Aglomerația rutieră afectează la sfârșit de an în special zonele cu potențial turistic din România.
Una dintre regiunile țării cel mai vitregite din punct de vedere al infrastructurii rutiere este, în același timp, și cea mai vizitată de către turiști în perioada Crăciunului.
Zeci de mii de turiști români au rezervat și în 2023 locuri de cazare în zona Bucovinei. Pentru toți aceștia, drumul de întoarcere acasă este un coșmar.
Regiunea montană de pe traseul Bistrița - Vatra Dornei - Câmpulung Moldovenesc - Gura Humorului este traversată de un singur drum, DN17, cu o singură bandă pe sensul de mers. Orice altă variantă de ieșire din regiune înspre vestul, estul sau sudul României nu este fezabilă.
Din acest motiv, ambuteiajele sunt kilometrice pe traseul principalelor trei orașe din Bucovina, drumul DN17 traversând inclusiv Pasul Mestecăniș.
Imagini înregistrate în după-amiază zilei de 27 decembrie, când majoritatea turiștilor au plecat acasă după vacanța de Crăciun, arată o coadă în care mii de mașini așteaptă la o coadă de peste 13 kilometri între localitățile Molid și Gura Humorului. "Ambuteiajele de pe Valea Prahovei sunt o glumă, în comparație", a declarat ironic unul dintre turiștii surprinși în ambuteiaj.
Coada de mașini, la intrarea în Gura Humorului, se întinde pe 15 kilometri în perioada Sărbătorilor
O altă sursă a aglomerației pe șosea este salba de zeci de treceri la nivel cu calea ferată presărate pe DN17 între Bistrița și Suceava.
Teoretic, există Autostrada Nordului (A14) proiectată să taie această regiune a țării pe direcția est-vest. Drumul de mare viteză este planificat pe traseul Oar - Satu Mare - Baia Mare - Dej - Bistrița - Vatra Dornei - Câmpulung Moldovenesc - Gura Humorului - Suceava, pe o distanță de 335 de kilometri.
Mai mult, există chiar legea nr. 264 din 20 noiembrie 2020, prin care statul român se obligă, la articolul 4: "termenul de execuție (...) este de 4 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi".
Actul normativ a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, ceea ce înseamnă că întregul obiectiv ar trebui terminat în până la finalul anului 2024.
În realitate, harta interactivă a autostrăzilor din România nu conține nici măcar o schiță a viitoarei A14.
Autoritățile responsabile admit că se poate pune problema serios în privința eventualei autostrăzi în această regiune abia după anul 2030.
"Nu poți să bagi la licitație și la lucrări în teren fără număr. Mai ai și trenuri, metrou, rutier mai mic etc. etc. Ajungi la limita de finanțare și de implementare (birocratică, de piață). Deci trebuie să faci pe bucăți. Pe priorități. Avem cam 1/3 din rețeaua rutieră de mare viteză și siguranță gata. Și ne-a luat 22 de ani sa facem 900 kilometri. Deci nu putem face 2000 de kilometri (cât mai ne trebuie) în 10 ani. Nu ai cum. De-asta multe proiecte sunt orizont 2030-2035+", declară o sursă apropiată de proiectele de infrastructură din România.
Singura șansă, teoretică, a unui drum de mare viteză în zonă este cea a unui variante ocolitoare pentru orașul Gura Humorului, ca parte din viitoarea autostradă A14. "Săptămâna trecută (n.r. - în jurul datei de 15 decembrie) a avut loc CTE CNAIR unde a fost avizat, cu mici observații, SF-ul. Sunt unele mici ajustări de sume de făcut, Proiect Construct Transilvania fiind clar depășiți și făcând greșeli puerile. Acestea s-au corectat deja și va merge mai departe la avizare în CTE MT", a declarat pe 20 decembrie activistul ieșean Irinel Bucur, implicat în monitorizarea proiectelor de infrastructură în zona Moldovei.
...citeste mai departe despre "Zona din România fără nicio șansă la autostradă până în 2035. "Ambuteiajele de pe Valea Prahovei sunt glume, comparativ" VIDEO" pe Ziare.com