un purtator de cuvant al guvernului de la Lisabona, potrivit Mediafax.Publicatia germana Der Spiegel a indicat ca Berlinul si Parisul preseaza Portugalia sa accepte asistenta financiara internationala cat mai curand posibil pentru a preveni propagarea crizei datoriilor, potrivit Reuters. "Povestea nu are niciun fundament, este falsa", a afirmat purtatorul de cuvant.
El a adaugat ca Portugalia se concentreaza pe sprijinirea cresterii economice.
De asemenea, in Germania, un purtator de cuvant al Ministerului de Finante a declarat ca Berlinul nu face presiuni asupra nimanui pentru a accepta ajutor.
Investitorii sunt tot mai ingrijorati ca Portugalia nu va mai putea sa acceseze finantare de pe piete.
Intr-un sondaj realizat saptamana trecuta de Reuters, majoritatea economistilor chestionati au afirmat ca se asteapta ca Lisabona sa se regaseasca in situatia de a avea nevoie de ajutor. mai mult
Duminica, 09 Ianuarie 2011, ora 23:47
Portugalia se apropie tot mai mult de nevoia unui ajutor financiar extern de urgenta, dupa Irlanda si Grecia, considera economistul american Nouriel Roubini, potrivit unui interviu publicat de cotidianul Diario Economico, preluat de Reuters si citat de Mediafax. Roubini, poreclit "Dr. Doom", a castigat notorietate in ultimii ani dupa ce a avertizat in 2007 ca avea sa urmeze o criza a creditelor.
El a declarat, pentru ziarul portughez, ca Irlanda si Grecia au insistat initial ca nu au nevoie de sprijin intenational, insa au fost nevoite sa apeleze la UE si FMI din cauza inrautatirii conditiilor de pe pietele financiare.
"Devine tot mai probabil. Ne place sau nu, Portugalia se apropie de punctul critic. Poate ca ar fi o idee buna sa solicite un bailout preventiv", a aratat economistul.
Investitorii cer dobanzi tot mai mari pentru a imprumuta guvernul portughez, deoarece considera ca tara este probabil urmatorul stat din zona euro care va avea nevoie de ajutor extern.
Putini economisti sunt insa dispusi sa estimeze o cronologie a evenimentelor pentru Portugalia in privinta presupusei interventii internationale.
In privinta Spaniei, Roubini a afirmat ca Europa nu are destui bani ca sa poata vorbi despre un pachet de "bailout" destinat Madridului. Acest fapt creste presiunea asupra Spaniei si impune masuri de evitare a unei situatii in care tara ar avea nevoie de ajutor extern. mai mult
Luni, 29 Noiembrie 2010, ora 12:10