Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Identitatea Germaniei, pusa la incercare de criza datoriilor

Identitatea Germaniei, pusa la incercare de criza datoriilor

Criza datoriilor din Europa a devenit o adevarata criza de identitate pentru Germania. Sporirea sanselor ca Grecia sa intre in faliment i-a lasat doar doua optiuni celei mai puternice natiuni de pe continent.  Astfel, Germania fie trebuie sa renunte la insistentele privind responsabilitaea si stabilitatea monetara in favoarea ajutorului oferit Greciei pentru achitarea datoriilor, fie sa se mentina pe pozitii si sa riste colapsul zonei euro.

Pana la un anumit punct, viitorul sistemului bancar european, viitorul uniunii monetare, soarta economiei globale si chiar functia de presedinte al SUA a lui Barack Obama depind acum de decizia pe care o ia Germania, relateaza BusinessWeek.


Germania se intreaba, acum mai mult ca nciodata daca inca isi mai doreste sa fie salvatorul Europei.


O integrare Europeana este intotdeauna un lucru bun, dar si absolut necesar, iar Germania nu are interese proprii.


"Ca sa fie un bun german, orice membru al natiunii trebuie sa fie un bun european" sustine Frank Schaffler, membru Bundestag, camera inferioara a Parlamentului german. Astfel, oficialul explica in cateva cuvinte principiile de baza ale politicii germane postbelice.


Pentru a intelege de ce germanii se zbat atat de mult pentru rolul pe care trebuie sa il joace in secolul 21, trebuie sa intelegiem faptul ca ei inca incearca sa se ispaseasca pentru ce s-a intamplat in secolul 20.


Schaffler este membru al Partidului Democratilor Liberi, un mic partid care colaboreaza cu Partidul Crestin Democrat, din care face parte si Angela Merkel.


In vara lui 2010, liderii zonei euro au alcatuit Facilitatea Europeana pentru Stabilitate Financiara care poate contribui cu bonduri in valoare de 440 de miliarde de euro la stabilizarea tarilor care au probleme cu lichiditatile. Mai mult de un sfert din acesti bani vin din Germania.


Bazele legale ale Europei s-au constituit pe tratate intre state, iar cel mai recent tratat contine, intr-un mod ciudat, "clauza de non-salvare", prin care se impune ca niciun stat-membru sa nu fie expus la deciziile fiscale ale altui stat.


In aceste conditii, orice plan de salvare necesita o noua runda de validare. Cand facilitatea temporara a fost supusa la vot in Bundestag, doar Schaffler dintre cei 622, a votat impotriva. "Nu se face asta in partid", explica acesta.


Cu mai putin de un an mai tarziu, Grecia este si mai aproape de default, iar Merkel propune un nou amendament la tratat care sa inlocuiasca facilitatea "temporara" cu un "mecanism" permanent. Cu alte cuvinte, se stabileste un precedent pentru viitoare planuri de salvare.


Conducerea partidului Democratilor Liberi a semnalat un vot pozitiv, insa Schaffler a elaborat un angajament care cere tuturor membrilor partidului sa isi exprime acordul ca vor sa voteze asa cum au fost instruiti. Masura are mari sanse sa colectioneze suficiente semnaturi incat sa se organizeze un vot intern in cadrul partidului.


Chiar daca initiativa lui Schaffler are putine sanse de a impiedica participarea Germaniei la viitoare planuri de salvare pentru tarile din zona euro, simpla perspectiva a unui referendum in cadrul unui singur partid i-a oferit lui Schaffler senzatia unui oarecare avant.


Atat in Berlin, cat si in alte zone din Germania, liderii din partidul lui Schaffler au fost nevoiti sa isi asume o pozitie, fie de acceptare, fie de opizitie, atat in fata angajamentului sau, cat si in fata mecanismului de bailout. Schaffler a fost acuzat ca nu si-ar face datoria, insa acesta raspunde cu o repica simpla: "Cel mai atipic pentru un german adevarat este nu sa te impotrivesti, ci sa faci tot posibilul sa iti gasesti o majoritate pentru pozitia pe care o adopti".


Printre cei care si-au alaturat numele angajamentului elaborat e Schaffler se regaseste si Burkharf Hirsch, reprezentant al Democratilor Liberi in Bundestag timp de trei decenii, inclusiv un mandat de patru ani ca vice-presedinte. "Nu sunt sigur ca actiunea noastra va schimba multe pareri intr-un timp atat de scurt. Insa cel mai important este ca a indraznit cineva sa se ridice in picioare si sa ia atitudine".


Cu alte cuvinte, acesta s-a saturat sa nu aiba dreptul sa vorbeasca deschis despre Europa. Toate marile partide din Germania sunt pro-Europa. Tot ce fac Hirsch si Schaffler este sa actioneze in vazul tuturor si sa faca exact ceea ce Merkel ar trebui sa faca in spatele cortinei. Ei vorbesc despre Europa, sustinand ideea ca, uneori, ea are efecte negative asupra Germaniei si dezbat problema delicata a sustinerii in continuare a intregii uniuni.


