Santajul Rusiei nu mai sperie Europa

Marti, 23 Decembrie 2008, ora 14:02
6973 citiri
Santajul Rusiei nu mai sperie Europa

Disperata de caderea pretului la barilul de titei si avand costuri de exploatare foarte ridicate, Federatia Rusa ameninta Europa cu intreruperea furnizarii de gaze naturale, daca nu obtine un pret convenabil. Pionul prin care Rusia vrea sa dea sah Uniunii Europene este Ucraina.Viktor Zubkov, vicepremierul rus a adresat, zilele trecute, o scrisoare presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, prin care il atentioneaza ca datorita Ucrainei, tranzitul de gaze catre Europa ar putea fi afectat in perioada urmatoare, asa cum s-a intamplat si in iarna lui 2006 sau 2007. De data asta insa, datele problemei sunt altele. Criza economica mondiala da un ragaz Europei si subrezeste serios pozitia Rusiei in problema livrarilor de gaze catre Europa.

Reuniunea OPEC (Organizatia Mondiala a Tarilor Exportatoare de Petrol), de saptamana trecuta, si decizia de a reduce productia in vederea stabilizarii pretului la titei s-a dovedit lipsita de eficienta in plan comercial. Cotatiile titeiului bat pasul pe loc, indiferent de presiunile OPEC, pentru simplu motiv ca cererea nu incurajeaza in nici un fel consumul.

La gaze naturale, unde preturile se formeaza strict dupa cotatiile titeiuiului, cu o  intarziere de 5-6 luni, piata nu poate raspunde intr-un alt mod. Altfel spus, a venit vremea ca si pretul gazelor naturale, care au atins un varf de 550 dolari/mia de metri cubi, sa o ia la vale.

Federatia Rusa, care nu face parte nici din OPEC si nici dintr-o alta organizatie a producatorilor de gaze naturale a simtit pericolul preturilor pe propria-i piele si incearca sa-si diminueze pierderile pana nu este prea tarziu. Cum poate s-o faca? Raspunsul e simplu: amenintand beneficiarii cu o posibila intrerupere a livrarilor, pe motivul ca la mijloc ar fi un impediment numit "Ucraina",.

Anul trecut, la inceputul sezonului rece, mai ca am fi fost tentati sa credem ca disputa dintre Ucraina si Federatia Rusa, privind restantele de plata ale operatorului de gaze din Ucraina catre Gazprom, ar putea afecta livrarile catre intreaga Europa, inclusiv catre Romania, indiferent de pretul practicat de rusi. Acuma insa, acelasi confilict reincalzit ne dezvaluie cu totul si cu totul altceva.

Una peste alta, Federatia Rusa este disperata. La preturile actuale ale titeiului, rusii nu se pot bate pe piata cu nici un alt producator mondial, pentru simplu motiv ca au costuri de productie mult mai ridicate. Or, la 40 de dolari/baril, pe o perioada mai lunga de timp, rusii se vad nevoiti nu numai sa-si reduca, dar  chiar sa- si stopezee productia.

Daca acest lucru ar fi valabil si in cazul gazelor naturale, atunci inseamna ca Rusia e la pamant. Spre deosebire de titei insa, unde Rusia nu are pozitie dominanta pe plan european, la gaze naturale situatia se prezinta oarecum altfel. Europa are o dependenta de circa 50% fata de gazele rusesti, la nivelul de consum inregistrat in 2008.

Estimarile anticipau o crestere a gradului de dependenta de pana la 70%, pana in 2020, motiv pentru care s-a si lansat ideea diversificarii surselor de aprovizionare si reducerea dependentei fata de gazele rusesti. Iata insa ca, intre timp, a aparut criza economica mondiala, care da peste cap toate aceste previziuni. O scadere a pretului la gaze naturale este iminenta. Dar, daca la aceasta scadere se mai adauga si o reducere a cererii atunci cineva pierde bani multi. Cine altul decat Rusia?

Pe seama diferendelor pe care le are cu Ucraina, Federatia Rusa incearca sa forteze mana Europei. De vreo doi ani incoace Rusia ameninta Europa cu intreruperea livrarilor, pe motivul ca Ucraina nu-si plateste datoriile catre Gazprom. Iar Ucraina este principala tara de tranzit a gazelor rusesti catre Europa prin intermediul celebrei conducte Drujba (Prietenia).

In fapt, aceasta amenintare nu este altceva decat o modalitate de a tine pretul gazelor cat se poate de sus, stiut fiind faptul ca Europa nu se poate aproviziona din alta parte pentru a-si satiface necesarul de consum. Italienii au conducte de aprovizionare din Algeria, englezii si tarile nordice se bazeaza in buna parte pe gazele din Marea Nordului, nemtii si francezii si-au diversificat sursele de aprovizionare inclusive prin constructia unor terminale de gaz lichefiat.

Si unii si altii insa nu-si pot acoperi necesarul fara a complete aprovizionarea cu gaze din Rusia. Mai dramatica este situatia pentru tari ca Austria, Cehia, Polonia, Slovacia sau Ungaria si Bulgaria, care au un grad mult mai ridicat de dependenta fata de gazele rusesti. Or, ele sunt,totusi, tari membre ale Uniunii Europene.

De vreo opt ani incoace, contractele pe termen scurt ale Rusiei cu tari din Uniunea Europeana, pentru aprovizionarea cu gaze natural, se semneaza in perioada 22-29 decembrie. Tot de opt ani, Federatia Rusa a fost intr-o pozitie privilegiata, in calitatea ei de furnizor caruia I se cereau cantitati din ce in ce mai mari.

Criza economica mondiala a schimbat insa regulile. Cererea pentru anul viitor se va reduce considerabil, motiv pentru care Uniunea Europeana isi poate renegocia preturile de pe alte pozitii. Cand pornesti de la o baza mare nu-I chiar atat de dificil sa obtii, totusi, un pret convenabil, si-au spus rusii. In concluzie, invocand tranzitul prin Ucraina, Federatia Rusa nu incearca altceva decat sa scoata maximul de profit ce-l poate realiza de pe seama consumatorilor europeni.

Cum se vor aseza cele doua parti la negocieri ramane sa vedem. Cert este ca pretul gazelor nu are o alta varianta decat sa coboare. Cu cat, nu stim inca. Totul depinde de cum va reactiona europa la santajul rusilor. Cat priveste tara noastra, care isi asigura inca peste 60% din consumul de gaze din productia interna, disperarea Rusiei nu poate decat sa ne avantajeze.

Important este sa stim sa speculam situatia, cu atat mai mult cu cat tranzitul de gaze rusesti spre Bulgaria si Turcia se face in mare parte prin Romania. Proiectul Nabucco sau South Stream confera Romaniei o pozitie extrem de importanta, lucru pe care Rusia deja l-a intuit.