Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Oamenii au mai mult ca oricand nevoie de arta, dar si arta are nevoie de oameni #Interviu

Oamenii au mai mult ca oricand nevoie de arta, dar si arta are nevoie de oameni #Interviu


Acum, cand toate institutiile de arta si cultura sunt inchise, cand totul s-a anulat, amanat sau izolat, avem nevoie mai mare ca oricand de arta, pentru a merge inainte si a ramane intregi la creier.

Artistii sunt izolati la domiciliu, cei mai norocosi sunt izolati poate in ateliere, iar cei care pot se duc in online, pentru a mai ajunge macar putin la public.

In aceste vremuri grele pentru artisti si provocatoare pentru arta, am stat de vorba cu artista Lidia Alina Nicolae (Mircea), ca sa aflam mai multe despre viata unui tanar creator de frumos in timp de pandemie.

Cum vezi situatia actuala?

Buna tie si cititorilor vostri! Eu sunt structural o fire echilibrata, organizata, insa cu o mai slaba atentie pe fluxurile de stiri. Stiam insa de situatia internationala zi de zi, sotul meu e la punct permanent, cumva a urmarit din decembrie presa pe subiectul Covid. Am refuzat aproape sa ii impartasesc fricile insa iata ca a avut dreptate sa acorde foarte mult interes subiectului.

Personal, fiind mamica de doi copii, cred ca suntem intr-o perioada de patinaj, artistic, nu viteza, un patinaj care ii va tine pe unii in picioare, mai tari si mai intelepti, insa mai ingrijorati si mai imbatraniti.

Insa moralul trebuie sa fie sus, trebuie sa ne refacem zilnic in minte lista de lucruri bune care sa ne tina in picioare. Sunt vremuri ciudate, si atunci am credinta ca trebuie tratate cu haz, cu bun simt, cu responsabilitate, si mai ales, cu gandul la cei mici.

Fiind mai fragili decat noi, e mare lucru sa reusesti sa nu le transmiti din ingrijorari, sa le explici cat se poate prin ce trecem, sa ii conectezi la realitatea asta care e aici sa dureze. Din nou, cu caldura si haz, pe cat se poate.

Cum vezi rolul artei in perioada pe care o parcurgem?

Oamenii au mai mult ca oricand nevoie de arta, in toate formele ei. Insa si artistii si arta au nevoie de oameni, e o reciprocitate aici, desi nu pare, sau nu se vede uneori.

Acum, cu muzee, teatre, biblioteci, cinematografe inchise, vin si intreb, ce sa faca artistul. Galeriile? Inchise. Si atunci, gasim incet incet in online accesul liber la tururi virtuale, galeriile posteaza neincetat tot soiul de expozitii, actorii fac spectacole pentru copii, vezi Teatrul Tandarica si altele, vezi initiativele lui Marius Manole, Serban Pavlu si restul actorilor tineri pe Zoom, Marcel Iures interpreteaza exceptional la Radio Romania Actualitati, teatru radiofonic Paracliserul de Marin Sorescu. Cu totii au simtit nevoia de coeziune, de a fi alaturi.

Noi, artistii plastici, trebuie cred sa preluam din mers si sa aducem un pic de culoare si lumina celor de langa noi. La asta ne pricepem si e un moment in care oamenii sunt incercati, au nevoie de imagini, de acel tip de ridicare spirituala pe care doar arta ti-l poate da, ca e pictura, scriitura, muzica sau film.

In cazul meu, sunt lucrari de grafica, pictura, pe varii medii, in ultima vreme incerc variatiuni pentru copii, de tipul cartilor de colorat, sau lucrari ceramice extrem de joviale, de vii, foarte foarte pline de vara si soare. Toate in speranta ca vor descreti frunti.

Ne va redefini perceptiile in vreun fel anul 2020?

Cred ca da, sau asa sper. Sper sa vedem si fara ochelari ca nu tot ce zboara se mananca. Cred ca, cu nuante, nu ar trebui sa mai importam retete de succes. Atat in arta cat si in celelalte domenii.

Exista oameni destepti si frumosi in toate domeniile, insa unii nu vor altii nu pot fi scosi in fata. Insa au lucruri de spus, si daca nu acum atunci cand sa ii ascultam, cand sa impulsionam demersuri ce lancezesc de ani buni? Cat lasam artistul neplatit, teatre neconstruite, cultura si educatia lasate la coada?

Da, perceptiile noastre ar trebui sa se ascuta in perioada asta de teama, de necunoscut, vom fi fost, paradoxal, cu totii pe front contra virusului.

Insa arta e aici sa ramana, si va ramane, si ce e de calitate va iesi in fata mai mult ca oricand. Sau asa vreau sa cred. Noi vedem incet incet asta in businessul pe care l-am deschis, si care e undeva la limita dintre arta si mestesug, e o afacere de familie, cu si despre ceramica, la roata.

Adusa in modernitate, e o etapa noua pentru mine, insa promit sa incerc sa ajung in casele voaste cu tot soiul de cioburi care mai de care mai fain gandite. Dar mai povestim despre asta, ca sa nu deviem de la subiect.

Arta sau business? Cum e si cum ar trebui sa fie?

