Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Industria de automobile simte mirosul de faliment

Industria de automobile simte mirosul de faliment
Urmatoarea mare victima a crizei economico-financiare internationale, industria auto, solicita cu disperare ajutorul guvernelor, amenintand cu sute de mii de concedieri.

Nici un sector economic nu a cunoscut, la nivel mondial, o globalizare atat de puternica precum industria auto. Gigantii consacrati initial in tarile lor de origine au pornit o expansiune in ultimii ani, care nu a mai fost egalata de catre nici o alta industrie. Daca finantele mondiale au fost lovite ca de traznet de criza starnita in America, industria auto se duce la vale ca efect direct al lipsei de comenzi, dar mai ales ca o consecinta a dezvoltarii ei haotice la nivel planetar.



Tari care nu au avut absolut nici o traditie in acest domeniu au devenit peste noapte producatori de autovehicule, pe fondul unei cereri aflate intr-o continua crestere, dar si a angrenarii unor mecanisme financiare de neimaginat cu cateva decenii in urma.



Totul se prabuseste acum ca intr-un joc de domino, caci criza economica a luat total pe nepregatite industria auto. Cine isi inchipuie ca o infuzie de bani in sector va salva aceasta industrie, sau o va mentine asa cum se prezinta in momentul de fata, se insala amarnic.



Preturile la carburanti si prognozele pesimiste privind rezervele viitoare de combustibili au fost primele semnale ignorate de constructorii de automobile din lume, care nu s-au grabit sa investeasca in motoare mai economice sau in motoare care sa foloseasca alte surse de combustibili decat cele clasice.



Atata vreme cat cererea se mentinea pe trenduri ridicate si cat solicitarile pentru masini tot mai puternice era tot mai evidenta, de ce sa ne grabim?, si-au spus probabil gigantii auto. Goana de cucerire a noi piete a dus la aliante, regrupari sau fuziuni intre marii actori si implicit la aparitia unor holdinguri cu cifre de afaceri mai mari decat produsul intern brut al multor tari din lume.



Afacerea mergea ca pe roate si marile fonduri de investitii, bancile comerciale nu au putut ocoli domeniul. Cine si-ar fi putut inchipui in urma cu 30-40 de ani ca marci de renume precum Lamborghini, Rolls Royce, Maserati sau Maybach vor putea fi produse pe banda rulanta ? Ce neamt ar fi putut anticipa ca Daimler Benz, detinatorul brandului Mercedes, un simbol al Germaniei, va fi inghitit de un rival de peste ocean, respectiv de catre Chrysler ?



Nici General Motors nu s-a lasat mai prejos inghitand marci europene de prestigiu, ca Saab sau Opel, continuandu-si expansiunea spre est prin cumpararea de actiuni la Subaru si Isuzu, sau la Daewoo Motors. Expansiunea s-a produs insa si de la est la vest, astfel ca japonezii au invadat cu masinile lor pietele Americii si apoi cele ale Europei, cazand in final prada constructorilor americani si europeni, care detin pachete tot mai importante de actiuni in companiile nipone.



In batran Europa, companiile consacrate au impanzit fostele tari comuniste, si nu numai, cu uzine noi de ansamblare, doar doar vor reusi sa-si mentina suprematia in lupta cu ceilalti competitori.



Extinderea acestor giganti a dus inclusiv la aparitia unor zeci sau sute de mii de producatori de subansamble auto, cu sute de mii de angajati dependenti exclusiv de evolutiile pietei auto. Cum piata a inceput sa dea semne de suprasaturare intreg angrenajul a inceput sa scartie.



Ford, Chrysler si General Motors au solicitat de urgenta un sprinin de 25 miliarde dolari Congresului american, in conditiile in care datoriile lor depasesc suma de 100 miliarde dolari. Franta si Germania pregatesc in taina ajutoare pentru industria auto, chiar daca Neelie Kroes, comisarul european pentru concurenta, a atrsa atentia asupra riscului de a intra intr-o cursa pentru subventii aidoma celei de peste Oceanul Atlantic.



Una peste alta, uzina dupa uzina anunta disponibilizari de personal, intreruperea activitatii pentru perioade determinate, cu speranta ca revirimentul nu este atat de departe.



Ce se intampla insa in spatele gigantilor auto ? Drama sutelor de mii de intreprinderi mici si mijlocii de subansamble este deja vizibila. Urmeaza, probabil, colapsul sistemului financiar care a asigurat toata aceasta expansiune de neimaginat, motiv pentru care inclinam sa credem ca orice ajutor guvernamental echivaleaza cu o risipa de bani. Cine are de disparut sa dispara, ar trebui sa fie deviza pe care piata mondiala o impune in momentul de fata.



Nici Romania nu a fost ocolita de " binefacerile " industriei auto, pentru anul 2007 cifra de afaceri a sectorului apropiindu-se de nivelul de 7,5 miliarde euro. Lohn-ul din industria auto l-a depasit ca proportii pe cel din industria de confectii si pielarie, caci principalii producatori de componente au pus ochii si pe piata din Romania.



Dincolo de pasiunea sa pentru automobile, premierul Tariceanu are dreptate cand spune ca aceasta industrie este vitala pentru Romania. Din nefericire, soarta ei si a celor peste 110.000 de angajati, nu depinde de masurile guvernului de la Bucuresti.



Industria auto isi plateste acum, cu varf si indesat, expansiunea nebuna din ultimii ani, fie ca e vorba de producatorii americani, europeni sau asiatici. Desigur, crahul industriei auto va inghiti multe alte sectoare economice, de la cele furnizoare de materie prima, pana la cele de reclama si publicitate. Este greu de imaginat acum ce consecinte va avea scaderea vanzarilor de masini si inchiderea unor capacitati de productie asupra bugetelor unor tari, intre care si cel al Romaniei.



Asta nu justifica insa o noua risipa de sute de miliarde de dolari sau euro, doar pentru o salvare provizorie a gigantilor auto, carora le-a venit vremea sa se acopere doar cat ii tine plapuma.






Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 6569 ori