Pacaleala abundentei

Marti, 10 Iunie 2008, ora 11:17
3390 citiri
Pacaleala abundentei

Pretul cerealelor, cu deosebire la grau, a avut o cadere de circa 50%, intr-un interval de numai o luna, pe fondul unor prognoze optimiste privind viitoarea recolta. De la peste 300 euro/tona, graul se coteaza in prezent la circa 180 euro/tona in conditiile unei cereri din ce in ce mai scazute.

Depozitarii francezi de grau stau cu stocurile aproape pline. Rusii si ucrainenii au ridicat barierele impuse de taxele de export, iar India si China anunta cresterea spectaculoasa a suprafetelor cultivate cu acest tip de cereale.

Peste supraoferta aparuta in piata in ultimele saptamani, prognozele privind viitoarea recolta accentueaza si ele scaderea pretului pentru graul din stocuri. Oficiali ai Organizatiei Natiunilor Unite se si grabesc sa anunte o ieftinire a pretului alimentelor ca si cum noua recolta ar rezolva toate problemele crizei de alimente. Dincolo de jocul pretului de pe marile burse ale lumii, ramane insa de actualitate intrebarea : vom avea atate grau incat sa putem anticipa preturi scazute si pentru perioada de dupa recoltare ?

Anul 2008 a debutat favorabil pentru majoritatea culturilor de cereale, nu numai pentru grau. Porumbul, o marfa tot mai ceruta si pe fondul folosirii lui in industria de biocombustibili, va fi din abundenta, spun specialistii. Sub imperiul crizei de anul trecut si a dublarii sau chiar triplarii preturilor la bursele occidentale, fermierii au crescut suprafata cultivata in acest an, cu cel putin 3 procente, in ideea unor castiguri viitoare insemnate. Conditiile meteorologice favorabile au facut si ele ca prognozele sa anticipeze o creste a productiei mondiale de grau cu cel putin 8 procente, de la 818 milioane tone, in 2007, la circa 885 milioane, in acest an. Am spune, date fiind prognozele de mai sus, ca injumatatirea pretului la grau este o consecinta fireasca a jocului dintre cerere si oferta, chiar daca din aceasta ecuatie incep sa fie identificati si perdantii. Asa-i in economie.

In spatele acestui optimism afisat se ascunde insa o realitate cel putin le fel de ingrijoratoare ca anul trecut, cand recoltele au fost afectate de seceta si inundatii in multe tari ale lumii. Cu toate acestea, chiar daca s-a vorbit de o criza a graului, in anul 2007 recolta a fost mai mare decat in 2006, respectiv de la 799 milioane tone la 818,6 milioane tone. Ceea ce se feresc sa spuna specialistii este faptul ca in paralel cu o recolta mai mare avem si o cerere mondiala mai mare de grau. Daca recolta depinde insa si de conditiile meteorologice, cererea este intr-o continua urcare. Cresterea suprafetelor cultivate nu mai poate fi o arma de protectie, pentru simplu motiv ca pamantul nu poate fi " intins " mai mult decat este. Ca sa nu mai amintim de fenomenul de desertificare, ce inghite tot mai mult teren arabil la nivelul planetar.

Asadar vom avea recolte mai mari si, implicit preturi mai mici ? Probabil, dar nu pentru multa vreme. Stocurile mondiale de grau erau, la nivelul anul 2006, de 124 milioane tone, pentru ca la sfarsitul anului 2007 sa ajunga la numai 110 milioane tone. Interesant este ca, desi pentru anul 2008 se anunta o recolta mai mare cu circa 70 milioane tone, stocurile sunt prognozate tot la nivelul anului 2006, adica de 124 milioane tone. Este evident, cauza o reprezinta consumul.

