Turcia bate la poarta UE

Miercuri, 31 August 2005, ora 10:20
1284 citiri

Turcia se zbate de aproape 50 de ani pentru a fi admisa in Uniunea Europeana. Negocierile de aderare urmeaza sa debuteze pe 3 octombrie, dar rezultatul lor este inca incert. Cei mai optimisti socotesc ca procesul va dura cel putin zece ani. Bush, Blair, Schroder si Barroso sprijina Turcia in acest demers.

Prin pozitia sa strategica si reformele democratice care au transformat-o in prima tara musulmana care nu este stat islamic, Turcia ar fi un membru-cheie in relatiile cu Orientul Mijlociu. Dupa atentatele de la Londra, premierul Tony Blair si-a reafirmat sprijinul pentru aderarea Turciei: A"Stiu ca sint multe incertitudini in Europa, in prezent, dar cred ca perspectiva Turciei ca membru UE, desi cindva in viitor, va fi importanta pentru Europa si pentru securitatea eiA".

Pentru presedintele SUA, George W. Bush, Turcia reprezinta un A"modelA" de democratie printre statele musulmane. A"I-am spus premierului turc cit ii sint de recunoscator pentru sprijinul oferit proiectului american din Orientul Apropiat si Mijlociu care vizeaza promovarea democratiei din Pakistan pina in MarocA", a spus Bush, dupa vizita din iunie a premierului Recep Tayyip Erdogan la Casa Alba.

Ciprul, mar al discordiei

La sfirsitul lunii iulie, Turcia a semnat protocolul vamal cu toate cele 10 noi state membre UE, dar a subliniat clar ca asta nu inseamna recunoasterea Ciprului. Nordul Ciprului este ocupat de soldatii turci din 1974, formind un stat nerecunoscut international. Presedintele Frantei, Jacques Chirac, a afirmat recent ca UE nu poate demara negocierile cu Turcia, pina aceasta nu recunoaste Ciprul, care este un stat membru.

In replica, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a spus ca: A"recunoasterea Ciprului nu este o conditie pentru demararea negocierilorA", precizind ca acest lucru ii era familiar presedintelui francez inca de la summitul UE din decembrie 2004, cind s-a hotarit inceperea negocierilor in octombrie 2005. Mai mult decit atit, Barroso considera ca A"Turcia si-a indeplinit conditiile pentru inceperea negocierilor la 3 octombrieA", pozitie adoptata si de cancelarul german Gerhard Schroder. Oficialul german a mers chiar mai departe, sustinind ca aderarea Turciei ar fi o chestiune de onoare. A"Turcia si-a tinut promisiunile, acum este rindul nostru sa ne tinem de cuvintA", a spus Schroder, la intilnirea cu oamenii de afaceri turci.

Intilnire cu chibiti

Ministrii de Externe din statele UE se intilnesc miine la Celtic Manor, in Wales, pentru a discuta despre negocierile de aderare cu Turcia. Tot mai multe voci critice s-au facut auzite in ultima vreme, mai ales din partea crestin-democratilor germani, a austriecilor si a francezilor.

A"In opinia mea, ar fi sfirsitul Europei.A" Asa considera fostul presedinte francez Valery Giscard DA'Estaing si autorul Constitutiei Europene varianta aderarii Turciei la Uniunea Europeana, in noiembrie 2002. Desi Consiliul European din decembrie 2004 a votat in unanimitate inceperea negocierilor pe 3 octombrie, conservatorii europeni sint tot mai uniti impotriva acestui proces. Motivul cel mai des invocat de ei este A"pauza de gindireA" pe care ar trebui sa o ia Uniunea Europeana dupa esecul Constitutiei Europene si al bugetului comunitar.

Nici criteriul religios nu este lasat de o parte, Turcia urmind sa aduca in Uniune o comunitate de aproape 70 de milioane de musulmani. Pina si comisarul UE pentru Externe, Benita Ferrero-Waldner, a nuantat saptamina trecuta, la Alpbach, ca, desi negocierile vor incepe la 3 octombrie, acestea nu sint o A"garantie ca se vor finaliza cu o aderareA".