Cateva zvonuri despre deciziile Germaniei in ceea ce priveste zona euro cauzeaza emotii pe ambele coaste ale Atlanticului, insa simplul fapt ca Germanii isi dezbat public rolul in europa reprezinta un pas constructiv spre evolutie. Pe termen lung, aceasta atitutine ar putea fi chiar cheia pentru salvarea intregului proiect european, scrie BusinessWeek.


Europa se pierde in institutii, acronime si sperante, iar pentru a intelege mai bine acest lucru, am putea sa ne imaginam schema ca pe o serie de cercuri concentrice.


Cel mai larg cerc este reprezentat de Europa, idealul filosofic de continent care si-a depasit toate nelinistile si a ajuns la o pace durabila. In cadrul lui, se afla Uniunea Europeana, o entitate legala care elaboreaza legi si incearca sa coordoneze politicile in cadrul a 27 de state-membre. Si mai departe, cercul zonei euro inconjoara cele 17 tari care au adoptat moneda unica. In centrul tuturor acestor cercuri se afla Germania, cu dimensiunile sale imposibil de ratat la vedere.


27 de tari isi trimit membrii in Parlamentul European si unul din sapte parlamentari este German. Unul dintre motivele pentru care Parlamentul European are o putere atat de mica in uniune este ca, daca i-ar fi data autoritatea de a alege un sef al guvernarii, ca in orice alt parlament, Germania ar primi un numar prea mare de voturi.


Europa se bazeaza pe iluzia de a avea banii Germaniei, fara sa fie controlata de aceasta tara, iar aceasta teorie a functionat pana acum, tocmai datorita modului in care Germania se vede pe ea insasi, in Europa, potrivit analistilor.


Daca ar fi sa analizam viata publica a Germaniei, am descoperi mostenirile ramase din Cel de-al Doilea Razboi Mondial.


Uniunea Europeana a aparut ca o modalitate de a impaca Franta si Germania, si pentru a preveni o noua trecere peste Rin din partea lor. O fotografie din 1984, de la cimitirul eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial de la Verdun, care ii infatisa pe Cancelarul German Helmut Kohl si pe presedintele Francez de atunci, Francois Mitterand, defineste clar relatia dintre tari, care se reuneau din nevoia de a ingropa trecutul. Impreuna Mitternad si Kohl au incheiat Trataul de la Maastricht din 1992, care a creat Uniunea Europeana. Tot la Maastricht, cei doi au stabilit data limita a aparitiei uniunii, pentru 1 ianuarie 1999, care urma sa aduca si moneda euro.


Kohl s-a dedicat complet incercarii de a demonstra ca Germania va raspunde pentru toate greselile pe care le-a facut pe vremea cand el era un copil, ca zona euro nu e o problema de economie sau de politica, ci o incercare de a aduce pacea pe continent.


In 1998, cu cateva luni inainte ca 11 tari sa adopte moneda euro, George P Shultz, economist si secretar de stat in perioada lui Ronald Reagan, a participat la o intalnire a economistilor din Berlin. La aceasta intalnire a participat si Kohl, care, la acel moment, isi incheia cei 16 ani petrecuti in postul de Cancelar al Germaniei.


Potrivit lui Schultz, toti economistii prezenti la intalnire erau ingrijorati pentru ca Europa urma sa intre intr-o uniune monetara inainte de a construi institutiile politice si fiscale care sa o sustina. "Kohl a ascultat toata discutia pentru o vreme si apoi a declarat: 'Decizia a fost luata. E o problema de pace sau razboi. Depinde de economistii vostri ca tot planul sa functioneze', apoi aplecat", isi aminteste Schultz, intr-un interviu acordat Bloomberg pe 19 septembrie.


Decizia luata de Germania o forteaza pe Merkel sa pastreze standardele insa, desi Kohl i-a fost mentor lui Merkel si a ajutat-o sa iasa din obscuritate, Merkel gandeste mult mai precaut si mai analitic. Ea nu s-a grabit sa ajute Europa se Sud, a insistat pe regimul de austeritate, controlul salariilor si alte reforme, inainte sa dea bani din rezervele Germaniei. Cativa fosti cancelari germani au sfatuit-o insa sa actioneze mai repede si instinctiv pentru a sustine zona euro.


In mai Gerhard Schroeder, predecesorul ei a declarat pentru Bloomberg ca Merkel nu a reusit sa conduca zona euro asa cum trebuie. In plus, Der Spiegel a publicat in iulie un raport in care Kohl ar fi spus ca "Merkel imi face Europa <kaputt>" (n.r. distruge). 



Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 2014 ori