Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

De foame vom pieri?!

De foame vom pieri?!
Sute de milioane de oameni de pe toate continentele lumii sunt amenintate cu foametea. Pe fondul unei crize mondiale tot mai accentuate a alimentelor, preturile cerealelor la marile burse ale lumii au explodat in ultima perioada, iar prognozele privind o crestere substantiala a nivelurilor de productie in agricultura sunt dintre cele mai pesimiste. Oare pamantul nu-si mai poate hrani populatia?


Criza creditelor
ipotecare din Statele Unite a fost domolita, deocamdata, de interventia
autoritatilor monetare din Statele Unite, Europa si chiar Japonia. Corb
la corb nu-si scoate ochii, spune o veche zicala, iar sistemul bancar trebuie
foarte bine protejat, pentru ca orice gaura neagra aici induce cutremure la
toate nivelurile societatilor dezvoltate. Bogatii nu
pot sa nu sara in apararea castei lor, indiferent cat ar plati pentru aceste
interventii celelalte paturi sociale?



Pe acest fond al amenintarii cu o posibila criza
economica mondiala, dupa unii ne-am putea confrunta cu cea mai mare criza
economica dupa cea din anii 1929-1933, Organizatia Natiunilor Unite trage un semnal
de alarma vizavi de o alta criza mondiala, cea a alimentelor, care ameninta cu
infometarea peste 100 de milioane de oameni de pe fiecare continent. Si e doar
inceputul.



In marinimia lor, Statele Unite au raspuns semnalului de
alarma lansat de ONU si au donat aproape 800 de milioane de dolari, pentru
ajutorarea tarilor sarace si, daca situatia persista, poate mai aduna ceva bani
la pomana. Prin comparatie, cu numai cateva saptamani inainte, acelasi guvern
de la Washington arunca pe piata bancara nu milioane de dolari, ci cateva zeci
de miliarde de dolari, asa ca sa salveze sistemul bancar. Europenii au procedat
identic. Dar de ce sa ne miram ? Ce are a face foamea catorva sute de
milioane de oameni din India, Africa sau America Latina cu lumea buna a
finantelor mondiale ?



Oamenii mor de foame de cand exista viata pe pamant.
Sigur, e rusinos ca in secolul XXI acest fenomen sa devina unul planetar, dar in
lipsa razboaielor mondiale, populatia trebuie triata intr-un fel, nu-i asa?
Scuzat imi fie cinismul, dar la cum actioneaza liderii tarilor bogate la criza
mondiala a alimentelor, singura cuncluzie este cea de mai sus. Problema este
ca, poate pentru prima data in istoria omenirii, aceasta criza se apropie tot
mai mult si de statele bogate. Organizatia Natiunilor Unite incearca sa explice
aceasta tendinta, dar cine mai ia in seama ONU, in ziua de azi ?



Solutiile de improvizatie luate de catre tarile bogate
pentru sprijinirea celor sarace nu sunt decat o simpla invitatie la pomana. " Platim
pretul a douazeci de ani de greseli”, a recunoscut Olivier de Schutter, noul
raportor special al ONU privind dreptul la alimentatie. Sau chiar mai multi,
spunem noi si tragic este ca persistam in greseli sau in indiferenta. Fata de
acum 20 de ani, situatia agriculturii mondiale este cu totul alta si, daca nu
se tine seama de acest lucru, efectele crizei vor fi mult mai dure in viitorul
apropiat.



„E lung pamantul, ba e lat/Si ca sageata de bogat”,
spunea poetul in urma cu peste 100 de ani. De lung a ramas la fel de lung si
acuma, dar de bogat, ba. Suprafata agricola mondiala este cea care este. De ea
nu se poate trage in nici un caz in sus, in schimb in jos da. Dezvoltarea economica,
pe de o parte, si desertificarea, pe de alta parte, au dus inevitabil si la
reducerea suprafetelor destinate agriculturii. Tarile bogate au compensat acest
fenomen prin cresterea randamentelor, respectiv printr-o folosire intensiva a
terenurilor. Cele sarace nu au avut insa aceasta posibilitate.



Din nefericire, tehnologiile moderne de exploatare a
pamantului, care au dus la o unitate de produs mai mare pe o suprafata de teren
mai mica, au avut ca efect si saracirea terenurilor. Substantele chimice utilizate
la scara mare in productia agricola nu sunt daunatoare doar sanatatii
oamenilor, ci si sanatatii pamantului. Acest lucru il vor vedea in curand si
bogatii.



Populatia planetei ar putea atinge, sau chiar depasi,
numarul de 9 miliarde de locuitori, pana la jumatatea secolului. Pamantul nu se
inmulteste, insa. Schimbarile in alimentatie, iesirea din starea de inapoiere
crasa a sute de milioane de oameni din China sau India induc modificari si in
structura de consum a alimentelor. Acesti oameni au inceput sa aiba pretentii si
au inceput sa isi modifice dieta trecand de la produsele traditionale la
produse identice cu cele consumate de europeni sau americani. Cererea de grau
la nivel mondial a crescut alarmant in ultima perioada, pe seama cererii mari
venite din China, care pana acum nu era o consumatoare semnificativa a acestui
produs. Si va mai creste.



In incercarea de a stavili modificarile climatice la
nivel planetar, bogatii spun ca a venit vremea sa trecem la utlizare
biocombustibililor pe scara larga. In fond nu clima ii deranjeaza pe ei cat
lipsa combustibililor de tip clasic. Dar asta e alta poveste. Cert este ca
suprafetele de teren cultivate cu cereale destinate productiei de
biocombustibil cresc de la an la an. Brazilia si Statele Unite sunt cele mai
elocvente exemple in acest sens. Mai mult rapita inseamna, insa, mai putin
grau.



Romania face, deocamdata, exceptie de la toate acestea.
Cand vedem sutele de mii de hectare de teren arabil lasate necultivate sau
„mecanizarea” de tip medieval din agricultura noastra, nu putem emite pretentii
la recolte mari. Avem, insa, sentimentul ca vom depasi aceasta perioada si ca terenul
arabil va fi valorificat la reala lui valoare. Cand se va intampla asta, criza
ne va fi biruit insa si pe noi. Primele semne sunt deja vizibile.






Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 3324 ori