Trump 2.0 și România. Ce avem de făcut ca membru NATO și de unde scoatem banii pentru apărare. „Recesiunea este amânată de campania electorală”

Candidatul republican, Donald Trump, a câștigat alegerile prezidențiale din Statele Unite și revine pentru un al doilea mandat la Casa Albă. În timpul campaniei, politicianul a subliniat constant că țările europene nu contribuie suficient, în opinia sa, la apărare, așa cum spun recomandările NATO.

Ziare.com a discutat cu doi experți pentru a vedea cum se schimbă situația României în ceea ce privește cheltuielile de apărare în acest context.

În următorii patru ani, problema securității are șanse să fie un subiect de tensiune între Washington și capitalele europene. În 2023, România a cheltuit 1,6% din produsul intern brut pe apărare, semnificativ sub ținta de 2,5% anunțată de decidenți. Țara noastră a fost sub media statelor NATO, dar a alocat un buget-record pentru armată în 2024, iar estimările NATO arată o cheltuială de 2,25% din PIB anul acesta. Doar în 2020 a reușit România să își respecte angajamentul față de NATO, conform acelorași cifre.

Antonia Colibășanu, conferențiar universitar doctor la Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul SNSPA și analist geopolitic la Geopolitical Futures, a explicat pentru Ziare.com că presiunea de la Washington pentru ca aliații europeni să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare nu a început cu Trump.

„Ceea ce a făcut președintele Trump a fost să sublinieze - în stilul său propriu - această nevoie, împreună cu ținta de 2% din PIB pentru apărare a fost de altfel agreată de toți aliații NATO la summit-ul de la Țara Galilor din 2014. E de așteptat, totuși, ca președintele Trump să insiste ca aliații să atingă această țintă”, a spus experta.

Umbra deficitului

Țara noastră va ajunge la un deficit bugetar de 7,9% la finalul acestui an, iar Executivul a prezentat Comisiei Europene un plan de redresare pe 7 ani. Gestionarea datoriilor pune presiune pe Guvern să găsească surse noi de venit și să facă tăieri, dar faptul că planul se întinde pe mai mulți ani sugerează că „nu vor fi tăieri bruște”, argumentează analistul politic Ion M. Ioniță.

Totuși, incertitudinile din planul de reducere a deficitului complică orice calcule din momentul de față cu privire la bugetul pe anul următor, argumentează și Antonia Colibășanu. În orice situație s-ar găsi finanțele țării la anul, apărarea este un domeniu crucial, punctează analistul geopolitic.

„România este un stat de frontieră și încă există scenarii în care Rusia ar putea să aibă graniță terestră cu țara noastră. Deci, investiția în apărare este prioritară. De aceea există în momentul de față inclusiv un buget pentru angajarea de cheltuieli cu investițiile în domeniul apărării din 2025, pe contracte în pregătire. E greu de evaluat dacă vor exista "sacrificii" pentru că în momentul de față nu știm elemente concrete legate de politică economică, reformele propuse de către partidele politice aflate în campanie electorală. Știm doar că recesiunea este "amânată" de campania electorală în România pentru anul viitor, în contextul în care Occidentul european se confruntă deja cu probleme economice”, a explicat Colibășanu.

Importanța Estului

Insistențele noului președinte poate duce la o schimbare de paradigmă în ceea ce privește parteneriatele. Războiul din Ucraina a pus statele estice într-o nouă lumină a importanței, în timp ce Occidentul a scăzut în clasamentul priorităților, din perspectiva administrației americane.

„Un prim element de remarcat este acela că administrația Trump pune accent pe creșterea contributivității și capabilităților de apărare - 2% este un număr important, dar capabilitatea înseamnă mai mult decât cheltuiala de apărare. Al doilea element este acela referitor la creșterea prezenței și angajamentului în Europa de Est (față de Europa de Vest, care scade în importanța), pe noua linie de apărare NATO. Deci, putem vorbi despre o schimbare de paradigmă în sensul creșterii importanței pentru parteneriatele strategice și regionale - ceea ce nu înseamnă exclusiv o schimbare de paradigmă din perspectiva bugetelor”, a explicat cadrul didactic SNSPA pentru Ziare.com.

Alianța spune că anul acesta 23 dintre cele 32 de state membre vor atinge pragul de cel puțin 2% din PIB, cel mai mare număr din ultimii zece ani și mai mult decât dublul nivelului din 2023. Creșterea se datorează în mare parte invaziei la scară largă coordonate de Rusia în Ucraina, dar și presiunilor lui Trump din mandatul său anterior, încheiat în 2020, susține o analiză a Euronews. Problemele cele mai mari la nivel de contributivitate sunt la statele vestice, punctează Colibășanu.

Analistul politic Ion M. Ioniță consideră că noul șef de stat american ar putea face demersuri pentru a ridica ținta de contribuție la apărare mai sus decât în prezent.

„Este normal ca țările europene să contribuie pentru apărarea lor. Trump va continua să pună presiune asupra țărilor de NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare, așa cum a făcut-o și în primul mandat. Are și mai multă determinare în acest sens, pentru că a câștigat de o manieră categorică alegerile și își permite să facă tot ce vrea. Este foarte clar că s-ar putea să ridice ștacheta, adică să solicite un prag mai mare de 2%”, a argumentat acesta.

În acest moment, România își respectă îndatoririle la capitolul contribuții pentru apărare. Chiar dacă există semne de întrebare privind măsurile de reduceri ale deficitului, Ioniță este de părere că orice tăieri ar veni, acestea vor ocoli apărarea.

„În ceea ce privește România, din acest punct de vedere, suntem unde trebuie să fim, suntem deasupra pragului, chiar dacă s-a întâmplat într-adevăr ca execuția bugetară pentru cheltuielile legate de apărare să nu se ridice la suma bugetară alocată. Avem anul acesta un deficit record, într-un an electoral, dar el nu este generat de cheltuielile pentru apărare”, spune analistul.

Modul în care este gestionat deficitul și ce prioritate vor avea cheltuielile de apărare ține mai degrabă de rezultatele alegerilor din țară, decât de scrutinul american.

„Partea de apărare este ferită, atât cât pot să rămână lucrurile stabilite în domeniul politic dacă vor rămâne un președinte și o guvernare care sunt dedicate continuării programelor de înzestrare armatei și creșterii capabilităților militare ale Românii, sigur că acest parametru va fi îndeplinit în continuare și nu vor fi probleme”, a declarat Ion M. Ioniță.

...citeste mai departe despre "Trump 2.0 și România. Ce avem de făcut ca membru NATO și de unde scoatem banii pentru apărare. „Recesiunea este amânată de campania electorală”" pe Ziare.com

Deficitul real este peste ținta anunțară de Guvern. Cum diferă cifrele trimise la Bruxelles de calculele din țară

O analiză recentă arată că deficitul bugetar în termeni cash se va situa la 8,58% din PIB, respectiv 152 miliarde de lei, mult peste ținta anunțată de guvern anterior, pe baza căreia s-au...

Scad la jumătate subvențiile pentru mașini electrice, din cauza constrângerilor bugetare

Franţa va reduce semnificativ subvenţiile pentru achiziţia de maşini electrice, conform unei surse guvernamentale, în cadrul măsurilor de reducere a cheltuielilor publice şi a deficitului...