Încă de anul trecut, problema colectării deficitare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a devenit una dintre pârghiile folosite de Guvern pentru a contrabalansa deficitul bugetar imens, estimat pentru 2024 la peste 8% din PIB. Pe lângă creșterea succesivă a salariilor, pe care social-democrații mizează pentru încasări crescute din contribuții sociale, promisiunea reglării de conturi cu încasările Fiscului a făcut ca în ultimele luni inspectorii Direcției Generale Antifraudă (DGAF) să devină din ce în ce mai agresivi în piață, aplicând amenzi în cuantumuri record, atât prin inspecții în teren, cât și prin investigații de ansamblu.
La nivel de fond, conformarea legală și un influx monetar predictibil din colectarea de taxe este un scenariu ideal pentru orice sistem fiscal sustenabil. Cu toate acestea, inspectorii financiari nu sunt motivați doar de „cauza nobilă” a rotunjirii veniturilor bugetare și a echității sistemului fiscal contributiv, dar și de programe de bonusare atractive atunci când, din activitățile de inspecție fiscală, de control antifraudă sau executări silite, încasările ANAF depășesc 10 milioane de euro.
Finalul de an a adus încasări fulger de aproape 120 de milioane de lei în confiscări și amenzi. Cuantumurile anchetate de inspectori, din ce în ce mai mici
Doar în perioada ultimului trimestru din 2024, inspectorii DGAF au aplicat amenzi de 47,3 milioane de lei şi au confiscat bunuri, venituri ilicite şi numerar în cuantum de 69,8 milioane de lei, în cadrul controalelor efectuate la nivel naţional în ultimele luni, pentru îmbunătăţirea conformării voluntare, prevenirea, descoperirea şi combaterea evaziunii fiscale.
ANAF a găsit, în urma unor verificări efectuate la persoane fizice, venituri de 41,39 milioane de lei a căror sursă nu a putut fi identificată, astfel că a fost impozitată cu cea mai ridicată rată de taxare, de 70%, impusă în pachetul de legi și ordonanțe dat de Guvern la finalul anului 2023 în penultima Ordonanță „Trenuleț” 115/2023 arătau la finalul anului trecut datele obţinute de Profit.ro de la Ministerul Finanţelor.
Impozitul de 70% a fost astfel introdus cu aplicabilitate din iulie 2024, iar veniturile încasate de stat din aplicarea acestuia au fost de 29 milioane lei, la această sumă adăugându-se şi accesorii, adică penalități sau dobânzi, de 15 milioane de lei, doar în perioada iulie-noiembrie a anului trecut. Astfel, din cele 49 persoane fizice ce au făcut obiectul verificărilor fiscale cazul cu cel mai mare venit a cărui sursă nu a putut fi identificată s-a ridicat la 3,41 milioane lei (în cadrul unei verificării situaţiei fiscale a persoanelor fizice) şi la 2,93 milioane lei (în cadrul unei verificări documentare). Amintim și că cea mai mică valoare a fost de 1.220 lei, deși acţiunile ANAF de verificare a persoanelor fizice ţintesc în mod obişnuit sume mult mai ridicate (din motive de eficienţă).
Practic, controalele ANAF s-au înăsprit și din punct de vedere al sumelor verificate. De pildă, în perioada sărbătorilor de iarnă din 2024, inspectorii ANAF Buzău, alături de reprezentanți ai altor instituții de control, au desfășurat verificări intense în piețele și târgurile agroalimentare, vizând în principal comercianții de produse alimentare. Controalele au generat controverse, fiind catalogate de cei vizați drept excesiv de severe.
Potrivit presei locale, printre cazurile notabile se numără amenzi mari pentru abateri minore: un vânzător a fost sancționat cu 5.000 de lei pentru o sumă de doar 5,70 lei neînregistrată pe casa de marcat, iar alt comerciant a primit o amendă de 2.000 de lei pentru 2,20 lei. Într-un alt incident, o amendă de 7.500 de lei a fost aplicată din cauza nepotrivirii între ceasul casei de marcat și cel al inspectorului. Unele dintre aceste sancțiuni sunt contestate de comercianți în instanță, unde speră să obțină câștig de cauză.