In consecinta, dupa euforia data de recoltele mari, pretul la grau urmeaza sa-si reia trendul ascendent, pe fondul unei cereri tot mai ridicate. Ramane de vazut cum vor juca in piata speculatorii de grau, unii dintre ei fiind perdanti in primavara acestui an. Cei ce au achizitionat grau, pe fondul crizei de la inceputul anului, la pretul de 300 euro/tona si vand azi, daca pot, cu 180 euro /tona vor cauta solutii pentru a-si acoperi pierderea mare. O analiza a pietei mondiale ramane insa de facut dupa recolta acestui an. Pana atunci sa ne intoarcem la Romania, unde se anticipeaza, la fel, productii record, prin comparatii cu anii precedenti.

Inainte de a vedea cum stam cu prognozele se impune sa atragem atentia ca in intervalul ramas pana la recolta mai pot aparea fenomene meteorologice care sa spulbere tot optimismul. Speram sa nu fie asa. Asadar, estimarile Ministerului Agriculturii pentru recolta de grau a acestui an indica o cantitate de 7,091 milioane tone, fata de circa 3 milioane tone, anul trecut, in conditiile in care suprafata cultivata a crescut cu peste 200.000 de hectare.

Realizarea cea amai importanta este data de productivitate, care este estimata la 3.280 kg/hectar , fata de numai 1.658 kg/hectar, in anul precedent. O asemenea productie medie la hectar nu s-a atins niciodata dupa 1990 incoace. Important este insa, cat din productie va fi grau panificabil si cat furajer. Dar, din nou, asta e alta poveste.

Piata din Romania nu a ramas indiferenta la aceste estimari. Pretul graului a coborat de la 1-1,5 lei/kilogram, la 0,50 lei/kilogram, sau chiar mai jos. Cine si-a facut stocuri la primul pret si nu a reusit sa le valorifice la timp se cheama ca a pierdut. Riscurile meseriei. Important este ca la 50 bani/kilogramul de grau multi se vor grabi sa cumpere din noua recolta, pentru a-si face stocuri pentru anul viitor, cand preturile sigur vor creste.

Perdantii din aceasta afacere vor fi, desigur, fermierii, care si-au facut planurile pentru un cu totul alt prêt, decat cel de 50-60 bani/kilogram. Asa se si explica interventia lor pe langa Ministerul Agriculturii, caruia ii cer cu insistenta sa se abtina de la estimari pe motiv ca influenteaza pretul din recolta viitoare. Lucru cat se poate de adevarat.

Fermierii romani nu trebuie sa faca fata numai speculatiior de pret, eficiente pana acuma, ci si concurentei din partea fermierilor bulgari, unguri sau sarbi, care anticipeaza recolte la fel de mari ca cele din Romania. Vecinii nostri pot vinde graul in Romania sub pretul celui practicat de fermierii romani, pentru ca tot acest grau este considerat comunitar (inclusiv al Serbiei) si este scutit de orice taxe. De ce ar lua un procesator grau mai scump din Romania, cand poate lua din Bulgaria sau Ungaria, la un pret mai mic si poate chiar de o calitate mai buna. Caci si aici avem o problema.

Nu se cunoaste cu exactitate cat din graul plantat anul acesta in Romania este grau certificat, la standarde de calitate, si cat este grau din " pod ", acesta din urma fiind bun doar pentru furaje. Vom vedea. Anul trecut nici macar jumatate din recolta nu a fost buna pentru panificatie. Deocamdata si furajele au un pret destul de ridicat, ceea ce ar mai compensa situatia.

Pe fondul acestor multe neconoscute, evident, se mai pune o intrebare ? Vom avea paine mai ieftina la anul ? Noi spunem ca nicidecum. Procesatorii au cheltuieli din ce in ce mai mari, cum si fermierii de altfel, iar beneficiarii unei recolte mari vor fi, din nou speculatorii. Unii dintre ei au pierdut anul acesta. Asadar, paradoxul la care asistam de fiecare data de cativa ani incoace se va repeta, cel mai probabil si in acest an. Indiferent de marimea recoltei, pretul graului va continua sa creasca. Evident, nu toti dintre cei implicati in lantul productie-desfacere-panificatie vor avea de castigat.

 

Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...