Contracte da, autostrazi ba

Marti, 05 August 2008, ora 14:04
4634 citiri
Contracte da, autostrazi ba

Patru ministri ai Transporturilor ne-au promis, din 2000 pana in 2012, peste 1200 de kilometri de autostrada. Asta in conditiile in care timp de 17 ani au fost dati in folosinta doar 100 de kilometri. Mai nou, pe langa autostrazi ni se promit si drumuri exprese, toate doar in imaginatia guvernantilor.

Pe fondul unei acute crize de informatii, specifica perioadei de vacanta, televiziunile din Romania ne bombardeaza cu imagini privind blocajele infernale din trafic de pe tot cuprinsul tarii, de la mare la munte, sau de la granita de vest catre interiorul tarii.

Romanii care pleaca in vacanta, sau cei ce se intorc in tara pentru a-si petrece vacanta cu familiile isi incep zilele de concediu cu un cosmar dat de traficul infernal.


Paradoxal, desi Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste densitatea autovehiculelor raportat la numarul de locuitori, in privinta aglomeratiei de pe sosele ne situam in topul primelor cinci tari europene.

Acest lucru ne demonstreaza, daca mai este vreo noutate pentru cineva, ca infrastructura a fost cel mai neglijat capitol al tuturor guvernarilor de dupa 1990. Acest lucru se razbuna acum din plin, dincolo de consumul nervos al celor din trafic sau de numarul alarmant de accidente, importanta fiind sufocarea activitatii economice.


Fiecare ministru al Transporturilor, de la Basescu incoace, si-a asumat ca prioritate a mandatului sau construirea de autostrazi. Infrastructura ar fi trebuit sa reprezinte o prioritate, devenind la un moment dat liantul dezvoltarii tuturor activitatilor economice.

Miron Mitrea declara ca pana in 2008 vom avea dati in folosinta 400 de km de autostrada, pentru alti 900 de km fiind finalizate negocierile. Succesorul lui, Gheorghe Dobre, a lasat modestia la o parte sI a promis 1200 de km finalizati pana in 2012, respectiv vreo 800 de km, pana in 2008, in diferite stadii de executie.


Nici Radu Berceanu nu s-a lasat mai prejos si a sarit stacheta la 1800 de km de autostrada, pana in 2013, la un volum de investitii de aproape 13 miliarde euro. A venit Ludovic Orban la Transporturi, care se fereste sa vorbeasca in kilometri, dar ne asigura ca, din nou, autostrazile sunt prioritare.

"De vorbe ni-i plin podul", pot spune romanii fata de angajamentele celor ce s-au perindat si se vor perinda pe la ministerul cu pricina, caci viata bate filmul.


Pe culoarul IV pan-european, cel mai important culoar de legatura cu tarile Uniunii Europene, in lungime de 855 km, avem construiti vreo 160 de km, adica asa zisa Autostrada a Soarelui. Distanta dintre Cernavoda-Constanta ar fi trebuit data in folosinta tocmai in acest an. Ministerul nu a depasit insa nici faza licitatiilor, ceea ce inseamna ca cei aproximativ 60 de km de autostrada vor fi construiti undeva prin 2010-2012. 

Pentru portiunea Deva-Orastie, unde blocajele se intind zilele acestea pe zeci de kilometri,  s-a obtinut finantare prin programul ISPA, dar nu exista bani alocatI de la buget pentru exproprierea terenurilor. Teoretic, lucrarile ar fi trebuit sa inceapa in acest an. Din nou vorbe.


Tot pe culoarul IV sunt prevazute centurile ocolitoare pentru orasele Pitesti si Sibiu, lucrari ce ar fi trebuit sa inceapa inca din 1998. La centura Pitestiului (15 km lungime) lucrarile au inceput in 2004, termenul de executie era de 40 de luni, dar s-a intins pana in 2008, fara a fi finalizata in intregime.

Pana se termina pasajul de la Bascov, folosirea liniei de centura este o adevarata aventura. La centura Sibiului, in lungime de 23,5 km, termenul de finalizare era anul 2006, dar lucrarile s-au blocat din lipsa de finantare si din motive legate de exproprieri. Nu mai are sens sa amintim despre celelalte tronsoane de pe culoarul IV.


Cat priveste autostrada Transilvania, Brasov-Bors, aceasta poate deveni studiu de caz pentru ineficienta cu care marele concern american se misca pe plaiurile mioritice. In schimb stie sa stoarca anual bugetul de sute de milioane de euro, caci cine imparte parte-si face.

Fostul director de la Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale, Mihai Grecu, a pompat in buzunarele americanilor cat a putut de mult. Dupa ce si-a facut datoria a fost demis, fara ca cineva sa stie vreodata cum au fost consumati acei bani.


Vazand ca lucrurile nu se misca de nici un fel a aparut ideea concesiunilor, chiar daca aceasta metoda nu se mai practica aproape nicaieri in Europa. Concesiunea depinde insa de prognozele de trafic, care trebuiesc intocmite sI apoi avansate viitorului concesionar.

In acest caz tot statul este cel care ar trebui sa scoata o parte din bani inainte de inceperea proiectului. Nici acesti bani nu sunt prevazuti insa in buget, motiv pentru care nu s-a facut, in 17 ani, nici o concesiune de autostrazi sau drumuri nationale in Romania.


Daca ar fi sa ne luam dupa declaratiile ministrilor de la transporturi, conform carora in 5 ani am putea avea peste 1200 de km de autostrada, ar insemna ca annual ar trebui cheltuiti circa 12 miliarde de euro, asta daca s-ar respecta un cost mediu de 10 milioane euro, pentru fiecare km de autostrada.

Asadar, anual ar trebui cheltuiti circa 2,4 miliarde euro, ceea ce ar insemna un deficit de peste 2,4% din Produsul Intern Brut, numai la capitolul autostrazi. Cine isi poate permite asa ceva ?


Concluzia o trageti simplu, stimati cititori. Vom avea autostrazi, in ritmul acesta, cam atunci cand vor zbura cainii cu covrigi in coada. Bine, bine, da ce facem ca ne sufocam ? Unii dintre conationalii nostri au gasit deja raspunsul : emigram. Daca vom fi mai putini, probabil ne vor ajunge si drumurile mostenite de la Ceausescu.

Lasand gluma la o parte, trebuie sa spunem, totusi, ca ceea ce se intampla in domeniul infrastructurii nu e un semn de neputinta, cat unul de furat. Pai daca statul continua sa faca pe responsabilul in finantarea proiectelor de infrastructura, tot statul, mai bine zis o mana de oameni, stiu si cum sa aloce aceste fonduri, astfel incat sa ajunga acolo unde trebuie.

Nu la autostrazi, ci la proiecte, studii si licitatii care se repeta la infinit, pana toti clientii politici isi vor face plinul. Dar si-l vor face oare vreodata ?

Comentariu de Alexandru Moldovan.