Hotia gulerelor albe

Angajatii Ministerului de Finante au fost pe punctul sa darame, in doar doua zile, esafodul putred pe care este construita intreaga structura statala din Romania. Aparatul bugetar, care inghite discretionar banii munciti de catre altii, mai are inca forta de a duce tara in anarhie. 

M-am intrebat adesea in ultimele doua luni, cand nu a trecut saptamana sa nu avem parte de mitinguri sindicale, de ce profesorilor, medicilor, pensionarilor sau politistilor ce-si strigau revolta in strada nu li s-au alaturat niciodata functionarii Ministerului Finantelor Publice?

In timp ce liderii celor patru mari confederatii sindicale se dadeau de ceasul mortii sa-si aduca in strada cat mai multi membri, cei doi lideri ai federatiilor sindicale din administratia publica se multumeau sa-si dea cu parerea pe la diferite posturi de televiziune, despre situatia tragica in care se afla tara.

Nici un cuvant de nemultumire dinspre functionarii din administratie, care, cel putin din punct de vedere teoretic, se aflau in aceeasi barca cu profesorii, medicii sau politistii.

Ei, cu sprijinul nemijlocit al noului ministru de finante, despre care mi-am permis sa spun intr-un comentariu anterior ca este o nulitate din punct de vedere al pozitiei pe care o ocupa, misterul "contabililor" a iesit subit la iveala.

Miile, sau zecile de mii, de portarei s-au dovedit extrem de revoltati atunci cand cutitul reformei i-a atins si pe ei. Urmeaza ca aceasta lama stirba, caci bisturiu nu poate fi numit, sa intre si in alte institutii considerate de catre ultimele guverne drept un fel de garda pretoriana.

Cuvantul magic sub care s-au ascuns cele mai perfide masuri de jaf a banului public se numeste "stimulent" si el a fost inventat, pe de-o parte pentru a insela Fondul Monetar International, pe de alta parte pentru a da posibilitatea unui numar limitat de oameni de a incasa de la stat venituri de neimaginat pentru un angajat din mediul privat.

Ma veti intreba, probabil, de ce ii amestec, in aceste conditii, pe toti functionarii din administratie in aceeasi oala cu sefii lor, sau cu cei ce au imaginat acest diabolic sistem de plata bazat pe asa zisele stimulente? Raspunsul este cat se poate de simplu.

Cu totii au stiut, au acceptat si au ascuns o ilegalitate care, iata, acuma s-a spart direct in capul lor. Si, ca sa-l citez pe fostul ministru de finante, Varujan Vosganian "acesti oameni cu diplome si licente" se fac cu atat mai mult vinovati cu cat ei nu pot fi acuzati de ignoranta.

Paradoxul situatiei este si mai evident atunci cand incercam sa evaluam performantele acestor functionari, beneficiari de stimulente, care se ascund nu numai in Ministerul de Finante, ci si in Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, in Justitie, in agentiile de mediu si Garda de mediu, sau prin alte agentii ce au beneficiat de stimulente din asa-zisele fonduri extrabugetare.

Pentru ca respectivele sume, deloc mici, nu erau prinse in bugetul de stat, croitorii acestui sistem ticalosit de acordare a stimulentelor au crezut ca se poate fura la nesfarsit. Iata ca a sosit ceasul adevarului, cand punga de bani nu mai poate scapa mare lucru oricat de tare ar mai fi stoarsa.

Au ramas asadar fluturasii de salariu, cu cateva sute de lei pe ei, pe care functionarii finantelor ii flutura pe la toate televiziunile sub lozinca ca asa nu se mai poate trai. Corect, dar cu stimulentele de care au beneficiat ani la rand se putea trai ? Oho, si cat de bine.

Dar ce performante au avut ei pentru a-si justifica respectivele stimulente? Colectarile la bugetul de stat s-au situat in fiecare an sub limita programata, sistemul de sanatate a crapat la propriu, in timp ce angajatii Casei crapa, probabil, de bunastare.

La fel la Justitie, la Mediu, la agentiile de reglementare, la cele din agricultura sau de unde o mai fi ele, una mai stimulata decat alta sa se imfrunte din banii contribuabilului.

Aud ca, in cazul angajatilor din Ministerul de Finante, s-a ajuns la un compromis intre sindicate si guvern, care ar urma sa fie rezolvat in mare parte de noua lege a salarizarii. Ideea ar fi ca stimulentele sa fie acordate pe merit si in functie de performanta.

Permiteti-mi sa ma indoiesc nu de faptul ca legea nu ar rezolva intr-o anumita masura problemele existente, cat mai ales de faptul ca legea va fi aplicata asa cum spune litera si spiritul ei. Pe de alta parte, daca stimulentele continua sa fie acordate si pe mai departe, chiar si in alte conditii, ma intreb de ce un doctor, un professor sau oricare alt bugetar nu ar putea beneficia si el de aceasta masura ?

Cu ce sunt mai deosebiti angajatii fiscului fata de ceilalti bugetari? Mie imi scapa raspunsul. Este de-a dreptul socant sa aflam acuma ca toti ministri de finante din ultimii zece ani au stiut de suveica stimulentelor si ca au tinut-o la mare secret tocmai pentru a-si asigura linistea si bunastarea lor.

Functionarii ce incasau din stimulente sume de doua sau de trei ori mai mari decat cele de pe fluturasii de salarii s-au bucurat meschin de banii veniti moca (scuzati expresia) si au acceptat cu buna stiinta spolierea care venea tocmai din partea sefilor lor ierarhici, la mana carora statea impartirea banului colectat de la cei ce-l produc.

Cineva trebuie sa plateasca pentru asta si asa cum se intampla in aceasta tara jefuita sistematic in ultimii 20 de ani, nu ministrul, nu directorii din minister sau din administratiile financiare sunt cei ce sunt sacrificati. Pe acest fond, ministrul finantelor, domnul Ialomitianu, isi permite sa sfideze nu doar subalternii, cat mai ales o tara intreaga de contribuabili.

Aflam ca tocmai el este unul dintre principalii beneficiari ai stimulentelor pe care acuma incearca sa le elimine si ca sumele incasate de domnia sa cat a condus directia de finante de la Brasov se ridica la cateva sute de miliarde de lei vechi.

Neobrazarea fara limite a ministrului de carton merge pana intr-acolo incat pentru "drepturile" lui din stimulente si-a permis sa dea si statul in judecata, stat pe care tocmai il reprezinta. Halal ministru. Dar ce sa ne mai mire in tara asta? Justitia a reusit sa isi mentina privilegiile si rolul de stat in stat.

Urmeaza acuma, probabil, finantistii si cine o mai fi. Cat despre noi, nu avem decat sa producem cat mai mult, pentru a avea dansii de unde sa ia.