Parteneriatul privilegiat Opozitia crestin-democrata din Germania, favorita cursei electorale pentru alegerile din 18 septembrie, argumenteaza ca Uniunea are nevoie de mai multa A"integrareA" si mai putina A"extindereA", sustinind ca Turcia ar da o lovitura grea bugetului comunitar. In scrisoarea adresata sefilor de guvern conservatori din statele UE, Angela Merkel, candidata crestin-democratilor la functia de cancelar, a pledat din nou pentru ideea A"parteneriatului privilegiatA" in locul statutului de membru deplin al UE. Aceasta pozitie este agreata si de guvernul austriac.

In plus, ministrul austriac de Externe s-a intilnit ieri cu omologul sau cipriot pentru a conveni asupra unei pozitii comune la summitul de miine. Chestiunea recunoasterii Ciprului drept conditie eliminatorie este sustinuta si de Franta, prin recentele declaratii ale presedintelui Chirac. Statele UE trebuie sa convina in unanimitate asupra aderarii Turciei, pentru ca aceasta sa poata avea loc.

Teroristii kurzi ar putea intra si ei in Uniunea Europeana

Kurzii (25 de milioane) reprezinta cel mai numeros grup etnic care nu detine un stat propriu. Ei ocupa teritorii din Turcia, Irak, Iran, Siria si Armenia. Statul turc a acordat kurzilor dreptul la studii si presa in limba materna, in ultimii trei ani, ca urmare a cerintelor Uniunii Europene. Problema kurda a devenit cunoscuta la nivel mondial prin actiunile Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK), infiintat in 1978, la Ankara. Partidul are ca scop final construirea unui stat independent kurd.

Confruntarile violente dintre PKK si fortele de ordine turce au condus pina acum la moartea a mai mult de 30.000 de persoane. Doar saptamina trecuta confruntarile au condus la moartea a sase kurzi, in ciuda declararii unui armistitiu unilateral de o luna, pina la 20 septembrie, de catre PKK. Armistitiul urma declaratiei premierului turc Recep Tayyip Erdogan, conform careia situatia din sud-estul Turciei este o problema politica ce trebuie rezolvata prin masuri democratice.

Atacul cu bomba din statiunea Kusadasi, de luna trecuta, in care au murit cinci turisti, a fost atribuit PKK. Atacul aminteste de campania violenta impotriva turismului pe care a desfasurat-o PKK in 1993.

Consiliul Europei a clasificat PKK drept organizatie terorista din 2004. Parlamentul European va gazdui o conferinta asupra problemei kurde in 19-20 septembrie.

Turcia a indeplinit conditiile UE

Turcia a devenit mai democratica datorita aspiratiei de a intra in Uniunea Europeana. Situatia drepturilor omului s-a ameliorat, la fel si starea economiei.

Comisia Europeana a recomandat anul trecut inceperea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeana, pe baza progreselor facute in domeniul drepturilor omului si al economiei. Reformele constitutionale din 2001 si 2004 au fost completate prin pachete legislative. Rolul armatei in politica statului a fost limitat pentru a corespunde criteriilor europene. Turcia si-a liberalizat sistemul politic si a relaxat restrictiile din domeniul libertatii presei si al dreptului la libera asociere si exprimare.

Minoritatile au capatat dreptul de a studia si de a se exprima in limba materna. Ankara a abolit pedeapsa cu moartea si a luat masuri pentru a elimina tortura in timpul interogatoriilor, a reformat sistemul juridic. In sud-estul Turciei a fost ridicata starea de urgenta impusa de confruntarile cu minoritatea kurda, care a condus de-a lungul vremii la abuzuri ale armatei in regiune. Guvernul Turciei a reusit sa reduca inflatia si sa obtina o crestere economica de 5% in 2004. In ciuda presiunilor statelor membre ale Uniunii Europene, Turcia nu recunoaste independenta Ciprului.

Autori: Valentina Pop, Laura Gheorghescu

Cotidianul