Nu stiu de ce e incetatenita ideea asta ca artistul e artist domne!? Artistul e si el om, nu ii da nimeni mancare la magazin doar pentru ca a sculptat sau pictat vreo capodopera anul asta.

Hai sa fim pragmatici, intre a fi serios in munca ta, a intelege sa te darui in fiecare lucrare, a fi dedicat, minutios si implicat in a transmite celor ce iti vad lucrarile o stare, si faptul ca in secolul XXI daca nu stii sa te gestionezi, esti destinat esecului, e o distanta.

Asadar, cred cumva ca ar trebui sa vina din doua directii schimbarea paradigmei, si anume artistul trebuie sa se dea pe dupa principiile de business, de marketing, de contabilitate etc, pentru a fi in pas cu realitatile, pentru a fi aici si maine si peste zece ani.

Altfel, vorbim despre o arta eterna, insa despre un artist efemer, deci, sa ne trezim, sa nu dormim ziua'n amiaza mare cu crezul artei in inima, totusi, traim ani in care casele de licitatie trimit cataloage online si cumparatorii platesc bani grei catre intermediari - tot online.

Iar a doua directie este publicul, receptorul, si el trebuie, in masura fiecarui domeniu, sa sprijine arta, si mai ales calitatea. Nu vreau sa sune a nationalism, dar stiti si voi, e un nou trend, buy local, think local. Asta nu inseamna sfarsitul glabalizarii, ci nuantarea si redefinirea ei.

Trebuie probabil sa apara cat de curand trend-setterii care sa dea tonul, sa arate beneficiile lui buy local, art, craft etc. E singura varianta de a deveni sustenabili pe termen lung.

Unde si cum te gasim?

Daca vreti sa vedeti ce mai fac, treceti pe online, fie pe Ceramical.ro, fie pe pagina de Instagram sau pagina de Facebook.

Pentru zile mai dragute, gasiti acolo tot felul de vase ceramice, farfurii, boluri, gasiti pe Ceramical.ro ideile cu care speram sa contribuim la pastrarea traditiei artei lutului. Momentan nu avem un magazin fizic, dar nu excludem ca, dupa ce totul se va linisti, sa facem si asta.

Am atins si cochetam atat cu simplitatea ceramicii negre cat si cu vase cu design minimalist. Nu e mai putin adevarat ca ne dorim sa impingem dimensiunile obisnuite ale olaritului spre noi granite, asa ca avem si serii noi de produse, din zona corpurilor de iluminat, cum ar fi lustre si veioze ceramice.

O zona cu care ne mandrim si in care credem este cea a lumanarilor cu suport ceramic, sau a ghivecelor - doar toti incepem sa avem gradina in balcon zilele astea, nu?

Pentru zona de grafica aplicata, o parte din lucrarile mele le gasiti pe LidiaAlinaNicolae.ro.

Si pentru cei care inca nu te cunosc, ne spui cateva cuvinte despre tine?

M-am nascut si am crescut in Bucuresti si, inca de pe vremea cand eram mica, imi placea sa desenez si sa mesteresc tot felul de accesorii pentru jocurile cu prietenii mei sau pentru papusi.

Imi amintesc si acum exact cand am facut primele mele desene (pe care inca le pastrez apropo), cu o carioca rosie. Se intampla cand aveam vreo 2 ani. La indrumarea doamnei profesor de desen din clasa a 4-a, am dat examen si am intrat la Liceul de Arte Plastice N. Tonitza. De aici a inceput oficial pregatirea mea in domeniul artei.

Am continuat cu Universitatea de Arte din Bucuresti, de unde am absolvit Masterul la sectia de Grafica in anul 2010. In timpul facultatii am lucrat part time in cadrul Bibliotecii Nationale a Romaniei la Laboratorul de restaurare carte, mai precis, restaurare hartie.

Apoi au urmat tot felul colaborari pe proiecte artistice sau de grafica aplicata. Asa am adunat o multime de cunostinte legate de domeniul artei. In perioada 2012-2018 am lucrat ca grafician pentru o companie de cercetare de piata.

Acum colaborez pe proiecte de grafic art design cu mai multe companii, in timp ce lucrez si la dezvoltarea proiectului personal (Ceramical) cu si despre ceramica lucrata la roata olarului.

Cum s-a nascut pasiunea ta pentru arta?

Cred ca m-am nascut cu aceasta pasiune. Intotdeauna mi s-a parut firesc si mi-a placut sa fiu aproape de subiectul asta, chiar daca participam activ sau doar observam. Dar evident a fost si este in cotinua cultivare, educare, antrenare, rafinare.

La acest proces au participat profesorii mei, mentorii mei, albumele de arta, nenumaratele scrieri, si, foarte important, muzeele cu toate obiectele de arta.

Foarte interesant a fost sa descopar ca pasiunea creste si devine mai puternica daca este alimentata si extinsa si in alte domenii ale artei. De curand (adica de vreo 5 ani) a renascut o dragoste mai veche, crearea de obiecte ceramice, din lut, ca sa fiu precisa.

Citeste si:Creativitate in linistea naturii: Povestea artistului vizual care modeleaza ceramica de Silistea Snagovului

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 2133 ori