Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

La 50 de ani, UE nu stie ce va deveni dupa extindere

La 50 de ani, UE nu stie ce va deveni dupa extindere

Chiar daca luna aceasta sarbatoreste implinirea a 50 de ani de existenta, Uniunea Europeana nu stie inca sigur ce vrea sa devina dupa extindere.

Comunitatea Economica Europeana de sase membri care a luat nastere prin Tratatul de la Roma semnat pe 25 martie 1957 a crescut fara un plan general intr-o uniune de 27 de state, care este astazi cel mai mare bloc comercial din lume si cuprinde cea mai mare parte a continentului.

Un proiect perpetuu in desfasurare, UE este mai dezbinata ca niciodata intre extinderea continua si integrarea mai profunda, intre unificarea politica si uniunea economica, si intre a fi mai deschisa pentru restul lumii si a-si proteja producatorii si fermierii.

"Constructia europeana nu este gata si s-ar putea sa nu fie niciodata," a declarat saptamana aceasta vice-presedintele Comisiei Europene, Margot Wallstrom, care a comparat UE cu un "puzzle" construit piesa cu piesa fara un plan general.

Sondajele de opinie sugereaza ca aceasta impresie de alergare in graba spre o destinatie necunoscuta este unul din motivele care au facut ca popularitatea UE sa scada in multe state membre iar cetatenii sa perceapa uniunea ca fiind prea birocratica, cosmopolita si prielnica afacerilor.

Uniunea nu a digerat inca pe deplin expansiunea "big bang" in urma careia a crescut de la 15 la 25 de membri in 2004, cand multe dintre statele fost-comuniste din Europa centrala au aderat la bogatul bloc occidental de atunci.

Bulgaria si Romania au aderat anul acesta, marind raportul dintre cei mai bogati si cei mai saraci membri in termeni de venit pe cap de locuitor la 11:1.

Cand alegatorii francezi si olandezi au respins in 2005 constitutia UE care urmarea adaptarea institutiilor blocului pentru a face fata unor viitoare extinderi, unul dintre factori a fost nemultumirea cu privire la extinderea spre est si teama ca va adera si Turcia musulmana.

Regulamentul

Aceste infrangeri suferite prin referendum au declansat o criza de incredere care continua si dupa doi ani, lasand UE sa se lupte in continuare cu un regulament depasit, gandit pentru sase state cu conceptii asemanatoare.

Cand liderii UE se vor intalni saptamana viitoare pentru a sarbatori cea de-a 50-a aniversare a Tratatului de la Roma, acestia nu vor putea sa rosteasca cuvantul "constitutie" in solemna Declaratie de la Berlin sau sa precizeze o data fixa pentru reformarea institutiilor. Nu vor putea spune nici cat de mult ar trebui sa se mai extinda blocul, din cauza parerilor impartite legate de aderarea Turciei, Ucrainei si Belarusului.

Optsprezece state au ratificat constitutia care prevede un presedinte UE pe termen lung si un ministru de externe, un sistem decizional mai corect cu mai multe politici supuse votului majoritatii si o putere mai mare acordata Parlamentului European si parlamentelor nationale. Dar pe langa Franta si Olanda, Marea Britanie eurosceptica, Polonia si Cehia nu au reusit sa ratifice tratatul si vor modificarea acestuia intr-un fel care ar dezechilibra balanta delicata pe care a fost construit.

Cancelarul german Angela Merkel, care a devenit cel mai influent negociator al Europei, are de infruntat o provocare dura in incercarea de a relua negocierile asupra reformei la summit-ul din iunie. Totusi, UE nu este nici pe departe paralizata, in ciuda a ceea ce ministrul italian al economiei Tommaso Padoa-Schioppa numeste o stare melancolica.

Liderii sai au adoptat saptamana trecuta in unanimitate un plan ambitios in privinta schimbarilor climatice, a eficientei energetice si a combustibililor ecologici, pretinzand ca ocupa locul I in lupta impotriva incalzirii globale.

Dar legile care necesita votul unanim au incetinit demersurile de construire a unei politici externe si de securitate comune si de abordare a problemelor imigratiei si criminalitatii.

Noile membre Cipru si Polonia s-au folosit de dreptul de veto pentru a bloca negocierile cu Turcia si Rusia, starnind dubii cu privire la capacitatea acestui bloc eterogen de a functiona.

Diferente economice

In privinta politicii economice, state precum Franta doresc o armonizare bugetara si fiscala mai ampla, condusa de cele 13 state care au adoptat moneda comuna euro, in timp ce noii membri din est vor sa-si mentina taxele scazute avantajoase pentru a recupera din punct de vedere economic diferenta.

In privinta comertului, UE este divizata intre natiunile agricole care vor sa limiteze concesiile referitoare la deschiderea pietelor agricole si reducerea subventiilor, si cele care afirma ca Europa are cel mai mult de castigat din liberalizarea comertului global. "Exista o nepotrivire intre realitatea economica, care devine tot mai mult europeana sau globala si natura inca predominant inter-guvernamentala a politicilor UE," a declarat Loukas Tsoukalis, seful think-tank-ului grecesc ELIAMEP si consilierul presedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barrosso.

La acestea se adauga problema diviziunii muncii, UE concentrandu-se pe liberalizarea de multe ori nepopulara a pietelor si pe aplicarea regulamentelor, in timp ce guvernele statelor membre se ocupa de problemele redistribuirii veniturilor si de ajutoarele sociale, a scris Tsoukalis in revista de politica Europe's World.

Acest fapt permite politicienilor eurosceptici si mass-media sa acuze "Bruxelles-ul" pentru deciziile propriilor guverne. Daca liderii UE pot recupera reformele cheie din constitutie si reusesc fie sa castige fie sa evite o noua runda de referendumuri, uniunea ar putea trece peste dubiile legate de viitorul sau.

Daca nu, uniunea s-ar putea destrama in 20 de ani, a avertizat fostul presedinte al Comisiei, Jacques Delors, in cadrul unui interviu acordat Reuters.

Rador

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.

Sursa: Business24
Articol citit de 905 ori