Mai mult, pentru operatorii economici, conformarea voluntară și trimiterea la timp a situațiilor fiscale și a declarațiilor unice a devenit de mai mult timp o sursă de stres și pentru aceia care au tot interesul să își desfășoare activitatea în parametrii legali. Deși sistemele naționale precum e-Factura au pus mari piedici tehnice actorilor economici, fiind împânzite de disfuncționalități din momentul în care utilizarea lor pentru raportarea facturilor electronice a devenit obligatorie, perioadele de grație pentru aplicarea amenzile au fost mult mai scurte decât cele dedicate identificării cazurilor în care sistemul nu acoperea cazuistica.
În cazul SAF-T, metoda de raportare fiscală intrată în obligativitate de la 1 ianuarie pentru contribuabilii mici (SAF-T este deja aplicat contribuabililor mari din 2022 și celor mijlocii din 2023), care vine și cu o perioadă de grație de șase luni, doar nerespectarea termenelor va atrage amenzi considerabile, de până la 5.000 de lei.
Domeniul asigurărilor, sub lupa ANAF. Cum își recuperează autoritatea fiscală și statele vecine amenzile neplătite de români
ANAF-ul a pus ochii cu mai multă atenție și pe domeniul asigurărilor. Sub presiunea unei noi directive europene, care s-a materializat la finalul anului trecut printr-un nou Ordin ANAF, până la data de 25 a următoarei luni, asiguratorii au avea obligația de a transmite toate datele către ANAF, pentru a evita amenzi cuprinse între 20.000 și 100.000 de lei.
Potrivit mai multor surse din presă, întreaga speță ar fi pornit de la românii care iau amenzi de circulație în afara țării și refuză să le plătească. Autoritățile străine ar fi luat legătura cu instituțiile din România, care au propus popriri pe asigurările de viață.
Deși cadrul legal nu permite direct metoda aceasta, autoritatea fiscală are libertatea de a interveni cu astfel de măsuri, sub incidența art.51 din Directiva 2010/24/UE privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de impozite, taxe și alte măsuri, fiind deschis Dosarul EU Pilot EUP (2023) 10407, spune Ministerul Finanțelor, în documentul suport care a stat la baza Ordonanței de urgență (125/2024).
Ce îi motivează pe inspectorii ANAF, pe lângă codul meseriei. Primele pentru „performanțe excepționale”
Potrivit unei prevederi introduse la finalul anului trecut prin ordonanță de urgență, angajații ANAF încasează prime echivalente cu cel mult trei salarii de bază, calculate în funcție de salariul funcționarului căruia i se acordă prima, pentru „performanțe excepționale”.
Mai exact, angajații de la Inspecție Fiscală, Antifraudă și Executare Silită sunt premiați atunci când constatările stabilite (care trebuie să fie definitive în urma contestațiilor) și încasate depășesc 10 milioane de euro, primele fiind achitate din sumele încasate de la contravenienți.
Așa-numita „premiere” este efectuată la discreția președintelui ANAF, care poate stabili, prin ordin, pentru performanțe excepționale, acordarea o singură dată de stimulente financiare pentru personalul ANAF atunci când din activitatea de inspecție fiscală sau după caz, de control antifraudă, sau din activitatea de executare silită, constatările stabilite și încasate depășesc 10 milioane de euro.
Revenim la mențiunea că este un act firesc acela de conformare la cadrul legislativ și plata la timp a datoriilor către Stat. Cu toate acestea, recompensarea inspectorilor financiari pentru sume ridicate rezultate din anchete fiscale și executări silite pune o pată neagră pe întregul proces de intenționalitate al actului de aplicare a legii. Cu atât mai mult cu cât, după aplicarea prevederilor amnistiei fiscale, primele estimări de la finalul anului 2024 ale Ministerului de Finanțe au arătat că amnistia a dat roade aproape imediate, încasările ridicându-se la peste 5 miliarde de lei, deși s-au șters obligații fiscale de peste 1 miliard.
...citeste mai departe despre "ANAF a intrat în forță în mai toate sectoarele. Amenzile usturătoare încasate care au intrat în Buget. Inspectorii primesc comisioane de „performanță”" pe Ziare.com